Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 406/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Curtea de Apel GALAŢI - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 406/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 6359/324/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 406 R

Ședința publică din data de 15 Martie 2013

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE - M. C. - Judecător

Judecător - D. L. C.

Judecător - A. B.

Grefier - F. N.

-.-.-

MINISTERUL PUBLIC

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel G. a fost reprezentat de

Procuror – M. P.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul B. B. și asigurătorul . GROUP SA, împotriva sentinței penale numărul 428/09.10.2012 opronunțată de Judecptoria T. în dosarul nr._ .

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 27 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii sau note scrise la solicitarea apărătorilor aleși ai inculpatului, conform disp.art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 12 martie 2013 și, ulterior, la data de 15 martie 2013.

Ulterior deliberării,

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin sentința penală nr.428/09.10.2012, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B. B..

A fost condamnat inculpatul B. B. la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 3 teza I și alin. 5 din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 cod penal și art. 76 lit. b din Codul penal.

A fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prevăzută și pedepsită de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 cod penal și art. 76 lit. d din codul penal.

Conform art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul, penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 10 luni închisoare, sporită la 3 ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 teza II și lit. b din codul penal pe durata prevăzută de art. 71 cod penal.

Conform art.86 indice 1 art. 86 indice 2 și art.71 alin. 5 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatului prin prezenta sentință, pe durata termenului de încercare de 8 ani.

Conform art.863 alin.1 din Codul penal s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte, lunar, în ultima joi din lună, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului G.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Conform art.86 3 alin.2 din Codul penal s-a dispus ca pe durata termenului de încercare stabilit prin prezenta sentință, inculpatul să nu conducă nici un tip de vehicul.

Conform art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. 1 în referire la art. 83, art. 84 din Codul penal și ale art. 86 4 alin. 2 din Codul penal privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Conform art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului prin prezenta sentință, timpul reținerii de 24 ore din data de 13.07.2012 și durata arestării preventive din perioada 22.07.2010 – 15.10.2010.

Conform art.14 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul B. B. alături de asigurătorul de răspundere civilă . Group S.A. (fostă BCR Asigurări V. Insurance Group S.A) să plătească următoarele sume cu titlul de despăgubiri civile: suma de 80 601,39 lei părții civile M. T. (din care suma de 5601,39 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 75 000,00 lei reprezintă daune morale) și suma de 115 088,94 lei părții civile A. N. (din care suma de 10 088,94 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 105 000,00 lei reprezintă daune morale).

Conform art. 193 cod procedură penală a fost obligat inculpatul B. B. alături de asigurătorul de răspundere civilă . Group S.A. (fostă BCR Asigurări V. Insurance Group S.A) să plătească părților civile M. T. și A. N. câte 3543,77 lei fiecăreia cu titlul de cheltuieli judiciare.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 4200,00 lei cu titlul de cheltuieli judiciare din care suma de 507,00 lei reprezintă contravaloarea raportului de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei efectuat în cursul urmăririi penale, iar suma de 907,00 lei reprezintă costul necropsiilor efectuate în cauză, sumă ce se va achita în contul Spitalului Clinic Județean de Urgență „ Sfântul A. A.”G., Serviciul Clinic de Medicină – Legală, cu nr. RO25TREZ3065041XXX000420 deschis la Trezoreria G..

S-a dispus comunicarea prezentei sentințe și la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului G..

Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1887/P/201 din 09.12.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T., înregistrat la Judecătoria T. sub nr._, din 10.12.2010, a fost trimis in judecata inculpatul B. B. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută si pedepsită de art. 178 alin. 3 teza I și alin. 5 Cod penal, și a infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prevăzute de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal..

Din examinarea actelor si lucrărilor dosarului de urmărire penală prin rechizitoriu s-a reținut următoarea situație de fapt în cursul lunii iulie 2010, martorul F. S. și numitul A. N. au convenit să se deplaseze cu autoturismele proprietate personală, în noaptea de 12/13 .07.2010, spre localitatea Moinești pentru a comercializa legume.

Conform înțelegerii stabilite, în noaptea de 12/13.07.2010, martorul F. S. și numitul A. N. s-au întâlnit pe raza localității T., întrucât victima M. S., care urma să se deplaseze împreună cu cei doi, făcuse pană la roata din spate stânga al autoturismului său, pe DE 581, în direcția de mers Bîrlad - Cosmești, victima A. N. a plecat primul cu autoturismul său marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_, pentru a-l ajut ape numitul M. S..

În acest sens, în jurul orei 03.00, numitul A. N. s-a deplasat cu autoturismul său marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_, din localitatea T. până pe DE 581, pe drumul de centură al municipiului T., în punctul în care era staționat autoturismul numitului M. S., marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ .

Autoturismul numitului M. S., marca Dacia cu nr de înmatriculare_ era staționat pe DE 581, din direcția Bîrlad - Cosmesti, jumătate pe partea carosabilă și jumătate în afara porțiunii carosabile și avea atât pozițiile, cât și avariile aprinse, iar împreună cu acesta se afla și martorul L. C. G. – nepoata acestuia, în vârstă de 9 ani.

În momentul în care a ajuns în punctul în care autoturismul numitului M. S. era staționat, numitul A. N. a oprit autoturismul său marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_, în fața autoturismului numitului M. S., la circa 7-8 m distanță, și l-a poziționat în același mod - jumătate pe partea carosabilă și jumătate în afara părții carosabile lăsând pozițiile si avariile la autoturism aprinse.

Ulterior, numitul A. N. a coborât din autoturism și s-a deplasat spre autoturismul numitului M. S. pentru a-l ajuta, luând cu el și o lanternă, de care s-a folosit pentru a semnaliza autoturismele care circulau în acel moment în zona respectivă.

Din autoturismul numitului M. S. a coborât si nepoata acestuia – martorul L. C. G., care a rămas lângă cei doi, respectiv lângă autoturismul bunicului său.

La un moment dat, din direcția opusă celei în care erau poziționate autoturismele celor doi, pe același sens de mers, dinspre . apropiat cu viteza autoturismul condus de către inculpatul B. B., autoturismul marca Mitsubishi, cu nr. de înmatriculare_, fapt care a determinat-o pe minora L. C. G. să se retragă pe acostament.

Deși autoturismele numiților M. S. și A. N. aveau pozițiile și avariile aprinse, iar numitul A. N. folosea lanterna pentru a semnaliza, inculpatul B. N. nu a redus viteza de deplasare 80-90 km/h și nu a semnalizat intenția de a schimba direcția, apropiindu-se foarte mult de acostament și angajându-se în depășirea primului autoturism.

În acest context, inculpatul B. B. a acroșat cu partea dreaptă față autoturismul numitului M. S. în partea stângă spate, l-a acroșat și pe numitul M. S., a trecut cu autoturismul peste acesta zdrobindu-i capul și toracele, l-a târât efectiv câțiva metri, după care continuându-și deplasarea l-a acroșat și pe numitul A. N., pe care l-a proiectat pe carosabil.

După producerea accidentului, inculpatul B. B. nu a oprit autoturismul și și-a continuat deplasarea, intersectându-se cu autoturismul condus de către martorul N. M. G., care circula din sens opus și care a văzut momentul producerii accidentului.

În urma accidentului produ numiții M. S. și A. N. au decedat.

La fața locului, după producerea accidentului, au ajuns martorii N. M. G. și F. S., care au găsit –o pe minora L. C. G. lângă bunicul său, plângând, și care au anunțat organele de poliție și familia minorei.

Anunțate prin apelul de urgență 112, organele de politie s-au deplasat la fata locului, iar la ora 03.45 au început cercetarea la locului producerii accidentului, cercetare care s-a încheiat la ora 06.14.

Cu ocazia cercetării la fata locului, cu privire la locul producerii accidentului, organele de politie au constatat că porțiunea carosabilă unde s-a produs accidentul era practicabilă, existând marcaj longitudinal continuu, ce interzice depășirea pe direcția de deplasare Cosmești – Bîrlad, și marcaj longitudinal discontinuu ce permite depășirea pe direcția dinspre Bîrlad - Cosmești; circulația se realiza pe câte o bandă pe sens; pe direcția de deplasare Bîrlad- Cosmesti înainte de locul producerii accidentului era amplasat un indicator „sfârșitul depășirii interzise”, iar locul respectiv nu era iluminat public.

Ulterior, după încheierea cercetărilor la fața locului, organele de politie au identificat în localitatea T., pe ..3, autoturismul inculpatului B. B., marca Mitsubishi, cu nr. de înmatriculare_, autoturism care prezenta avarii în partea dreaptă, ocazie cu care a încheiat proces – verbal de identificare.

După identificarea inculpatului B. B., organele de politie l-au testat cu aparatul alcooltest Drager, iar acesta a indicat o valoare de 0,33 mg/l alcool în aerul expirat.

În acest context, organele de politie au procedat la conducerea inculpatului B. B. la Spitalul municipal „ A. C.” T. în vederea examinării clinice a inculpatului și pentru prelevarea de probe biologice.

Conform biletului de analiza toxicologică - alcoolemie nr. 2288-2289, inculpatul B. B. avea în sânge o alcoolemie de 0,65g%o la ora 6,40 și de 0,30gr%o la ora 07.40.

În prezenta cauza s-a dispus efectuarea unei expertize medico –legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei de către IML Iași.

Potrivit raportului de expertiză medico-legal nr 507/R/12.10.2010, privind calcului retroactiv al alcoolemiei, emis de către IML Iași „față de valorile de analiză chimică a sângelui, probă științifică și certă, la data de 13.07.2010, în jurul orei 03.00, inculpatul B. B. ar fi putu avea o alcoolemie teoretică de aprox. 1,85 gr. %o, iar medicamentele administrate în ziua de 12.07.2010, respectiv Bronchicum, teraflu, nurofen nu au influențat valoarea alcoolemiei rezultate în urma analizei chimice a sângelui”.

Totodată, în prezenta cauza s-a dispus efectuarea unor raporturi de constatare medico –legală pentru a se stabili împrejurările în care s-a produs decesul numiților M. S. si A. N..

Conform concluziilor raportului de constatare medico –legală nr. 354/E/13.07.2010 eliberat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „ Sf A. A. „G., moartea numitul M. S. a fost violentă, ea s-a datorat zdrobirii capului și toracelui în cadrul unui politraumatism cea putut fi produs prin lovire, comprimare, posibil și târâre de către un autoturism în mișcare, între politraumatism și moartea victimei există legătură directă de cauzalitate, iar sângele recoltat de la cadavru nu s-a pus în evidență alcool.

Potrivit concluziilor raportului de constatare medico –legală nr. 353/E13.07.2010, eliberat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „ Sf. A. A. „G., moartea numitului A. N. a fost violentă, ea s-a datorat unui politraumatism cu traumatism toraco - abdominal și membre drepte, cu multiple fracturi, rupturi si contuzii viscerale, cu hemoragie internă și șoc traumatic și hemoragic consecutiv, politraumatismul a fi putut fi produs prin lovire și proiectare de către un autoturism în mișcare, între politraumatism și moartea victimei există o legătură directă de cauzalitate, iar în sângere recoltat nu s-a pus în evidență alcool.

În timpul urmăririi penale și la instanță inculpatul B. B. a recunoscut parțial săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Astfel într-o primă declarație dată la data de 13.07.2010 la Poliție ( fila 74-76 dosar urmărire penală ) inculpatul a declarat că în noaptea de 12/13.07.2010 în timp ce se deplasa pe centura de ocolire a municipiului T., dinspre Bârlad spre T., la volanul autoturismului cu nr._, cu o viteză de circa 80-90km/h, a observat că din sens opus se apropie un alt autoturism, care chiar înainte de a se intersecta a aprins brusc faza lungă, orbindu-l. inculpatul a mai declarat că a aprins și el faza lungă și la lumina farurilor a văzut luminile unui autoturism de culoare închisă parcat în fața lui, pe banda sa de mers, ocupând circa 2/3 din bandă, astfel că pentru a evita coliziunea a frânat și a virat stânga, intrând pe contrasens,moment în care a simțit o izbitură și și-a data seama că a lovit cu partea dreaptă față a autoturismului său, partea stângă spate a autoturismului parcat. Inculpatul a mai susținut că nu a văzut nicio persoană lângă autoturismul lovit, că după aceea nu a oprit ci și-a continuat drumul și a văzut un alt autoturism parcat în același fel ca și primul, fără semnalizare, că după ce a trecut și de acesta s-a uitat în oglinda retrovizoare și nu a văzut lumini aprinse și nicio persoană lângă ele, astfel că a considerat că este vorba de o simplă tamponare și a mers acasă, unde a parcat propriul autoturism în fața porții, în stradă, urmând ca a doua zi să meargă la poliție. A mai arătat inculpatul că dimineața au venit la el organele de poliție care i-au adus la cunoștință faptul că „pe lângă autoturismul lovit, lovise și două persoane care au decedat. În această primă declarație inculpatul a susținut că nu a consumat băuturi alcoolice nici înainte și nici posterior producerii accidentului, că la recoltarea de probe biologice crede că s-a menționat greșit în buletinul de examinare clinică că ar fi declarat că a consumat 1,5 litri bere în data de 12.07.2010, că în realitate el a declarat că a consumat această cantitate pe data de 11.07.2010, că la momentul respectiv se afla sub tratament pentru răceală.

Inculpatul a mai declarat că el nu a văzut vreo persoană în dreptul autoturismului lovit și că dacă ar fi știut că a lovit cele două persoane nu ar fi părăsit locul accidentului.

Aceeași declarație a fost susținută de inculpat și cu ocazia audierii sale de către procuror la data de 14.07.2010 ( filele 78-79 dosar urmărire penală), cu mențiunea că este posibil ca medicamentele luate ar fi putut influența valoarea alcoolemiei stabilită în buletinul de analiză toxicologică alcoolemie.( fila 79).

În declarația dată la 28.07.2010 ( fila 73,74 dosar urmărire penală) inculpatul a declarat că în ziua de 12.07.2010 a luat dimineața, la prânz și seara sirop Bronchicum, 3 pastile Nurofen și un pliculeț de Teraflu dizolvat în 200ml apă. În aceeași declarație inculpatul a susținut că a mâncat dimineața, că la ora 19 a mâncat 5-6 felii salam, brânză telemea, 3 jumătăți de gogoșari la oțet, 3 felii de pâine, iar la ora 18 o pungă de covrigei vanilați și 1,5 litri apă minerală. În aceeași declarație inculpatul a susținut că el nu a declarat la Spitalul T., atunci când i s-au recoltat probele de sânge că ar fi consumat 1,5 litri bere în data de 12.07.2010.

Ulterior, după ce în cauză s-a dispus de către organele de cercetare penală efectuarea unei expertize medico –legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, și depunerea raportului de expertiză nr.50/R/12.10.2010 (înaintat cu adresa nr._/12.10.2010) care a concluzionat că la momentul producerii accidentului 13.07.2010 ora 3, inculpatul avea o valoare teoretică a alcoolemiei de 1,85grame la mie și că medicamentele indicate de inculpat că și le-ar fi administrat în data de 12.07.2010 nu au influențat valoarea alcoolemiei rezultate în urma analizei chimice a sângelui, inculpatul a revenit asupra declarațiilor inițiale. Astfel în declarația dată la 17.11.2010, (filele 71-72 dosar urmărire penală), inculpatul a declarat că în noaptea de 13.07.2010, după ce a ajuns la domiciliu și i-a spus soției sale că a lovit mașina, a consumat circa 250 ml Whisky de 40 grade, după care s-a culcat și a dormit până în jurul orelor 6 când a venit poliția. Inculpatul a mai declarat că nu a declarat până la acea dată că a consumat alcool după ce a ajuns acasă deoarece i-a fost frică să nu se interpreteze că era sub influența alcoolului la momentul producerii accidentului.

Audiat la instanță la termenul din 08.03.2011 (declarația fila 49 dosar instanță –volumul I) inculpatul a declarat că nu recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu. Astfel inculpatul a declarat că în noaptea de 12/13.07.2010, jurul orelor 3, în timp ce se întorcea acasă cu mașina, după ce verificase culturile de pe câmp din zona Priponești, pe varianta de ocolire (centura) municipiului T., a fost orbit la un moment dat de farurile unui autovehicul ce circula din sens opus cu faza lungă, iar în momentul în care a aprins și el faza lungă a văzut la câțiva metri în față o mașină parcată pe banda sa de mers, nesemnalizată, astfel că singurul lucru pe care l-a putu face a fost să „ facă stânga de volan”, că a lovit partea din spate a mașinii parcate, după care a trecut și de o a doua mașină parcată, s-a uitat în oglinda retrovizoare dar nu a observat pe nimeni și nicio lumină, astfel că a presupus că a fost o simplă acroșare și și-a continuat drumul spre casă, intenționând să meargă a doua zi la poliție pentru a anunța accidentul, deoarece și mașina sa suferise avarii. A mai declarat inculpatul că ajuns acasă a constatat că mașina sa prezenta avarii la aripa dreaptă, farul și colțul din dreapta al capotei, că i-a spus soției sale că a lovit mașina, după care a consumat circa 250 ml whisky, între orele 3-4, deoarece nu putea să doarmă, fiind obosit, a mâncat un sandviș și s-a culcat. A mai arătat inculpatul că în jurul orelor 6 a venit acasă la el poliția, că a fost întrebat dacă a fost implicat în vreun accident, că a recunoscut că a acroșat o mașină pe variantă după care a fost înștiințat că în urma acelui accident au murit două persoane. Inculpatul a mai declarat că a fost întrebat de polițist dacă a consumat alcool înainte de efectuarea testării cu aparatul alcool test, că a declarat polițistului că a consumat 1,5 litri bere după ce ajuns acasă, susținere făcută și la medic cu ocazia recoltării probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior a revenit și a declarat că a spus polițistului că a consumat 1,5 litri bere pe data de 11.07.2010, și că i-a fost frică să spună că a băut whisky ca să nu se interpreteze că a consumat băuturi alcoolice înainte de accident. În ceea ce privește modalitatea de producere a accidentului inculpatul a declarat că el circula cu o viteză de 80-90km/h, că a fost orbit de mașina care circula pe sensul opus, că după ce a lovit prima mașină a ridicat piciorul de pe accelerație, că a auzit zgomotul de la acroșaj, a balansat cu mașina stânga-dreapta, a încetinit până la o viteză de circa 20km/h, nu a văzut nimic pe carosabil și nici dacă mașina lovită avea ceva pe cupolă. Inculpatul a susținut că nu a oprit deoarece i-a fost frică să nu fie agresat de cei cărora „ le-a boțit mașina” bănuind că „mașinile oprite nu erau singure pe câmp”. Inculpatul a mai declarat că virarea spre stânga a făcut-o din instinct, că spre dreapta nu putea vira din cauza șanțului mare și adânc, că mașina din sens opus era destul de lată și că reducerea vitezei s-a datorat ridicării piciorului de pe accelerație și nu a frânării.

În apărare inculpatul a solicitat administrarea probei cu expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei conform variantei de consum susținute prin declarația din 17.11.2010 de la urmărirea penală și prin declarația din 08.03.2010 de la instanță, proba cu expertiză tehnică de specialitate privind dinamica producerii accidentului, proba cu acte, proba cu cercetare la fața locului.

Din raportul de expertiză nr. 301/R/30.06.2011 (înaintat cu adresa nr. 988/05.07.2011) întocmit de IML Iași (filele 171 -172 dosar instanță –volumul I) rezultă că dacă s-ar accepta varianta consumului a 250ml whisky de 40 grade în intervalul 330- 400, ar rezulta o alcoolemie de 0,60 grame la mie, valoare care este discordantă față de valorile stabilite la analiză chimică, neîncadrabilă în limita de veridicitate de +/- 20% ceea ce atestă un consum de băuturi alcoolice și/sau în alte circumstanțe decât cele declarate. Deși contestat de către inculpat, raportul de expertiză nr. 301/R/30.06.2011 întocmit de IML Iași, ca și cel efectuat în cursul urmăririi penale au fost avizate din punct de vedere științific și al metodologiei de efectuare de către Comisia Superioară de medicină Legală, prin avizul nr. E1/_/2011 ( filele 299-300 dosar instanță, volumul I).

La propunerea inculpatului și a părților civile au fost efectuate în cauză trei rapoarte de expertiză tehnică privind dinamica producerii accidentului, unul de expert C. A., declarat nul de instanță pentru motivele arătate în încheierea din 12.06.2011, unul de expert H. Nicușor ( filele 190 -237) și unul la INEC București de expert L. C. ( filele 283 -293) .

Conform concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert H. Nicușor accidentul de circulație din care a rezultat decesul numiților A. N. și M. S. nu a fost produs de mașina condusă de inculpatul B. B.,ci de un autoturism necunoscut, întrucât pe mașina inculpatului nu au fost identificate urme de sânge sau materie organică, elementele de plastic identificate ca provenind de la mașina inculpatului au fost găsite la o distanță de 20 m de zona unde lucrau victimele pentru înlocuirea roții defecte, analiza resturilor de pământ și dispunerea acestora pe carosabil au dus la concluzia existenței a două ciocniri distincte, la intervale de timp diferite, mașina condusă de inculpat ajungând în zonă, după ce victimele fuseseră accidentate, autoutilitara condusă de inculpat având impact cu sacii de legume. În același raport de expertiză s-a arătat că accidentul de circulație din care a rezultat decesul numiților A. N. și M. S. a avut drept cauză efectuarea unor remedieri pe timp de noapte, cu staționare pe carosabil, fără a se lua măsurile necesare și obligatorii pentru a se face vizibili în timp util și pentru a presemnaliza celorlalți participanți la trafic existența vehiculului pe carosabil.

Din raportul de expertiză întocmit de expert L. C. ( filele 283 -293) rezultă că din analiza și coroborarea mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei ( leziunile victimelor, mijloacele materiale reținute la locul faptei, avariile înregistrate de autoutilitara condusă de inculpat, poziționarea perfectă a zonelor rupte de pe autoutilitară cu fragmentele descoperite la locul accidentului) se poate conchide că victimele evenimentului rutier analizat au fost lovite de autoutilitara condusă de inculpatul B. B.. Această concluzie a avut la baza următoarele argumente:

- leziunile victimelor, poziția acestora în momentele accidentării și mijloacele materiale de probă reținute la fața locului indică faptul că accidentarea lor s-a datorat lovirii de către un autovehicul aflat în mișcare;

- corespunzător direcției de târâre și proiectare a victimelor rezultă că în momentele producerii evenimentului rutier autovehiculul care a lovit victimele s-a deplasat pe direcția Bârlad - Cosmești ;

- corespunzător poziționării și traiectoriei urmei de târâre, formei și dispunerii avariilor înregistrate la cele două autoturisme Dacia, precum și pozițiilor în care au fost găsite acestea s-a apreciat că nu a existat contact între autovehiculul care a accidentat victimele și cele două autoturisme Dacia;

- s-a arătat că în momentul lovirii sale victima M. S. era aplecat, ocupându-se de remedierea defecțiunii de la roata stânga spate și că ulterior lovirii, ca urmare a poziției sale a avut loc un proces de târâre și nu de proiectare a acestuia.

- în ceea ce privește pe victima A. N. s-a apreciat că acesta se afla tot în apropierea autoturismului avariat, în poziție ortostatică, că a fost lovit de același autovehicul care a produs evenimentul rutier, cu partea frontală, fiind ulterior proiectat pe direcția de deplasare a autovehiculului.

- avariile produse la auto cu nr._ la nivelul lateralei stânga s-au datorat contactului cu victima M. S., iar avariile la auto cu nr._, au fost produse de numitul A. N., care în timpul procesului de proiectare a intrat în contact cu plafonul autoturismului, în zona lunetei, dislocând portbagajul și proiectând și sacii de ardei.

- raportat la pozițiile celor două victime în momentul impactului, cu avariile autoturismelor staționate s-a apreciat că autovehiculul care a produs accidentul a suferit avarii localizate la nivelul fronto –lateral – dreapta;

- avariile la autoutilitara marca Mitsubishi L200, cu nr._ descrise în procesul verbal de identificare și fotografiile judiciare efectuate cu această ocazie, au fost localizate la nivelul frontalei dreapta față: aripă dreapta, capotă motor îndoită în colțul din dreapta față, bară protecție față spartă, proiector ceață dreapta față rupt, ornament aripă dreapta față rupt, plastic protecție far dreapta față îndoit. În urma îmbucșării ornamentului aripii dreapta față, a proiectorului dreapta față și a apărătorii de plastic de sub aripa dreaptă față s-a constatat poziționarea perfectă a zonelor rupte de pe autovehicul cu fragmentele descoperite la locul accidentului.

Din același raport de expertiză rezultă că auto cu nr._ avea luminile de avarie în funcțiune, iar auto cu nr._ avea în funcțiune luminile de poziție, aspecte ce rezultă din interpretarea fotografiilor operativ judiciare efectuate la fața locului.

Raportat la dinamica producerii accidentului, la împrejurările concrete în care acesta s-a produs, expertiza a analizat și posibilitatea evitării accidentului. Astfel la fila 293, la capitolul concluzii se rețin următoarele:

- conducătorul auto putea să prevadă existența victimelor pe carosabil; el avea posibilitatea evitării producerii accidentului în condițiile în care viteza sa ar fi fost adaptată atât cu spațiul de vizibilitate conferit de lumina farurilor, cât și la situația creată prin apropierea de auto cu nr._, care avea luminile de avarii în funcțiune, astfel că în momentul ajungerii în zona autoturismului și sesizării victimelor pe carosabil lângă autoturism să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță și fără să accidenteze cele două victime;

- victima M. S. putea preveni producerea accidentului dacă ar fi instalat triunghiuri reflectorizante în fața și în spatele autoturismului său rămas în pană și ar fi purtat îmbrăcăminte cu elemente fluorescent - reflectorizante;

- victima A. N. ar fi putut preveni producerea accidentului dacă în condiții de vizibilitate pe timp de noapte nu s-ar fi aflat pe carosabil fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent – reflectorizante în zona unui autovehicul rămas în pană a cărui poziție nu era semnalizată cu triunghiuri reflectorizante.

În cauză a fost administrată și proba testimonială.

Astfel a fost audiată în calitate de martor numita L. C. G., atât la urmărire penală ( filele 91 -93 dosar urmărire penală cât și la instanță( fila 51 volumul I).

Din declarațiile acestea rezultă că la data de 12/13.07.2010 a plecat cu autoturismul cu nr._ condus de bunicul său M. S. de la Munteni spre Moinești cu legume la piață, că pe varianta de ocolire a municipiului T., au făcut pană, motiv pentru care numitul M. a oprit mașina aproape de șanț, și au coborât din mașină, iar bunicul său a montat cricul. S-a mai arătat la circa 10 minute au venit cu mașinile lor și numiții A. N. și F. S., care au oprit după mașina rămasă în pană, mai întâi A., și apoi F.. S-a mai arătat că numitul A. a venit la bunicul martorei pentru a-l ajuta, cu o lanterna pentru a lumina roata care avea pană și a semnaliza prezența celorlalte mașini ( declarație fila 92 dosar up) că la aproximativ 15 minute din aceeași direcție din care a venit martora s-a apropiat o mașină, ( jeep) cu farurile aprinse, faza lungă, iar din sens opus se apropia un TIR, moment în care martora s-a îndepărtat de mașina bunicului, iar mașina care venea a virat foarte puțin pe sensul opus, nu a semnalizat și a trecut pe lângă mașina bunicului, și apoi pe lângă cea a lui A.. A mai arătat martora că atunci când mașina a trecut pe lângă cea a bunicului său a sărit cricul,care a ajuns până aproape de ea, iar când a trecut pe lângă mașina lui A. a sărit portbagajul, ca urmare a faptului că numitul A. a fost aruncat peste el. Martora a mai declarat că mașina care a trecut pe lângă cele oprite a accelerat și nu a oprit, că după aceea ea a strigat la bunicul său și văzând că nu-i răspunde a mers în fața mașinii și l-a văzut pe bunicul ei pe șosea. A mai declarat martora că TIR-ul care venea din sens opus a oprit imediat, că șoferul acestuia a mers și s-a uitat la M. și la A., care erau întinși pe șosea, după care a venit la ea și i-a dat telefonul să o sune pe mama ei. S-a mai arătat că înainte de a veni la ea șoferul TIR-ului a venit numitul F. S., care rămăsese din mașina lui și a coborât crezând că pe șosea s-au împrăștiat sacii cu ardei, că mașina (jeepul) și TIR-ul s-au intersectat după locul unde erau oprite mașinile lui M. și A., că acestea avea stopurile aprinse și că nu s-au instalat triunghiuri reflectorizante.

În cauză a fost audiat în calitate de martor atât la urmărirea penală cât și la instanță și numitul F. S..

În declarația dată de acesta la urmărirea penală a arătat că la data de 12.07.2010 convenise cu prietenul său, numitul A. N. să meargă la Monești cu legume, că acesta a plecat primul, iar el la circa 10-15 minute, că atunci când a ajuns pe șoseaua de centură a văzut un autoturism Dacia 1300 de culoare închisă, cu avariile aprinse, staționat pe partea dreaptă a sensului de mers spre Tișița, jumătate pe acostament ( partea dreaptă) jumătate pe carosabil ( partea stângă) lângă care se agita o fetiță, că la câțiva metri de acesta a văzut oprit în același fel și autoturismul lui A., astfel că a oprit și el, a coborât și a văzut că pe șosea erau întinse două persoane, una fiind A. N.., iar din discuțiile purtate cu fetița a înțeles că pe cei doi îi lovise un jeep care nu oprise și se îndrepta spre Tișița.

În declarația dată la instanță martorul F. S. acesta a arătat că în noaptea de 13.07.2010 în jurul orei 3 a plecat de acasă cu mașina încărcată cu roșii la piață la Moinești, conform unei înțelegeri anterioare cu numitul A. N.. A mai declarat martorul că a plecat mai înainte de ora 3, că primul a plecat de la Munteni numitul A., iar el după circa 10 minute, că atunci când a ajuns pe șoseaua de centură, după ce a terminat de urcat panta, a văzut mașinile oprite pe partea dreaptă, cu luminile de poziție aprinse, a doua fiind cea a numitului A., că atunci când a trecut pe lângă prima mașină a văzut un om aplecat la roata din spate, că el și-a continuat drumul și a oprit la circa 30m de mașina lui A., a rămas în mașină, a băut cafea și a numărat niște bani mărunți. A mai arătat martorul că după ce a terminat de numărat banii, a coborât din mașină și s-a îndreptat spre mașina lui A. pentru a-l întreba dacă mai are mult de reparat, moment în care a văzut că pe șosea erau ardei, că s-a apropiat de A., crezând că adună ardei de pe jos, și astfel a constatat că este mort, după care a auzit o fetiță plângând, iar când s-a apropiat a descoperit și a doua victimă, iar fetița care plângea i-a spus că „ cineva l-a călcat pe tataia”, că a făcut semn unei mașini să oprească, că șoferul de pe TIR a verificat victimele de pe șosea și a luat fetița. Martorul a mai declarat că nu el a sunat la 112, că poliția a venit după circa 15 minute, că după ce a văzut el victimele pe șosea nu au mai trecut alte mașini, că după venirea poliției a mers acasă și a adus-o pe soția lui A..

În cauză a fost audiat în calitate de martor și numitul N. M. G., șoferul TIR-ului. În declarațiile date atât la urmărirea penală ( fila 100- 103 dosar up) cât și la instanță (filele 70-71) acesta a arătat că la data de 13.07.2010 se deplasa cu autocamionul cu nr._ de la C. spre Republica M., că pe șoseaua de centură a municipiului T., la un moment dat a văzut parcate pe sensul opus de mers trei mașini, și că din același sens se apropia cu viteză cu faza lungă un alt autovehicul, că analizând situația celor trei mașini și viteza mașinii care se apropia a făcut flash scurt de la circa 30m de prima mașină oprită din direcția sa de mers, pentru a avertiza șoferul din față de pericol, că acesta nu a redus viteza și s-a angajat în depășire, fără a semnaliza, a primei mașini de pe sensul lui de mers, dar că în momentul în care a văzut că mai era oprită o mașină, și că din sens opus se apropia TIR-ul condus de martor, care era destul de lat, șoferul acelei mașini a preferat să intre peste prima mașină parcată, urcându-se cu două roți pe aceasta, după care și-a continuat drumul fără să oprească. A mai declarat martorul că el a oprit imediat, a coborât din mașină, a auzit țipete, că era și el șocat de cele văzute, că lângă prima mașină oprită a găsit o fetiță de 10 11 ani care plângea și era în stare de șoc, iar pe carosabil a văzut pe cele două victime, că a venit și persoana de la cea de a treia mașină oprită, care era agitată, șocată spunând că doar două secunde au făcut diferența dintre viață și moarte”. Martorul a mai declarat că în momentul în care celălalt șofer a trecut pe lângă prima mașină au sărit ardei pe șosea, că în opinia sa șoferul jeepului avea posibilitatea să vadă mașina oprită cu avariile, cu atât mai mult cu cât circula cu faza lungă, că nu a redus nici un moment viteza de deplasare, nu a frânat, că acesta și-a dat seama încă din momentul în care a inițiat manevra de depășire a primei mașini din cele trei oprite că nu are cum să termine manevra fără a intra în coliziune cu TIR-ul și că a luat totuși hotărârea de a efectuat această manevră, asumându-și riscurile de rigoare și intrând în prima mașină.

În cauză s-a efectuat și o cercetare la față locului ( proces verbal fila 55 volumul II dosar instanță) ocazie cu care s-a constatat că locul accidentului este pe un drum prevăzut cu două benzi de circulație, câte o bandă pe fiecare sens de mers, că locul impactului de află după o rampă, la circa 100m de vârful acesteia, că la locul indicat carosabilul este foarte înalt, fiind mărginit de balustrade stradale la circa 1 m de carosabil, că de o parte și de alta sunt șanțuri, că lățimea unei bande de mers permite unui TIR să treacă fără depășirea axului drumului.

S-a administrat și proba cu înscrisuri, ocazie cu care s-au solicitat relații de la STS –SNUAU 112 și IPJ G., cu privire la persoana care a anunțat accidentul.

Din relațiile comunicate de cele două instituții ( filele117, 118, 120, 127) rezultă că cel care a anunțat evenimentul rutier este numitul N. M. G..

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

- în noaptea de 12/13.07.2010, în urma unei înțelegeri prealabile, numiții M. S., A. N. și F. S. au plecat din localitatea Munteni, cu autoturismele personale, marca Dacia, spre Moinești, pentru a vinde legume la piață.

- primul a plecat numitul M. S. cu auto cu nr._ , în care se afla și nepoata acestuia, în vârstă de 11 ani, martora L. C. G.. Pe drum, pe varianta de ocolire a municipiului T., pe DE 581, la KM 18 +927, în jurul orei 300 autoturismul a făcut pană la roata din spate stânga, motiv pentru care numitul M. S. a oprit mașina jumătate pe carosabil, jumătate de acostament, a aprins avariile, apoi însoțit de nepoata sa au coborât din mașină, și a montat cricul pentru a înlocui roata avariată. Deși inculpatul a declarat că mașina nu era semnalizată în nici un fel, că nu a văzut nicio lumină, aprinderea și funcționarea avariilor este dovedită în cauză cu declarația martorului N. M. G., ale martorului F. S., precum și cu planșele foto efectuate la fața locului și cu raportul de expertiză întocmit de expert L. C.

- în acest timp a ajuns în zonă și mașina condusă de numitul A. N.. Acesta a oprit mașina sa cu nr. Gl.03.UZE, după mașina lui M. S., la circa 8-10m, în aceleași condiții, respectiv jumătate pe carosabil jumătate pe acostament și cu luminile de poziție aprinse, după care s-a îndreptat spre mașina lui M. S. pentru a-l ajuta, având în mână o lanternă cu care lumina acestuia roata defectă și în același timp semnaliza celorlalți participanți la trafic prezența lor pe carosabil.( declarația de la urmărirea penală a martorei L..) deși prezența acestei lanterna a fost contestată de inculpat și apărătorii săi, instanța urmează a aprecia reală susținerea martorei, mai ales că era noapte, întuneric dens ( declarația martorului F.) astfel că este de presupus că nimeni nu se apuca să schimbe roata doar la lumina lunii și a avariilor, în lipsa unei alte surse de iluminat.

- la scurt timp după acesta a venit și martorul F. S., care a văzut cele două mașini oprite, le-a depășit și a oprit la circa 30 m de mașina lui Argire, martorul rămânând în mașină, unde a băut cafea și a numărat niște bani, conform propriei declarații, date la instanță.

- în timp ce numitul M. S. lucra aplecat la roata spate stânga de la propriul autoturism iar numitul A. N. era în picioare luminându-i spațiul de lucru, cei doi aflându-se pe carosabil, din același sens de mers s-a apropiat cu o viteză de circa 80 -90 km/h și cu faza lungă autoutilitara marca Mitsubishi L200, cu nr._, condusă de inculpatul B. B. care a observat târziu cele trei mașini oprite parțial pe carosabil și care văzând că din sens opus se apropie un TIR, în loc să reducă viteza și să o adapteze raportat atât la spațiul de vizibilitate conferit de lumina farurilor, cât și la situația creată prin apropierea de auto cu nr._, care avea luminile de avarii în funcțiune, și având în vedere și aflându-se și sub influența băuturilor alcoolice ( alcoolemie de 1,85 grame %o, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico legală nr.507/P/12.10.2010 privind calculul retroactiv al alcoolemiei, ( filele 86- 87 dosar urmărire penală) a luat în mod nejustificat hotărârea de a efectua totuși depășirea autoturismelor parcate, însă spațiul insuficient de manevră a făcut ca în timpul efectuării acestei manevre să lovească pe numiții M. S. și A. N., care se aflau pe carosabil, în imediata apropiere a auto cu nr._, efectuând manevra de schimbare a roții avariate. Deși și-a data seama că a lovit ceva, inculpatul nu a oprit propriul autovehicul, nu a redus viteza ci și-a continuat drumul acasă la soacra sa, undea rămas până a fost identificat de poliție, deși a văzut avariile grave produse la mașina sa.

S-a apreciat că situația de fapt expusă mai sus este dovedită în cauză cu declarațiile martorilor L. C. G., F. S., N. M. G., proces verbal de certare la fața locului, fotografiile judiciare efectuate la fața locului, raportul de expertiză medico legală nr.507/P/12.10.2010 privind calculul retroactiv al alcoolemiei, ( filele 86- 87 dosar urmărire penală) avizat de către Comisia Superioară de medicină Legală, prin avizul nr. E1/_/2011 ( filele 299-300 dosar instanță, volumul I), raportul de expertiză criminalistică efectuat la INEC de expert L. C., precum și cu declarațiile inculpatului, care conform art. 70 cod procedură penală pot fi folosite și împotriva sa.

Instanța a reținut raportul de expertiză medico legală nr.507/P/12.10.2010 privind calculul retroactiv al alcoolemiei, ( filele 86- 87 dosar urmărire penală) avizat de către Comisia Superioară de medicină Legală, prin avizul nr. E1/_/2011 (filele 299-300 dosar instanță, volumul I), motivat de faptul că acesta a avut la baza primele declarații date de inculpat imediat după săvârșirea faptei, mențiunile privind consumul de alcool făcute în fața medicului cu ocazia recoltării probelor biologice, mențiuni consemnate în buletinul clinic (fila 82 dosar urmărire penală). Instanța de fond a înlăturat ca nesincere susținerile inculpatului conform cărora a consumat circa 250ml whisky motivat de faptul că din raportul de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei nr. 301/R/30.06.2011 (înaintat cu adresa nr. 988/05.07.2011) întocmit de IML Iași ( filele 171 -172 dosar instanță –volumul I) rezultă că dacă s-ar accepta varianta consumului a 250ml whisky de 40 grade în intervalul 330- 400, ar rezulta o alcoolemie de 0,60 grame la mie, valoare care este discordantă față de valorile stabilite la analiză chimică, neîncadrabilă în limita de veridicitate de +/- 20% ceea ce atestă un consum de băuturi alcoolice și/sau în alte circumstanțe decât cele declarate. Mai mult această variantă de consum a fost oferită de inculpat, prima dată în declarația din 17.11.2010, după ce s-au comunicat rezultate primei expertize și după ce s-a specificat în acesta că medicamentele indicate de inculpat în declarațiile date până la acea dată nu au influențat valoarea alcoolemiei.

Instanța a înlăturat și susținerea inculpatului conform căreia din eroare medicul a înscris în buletinul de examinare cantitatea de 1,5 litri bere, deși el a declarat că a consumat această cantitate pe data de 11.07.2010, motivat de faptul că nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens, iar conform procedurii se înscriu doar cantitățile de alcool consumate și intervalul de consum .

Instanța a înlăturat și susținerea apărătorilor inculpatului conform căreia buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 2288/2289 din 13.07.2010 eliberat de Spitalul Județean de Urgență „ Sfântul A. A.” – Laboratorul De Toxicologie, reprezintă o probă ilegală, pe motiv că nu s-a făcut dovada că acest laborator este autorizat conform legii, deoarece din chiar actele depuse de inculpat (filele 211 215 volumul II dosar instanță), respectiv autorizația de funcționare nr._/04.11.2009 rezultă că Serviciul De Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean De Urgență „ Sfântul A. A.” avea autorizație de funcționare, iar laboratorul de toxicologie funcționează în cadrul acestui serviciu, buletinul de analiză nr. 2288/2289 din 13.07.2010 având aplicată ștampila acestui serviciu.( fila 89 dosar urmărire penală).

Instanța a înlăturat raportul de expertiză întocmit de expert H. N, respectiv concluziile acestuia conform cărora accidentarea victimelor M. S. și A. N. nu a fost produsă de mașina condusă de inculpatul B. B. și cea conform căreia accidentul s-a produs din culpa exclusivă a victimelor motivat de următoarele:

- din declarația martorilor oculari L. C. G. și N. M. G. rezultă că o singură mașină a trecut prin zona respectivă la momentul producerii accidentului, mașina care ulterior a fost identificată ca fiind cea condusă de inculpat.

- din mențiunile raportului de expertiză întocmit la INEC de expert L. C. rezultă că raportat la dinamica producerii accidentului ,la leziunile victimelor, la avariile produse la mașina inculpatului, localizate la nivelul frontalei dreapta față: aripă dreapta, capotă motor îndoită în colțul din dreapta față, bară protecție față spartă, proiector ceață dreapta față rupt, ornament aripă dreapta față rupt, plastic protecție far dreapta față îndoit precum și că în urma îmbucșării ornamentului aripii dreapta față, a proiectorului dreapta față și a apărătorii de plastic de sub aripa dreaptă față s-a constatat poziționarea perfectă a zonelor rupte de pe autovehicul inculpatului, cu fragmentele descoperite la locul accidentului, rezultă că victimele evenimentului rutier din 13.07.2010, au fost lovite de autoutilitara condusă de inculpatul B. B..

- de altfel instanța a apreciat nejustificată susținerea expertului conform căreia avariile destul de importante produse la mașina condusă de inculpat s-ar datora doar impactului cu sacii de ardei căzuți pe carosabil.

- nejustificată din punctul de vedere al probatoriului și al mijloacelor materiale de probă găsite la fața locului apare și susținerea expertului H. conform căreia accidentarea victimelor s-a făcut de un alt autoturism, probabil marca Dacia, de la care s-ar fi descoperit la fața locului o bucată de plastic negru ( parte dintr-un ornament). Astfel în timp ce se susține teza prezenței unui alt autovehicul doar ca urmare a descoperirii acelei bucăți de ornament, se arată că toate celelalte mijloace de probă materiale găsite la fața locului respectiv – bucată plastic argintie posibil de la bară, bucată plastic argintie –posibil de la proiector, etc - care s-au dovedit că provin de la mașina inculpatului care a fost avariată urmare a impactului cu sacii de ardei.

Față de aceste considerente instanța a respins susținerea apărătorilor inculpatului conform căreia accidentarea victimelor nu a fost produsă de inculpat și implicit cererea de achitare a acestuia în baza art. 10 lit. c din codul de procedură civilă.

Instanța a respins și cererea apărătorilor inculpaților de achitare a acestuia în baza art. 10 lit. e din codul de procedură penală, raportat la art. 47 cod penal (caz fortuit) motivat de faptul că așa cum a rezultat din declarațiile martorilor: F. S., N. M. G. și din raportul de expertiză întocmit la INEC rezultă că inculpatul putea să vadă de la o distanță rezonabilă prezența mașinilor oprite pe carosabil, în condițiile în care prima avea avariile aprinse, drumul pe care circula cobora, astfel că de la înălțime avariile mașinii oprite era vizibile pe timp de noapte, cu atât mai mult cu cât inculpatul circula și cu faza lungă. În aceste condiții putea și trebuia să prevadă existența unui potențial pericol, și să-și adapteze viteza la condițiile de drum sau să efectueze doar acele manevre care puteau fi efectuate în siguranță și fără a pune în pericol pe ceilalți participanți la trafic. Elocventă în acest sens este declarația martorului N. care a declarat în fața instanței că inculpatul și a asumat riscul efectuării acelei manevre de depășire, fără a semnaliza, și deși condițiile concrete nu permiteau efectuarea ei în condiții de siguranță.

Instanța a respins și cererea apărătorilor inculpatului de achitare a acestuia în baza art. 10 lit. d din codul de procedură penală întemeiată pe faptul că buletinul de analiză toxicologică nr. 2288/2289 din 13.07.2010 eliberat de Spitalul Județean De Urgență „Sfântul A. A.” – Laboratorul De Toxicologie, reprezintă o probă ilegală, motivele respingerii fiind cele expuse anterior .

În ceea ce privește cea de a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului cea prevăzută de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. instanța a apreciat că existența acesteia și vinovăția inculpatului sunt dovedite în cauză cu probele științifice, cât și din cele testimoniale administrate nemijlocit în fața judecătoriei.

Potrivit art.89 alin.1 din OUG 195/2002, un conducător de vehicul, angajat într-un accident, are obligația de a nu părăsi locul acestuia, fără încuviințarea organului de poliție, printre altele, și în cazul în care de pe urma accidentului a rezultat o vătămare a integrității corporale sau a sănătății vreunei persoane. Textul sus-menționat nu vizează numai anumite vătămări, calificarea lor fiind de atributul organelor judiciare, pe baza actelor medico-legale, neputând fi lăsate la aprecierea necompetentă a conducătorului auto sau altor persoane.

Conform textului suscitat, accidentul de circulație se poate înfățișa și ca un eveniment rutier dăunător, produs ca urmare a unei infracțiuni – indiferent de urmările periculoase ale acestuia – și cum conducerea cu o anumită îmbibație alcoolică și chiar fără aceasta, impune concluzia că inculpatul nu putea părăsi locul coliziunii, chiar dacă aceasta n-a avut niciuna dintre urmările vătămătoare indicate în norma de incriminare.

S-a precizat că subiectul activ al acestei infracțiuni reglementată de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 poate fi nu numai un conducător de autovehicul, ci și șoferul oricărui alt fel de vehicul, inclusiv cu tracțiune animală.

Conform practicii judiciare constante a instanței supreme „obligația de a nu părăsi locul accidentului incumbă tuturor conducătorilor de vehicul – inclusiv al celor acționate prin forța musculară, deci chiar și bicicliștilor – implicați, adică efectiv angajați în accident. În această categorie intră pe lângă conducătorul vehiculului care a provocat nemijlocit accidentul și conducătorul mașinii accidentate, precum și șoferii oricăror altor vehicule aflate în perimetrul locului unde a avut loc, dacă au contribuit, într-o formă sau alta, mai mult sau mai puțin, creând o condiție oricât de îndepărtată la producerea accidentului.”

S-a arătat că prin lege, nu se face vreo distincție în raport cu numărul de zile necesare pentru vindecarea vătămării corporale a victimei. Ca atare, conducătorul vehiculului este obligat să rămână la locul accidentului, indiferent de gravitatea vătămării produse. Aceasta, întrucât nu el, ci numai organele judiciare sunt îndreptățite și în măsură să califice ca fiind infracțiune sau nu, cauzarea acelei urmări.

În consecință, s-a precizat că pentru existența infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev. de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 nu prezintă relevanță că vătămarea corporală produsă, chiar din culpă, sau uciderea unei persoane are sau nu, caracter penal.

Instanța supremă, în numeroase decizii de speță, a precizat că „în legătură cu urmările accidentului de circulație, moartea sau vătămarea integrității corporale – condiții stabilite pentru existența obligației conducătorului auto, implicat în eveniment, de a nu părăsi locul accidentului – textul de mai sus se referă la criterii obiective, producerea unuia din rezultatele enumerate și nu la culpa inculpatului în producerea acestui rezultat”.

S-a apreciat că este realizat conținutul infracțiunii când sunt întrunite elementele prevăzute de lege, chiar dacă vătămarea integrității corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive și, chiar dacă nu există vinovăție în producerea evenimentului din partea conducătorului autovehiculului care a părăsit, fără încuviințare, locul accidentului.

Față de aceste considerente s-a considerat că susținerea inculpatului conform căreia a părăsit locul accidentului deoarece a crezut că a fost vorba doar de un acroșaj, sau că i-a fost frică să nu fie agresat de cei cărora „ le-a boțit mașina” bănuind că „mașinile oprite nu erau singure pe câmp”. Nu este de natură să-l exonereze de răspundere penală. Mai mult, chiar în condițiile descrise de inculpat ale producerii accidentului acesta putea și trebuia să-și dea seama că nu a fost vorba doar de o acroșare ( mașina a balansat ) cu atât mai mult cu cât a bănuit existența la fața locului și a celor cărora le aparțineau mașinile avariate.

Față de considerente, instanța a apreciat că nu se poate reține că inculpatul nu a avut nici o culpă în producerea evenimentului rutier și nici că a părăsit în mod justificat locul accidentului, astfel cum au susținut apărătorii acestuia ce au solicitat achitarea în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Existența faptelor, săvârșirea lor de către inculpat și vinovăția acestuia în ceea ce privește infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt pe deplin dovedite în cauza, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu procese verbale de constatare, procesul verbal de cercetare la fața locului - planșele foto judiciare declarațiile martorilor L. C. G., F. S., N. M. G., proces verbal de certare la fața locului, fotografiile judiciare efectuate la fața locului, raportul de expertiză medico legală nr.507/P/12.10.2010 privind calculul retroactiv al alcoolemiei, ( filele 86- 87 dosar urmărire penală) avizat de către Comisia Superioară de medicină Legală, prin avizul nr. E1/_/2011 ( filele 299-300 dosar instanță, volumul I), raportul de expertiză criminalistică efectuat la INEC de expert L. C., precum și cu declarațiile inculpatului, care conform art. 70 cod procedură penală pot fi folosite și împotriva sa.

S-a reținut că în drept: faptele inculpatului B. B. care, în noaptea de 12/13.07.2010, în jurul orelor 03.00 dimineața, a condus autoturismul marca Mitsubishi cu număr de înmatriculare_, având în sânge o alcoolemie de 1,85 gr%o, a accidentat mortal pe numiții A. N. si M. S., după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de politie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului prevăzute de art. 178 alin. 3 teza I, al. 5 cod penal și art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată.

Întrucât inculpatul B. B. a săvârșit faptele în stare de concurs real i s-au aplicat dispozițiile art. 33 lit. a cod penal.

Din analiza fisei individuale a inculpatului rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În baza art.345 Cod procedură penală, având în vedere că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea inculpatului.

Deoarece inculpatul nu a mai fost anterior condamnat, avut o conduită relativ corespunzătoare pe parcursul procesului penal, s-a prezentat la toate termenele de judecată, și având în vedere și împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor precum și culpa celor două victime în producerea evenimentului rutier, instanța a apreciat că în cauză se poate face aplicarea dispozițiilor art. 74 cod penal și ale art. 76 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al infracțiunii, împrejurările concrete de săvârșire a faptei, persoana inculpatei.

Instanța a avut în vedere că pentru infracțiunea săvârșită de inculpat legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii cu limitele cuprinse între 5 și 15 ani, cu posibilitatea de majorare a maximului special potrivit art. 178 alin. 5 Cod penal raportat la faptul că în urma accidentului rutier au decedat 2 persoane, iar pentru cea de a doua infracțiune, limitele sunt cuprinse între 2 și 7 ani închisoare.

La stabilirea în concret a cuantumului pedepsei a reținut faptul că una din infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul a fost săvârșită din punctul de vedere al formei de vinovăție din culpă, fără a se ignora urmările pe care aceasta le-au avut asupra membrilor familiilor celor 2 victime.

In ce privește persoana inculpatului instanța a avut în vedere că acesta a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, fiind prezentă la toate termenele de judecată și arătând că regretă cele întâmplate. Inculpatul a recunoscut parțial implicarea sa în accidentul soldat cu moartea celor două victime, însă a apreciat că nu a avut culpă în producerea evenimentului rutier.

S-a făcut referire de către părțile civile și ulterior de apărătorul acestora la faptul că inculpata ar fi încercat să tergiverseze soluționarea cauzei în faza de urmărire penală și la instanță în faza de judecată. Instanța a constatat că nu rezultă din datele dosarului că urmărirea penală a fost întârziată exclusiv din culpa inculpatului. În ceea ce privește faza judecății faptul că inculpatul a solicitat administrarea unor probe, că a formulat obiecțiuni la rapoartele de expertiză efectuate, nu a considerat că acesta a urmărit tergiversarea cercetărilor, ci și-a exercitat dreptul la apărare în virtutea căruia are posibilitatea de a solicita administrarea de probe.

Chiar dacă inculpatul a declarat că nu a avut culpă în producerea accidentului, instanța constată că aceasta poziție a reprezentat aprecierea sa din punctul de vedere al vinovăției penale, fără a putea fi interpretată ca o neasumare a răspunderii.

Instanța a avut în vedere și aspectele pozitive care caracterizează persoana inculpatului, referitoare la conduita anterioară bună, constând nu doar în lipsa antecedentelor penale, ci și în faptul că este o persoană integrată în societate, care a realizat venituri prin muncă, având în întreținere în prezent un copil minor.

Aspectele pozitive legate de conduita anterioară bună a inculpatului, ale împrejurărilor săvârșirii faptei, precum și culpa victimelor au fost valorificate potrivit art. 74 lit. a și alin. 2 Cod penal, cu consecința stabilirii unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege în baza art. 76 Cod penal, având în vedere urmările infracțiunii săvârșite de inculpată, constând în decesul a două persoane, care a marcat profund membrii familiilor acestora.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului B. B. pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, cuantum apreciat ca fiind suficient pentru atingerea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal.

Astfel, potrivit art. 52 Cod penal, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a inculpatului în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ce privește infracțiunea săvârșită, cât și în ce privește comportarea inculpatului. Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel încât să convingă de necesitatea respectării legi penale și să evite în viitor săvârșirea infracțiunilor.

Analizând ansamblul împrejurărilor în care au fost săvârșite infracțiunile, forma de vinovăție în baza căreia a acționat inculpatul și aspectele legate de persoana acesteia, instanța a apreciat că scopul sancționator și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție, fiind îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 861 Cod penal.

Aspectele care caracterizează persoana inculpatului, care a avut o conduită bună atât înainte de săvârșirea infracțiunii, cât și ulterior, fiind o persoană integrată în societate, care și-a asigurat veniturile prin muncă (în prezent fiind angajat în calitate de administrator la .), este căsătorit, are un copil minor, este un bun creștin, dovedind respect față de valorile sociale ocrotite de legea penală, au relevat faptul că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni. În același sens, instanța a avut în vedere și că stabilirea modalității de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei este suficientă pentru îndeplinirea scopului și funcțiilor pedepsei, cu atât mai mult cu cât inculpatul va trebui să respecte măsurile prevăzute de art. 86 indice 3 Cod penal.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 861 Cod penal instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 8ani, stabilit potrivit art. 862 Cod penal, organul desemnat cu supravegherea fiind Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul G..

În temeiul art. 863 Cod penal instanța a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul G.; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi verificate mijloacele de existență .

Conform art. 863 alin.3 lit. e din Codul penal instanța a dispus ca pe durata termenului de încercare de 8 ani inculpatul să nu conducă nici un fel de autovehicul.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal instanța a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale privind revocarea suspendării condiționate, respectiv art. 864 Cod penal, coroborat cu art. 83 și 84 Cod penal.

Conform art. 88 Cod penal instanța a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului prin prezenta sentință, timpul reținerii de 24 ore din data de 13.07.2012 și durata arestării preventive din perioada 22.07.2010 – 15.10.2010.

În ce privește latura civilă, s-a reținut că în cauză au formulat pretenții civile numita A. N., soția supraviețuitoare a victimei A. N. care a solicitat cu titlul de despăgubiri suma de 160 000,00 lei ( din care suma de 20 000,00lei daune materiale și suma de 140 000 lei daune morale) și numita M. T., soția supraviețuitoare a victimei M. S., care a solicitat cu titlul de despăgubiri suma de_ lei (_,00 lei daune materiale și 100 000,00lei daune morale).

Deoarece la momentul producerii accidentului, pentru mașina condusă de inculpat era încheiată o poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă cu asigurătorul de răspundere civilă . Insurance Group S.A, actualmente . Group S.A., instanța a dispus citarea din oficiu a acesteia în calitate de asigurător .

Legal citată, societatea de asigurare a depus la dosar note de ședință ( filele 45,46 dosar instanță volumul I), prin care arată ca la soluționarea cauzei să se aplice dispozițiile legale, astfel ca la stabilirea daunelor materialele să se aibă în vedere numai documentele depuse, iar la cele morale să se aibă în vedere că acestea nu pot constitui o sursă de îmbogățire fără just temei. S-a mai apreciat că în speță, cuantumul daunelor morale solicitate de partea vătămată este prea mare.

În dovedirea despăgubirilor civile pretinse părțile civile au solicitat administrarea probei cu acte. În acest sens au depus la dosar chitanțe ( filele 60 -63 și 69- 94 – A. N. și filele 64-68 și 97 -110 M. T.) chitanțe care atestă efectuarea de către partea civilă A. N. a unor cheltuieli în valoare de_,93 lei și respective de 5468,53 lei partea civilă M. T., pentru înmormântare, pomeni ulterioare. Instanța a adăugat la suma dovedită cu acte de partea civilă M. T. și suma de 2000,00 lei reprezentând contravaloarea legumelor distruse în accident și rămase nevalorificate, valoare necontestată de inculpat.

Din analiza probelor administrate de părțile civile și având în vedere și culpa victimelor la producerea evenimentului rutier, prima instanță a redus proporțional valoarea despăgubirilor solicitate, reținând o culpă de 3/4 pentru inculpat și respective de 1/4 pentru fiecare victimă.

Prima instanță a apreciat întemeiată și cererea părților civile în ceea ce privește daunele morale solicitate pentru următoarele considerente:

- practica judiciară a statuat faptul că deși nu există criterii și dispoziții legale de cuantificare a daunelor morale, totuși la stabilirea acestora este necesar să se aibă în vedere consecințele negative suferite de cel vătămat, în plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care vătămările au afectat situația familială, profesională și socială a victimei;

- raportat la aceste criterii instanța a apreciat că în cauză părților civile le-a fost produs urmarea faptei culpabile a inculpatului un prejudiciu moral constând în suferința fizică și psihică cauzată de decesul prematur al soților lor, lipsindu-le astfel de sprijinul afectiv și material pe care aceștia li-l ofereau.

Având în vedere cele expuse anterior prima instanță a apreciat că în cauză părțile civile au făcut dovada cauzării de către inculpat a unor prejudicii, ce urmează a fi suportate de către inculpat .

Potrivit art. 998-999 Cod civil, „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”.

Prima instanță a apreciat că în cauză, cu privire la plata despăgubirilor, sunt direct aplicabile dispozițiile Legii 136/1995, la data accidentului (13.07.2010), inculpatul având încheiată poliță de asigurare obligatorie RCA valabilă .

Ca urmare, față de dispozițiile Legii 136/1995, la data accidentului inculpatul era asigurat în limita unui anumit plafon pentru toate pagubele (distrugeri de bunuri, vătămare corporală sau deces) care se produc prin accidente de autovehicule.

Având în vedere existența valabilă a contractului de asigurare, în măsura în care se produce riscul asigurat – constând în pagube produse terților prin accidente rutiere, asigurătorul este obligat să acorde despăgubiri. Așadar, pe latură civilă inculpatul (persoana asigurată) este acoperit în limita plafonului stabilit de lege, el nemaiputând fi obligat în limita acelei sume să plătească despăgubiri – producându-și efectele contractul de asigurare, caz în care în limita acelui plafon, față de terțele persoane păgubite, va răspunde numai asigurătorul. S-a apreciat că inculpatul urmează să răspundă doar pentru sumele ce depășesc plafonul prevăzut de lege.

Astfel, potrivit art. 49 din Legea 136/1995 (în vigoare atât la data accidentului cât și în prezent) - Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, …, în conformitate cu: a) legislația în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de autovehicul și cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislația respectivă și cel prevăzut în contractul de asigurare;

Art.50 prevede că: „Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel autovehicul cu excepția conducătorului autovehiculului respectiv.”

Limitele de despăgubire se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Pentru anul 2010 conform art. 24 lit. b din Ordinul nr. 5/2010 a CSA publicat în Monitorul Oficial nr. 344/25.05.2010, “pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul 2010, la un nivel de 2.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României.”

In consecință, conform art.l4 Cod procedură penală, art.998, 999 cod civil și art. 49 din Legea nr. 136/1995, instanța l-a obligat pe inculpat alături de asigurătorul de răspundere civilă . Group S.A. (fostă BCR Asigurări V. Insurance Group S.A) să plătească următoarele sume cu titlul de despăgubiri civile: suma de 80 601,39 lei părții civile M. T. (din care suma de 5601,39 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 75 000,00 lei reprezintă daune morale) și suma de 115 088,94 lei părții civile A. N. (din care suma de 10 088,94 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 105 000,00 lei reprezintă daune morale).

Conform art. 193 cod procedură penală, prima instanță l-a obligat pe inculpatul B. B. alături de asigurătorul de răspundere civilă . Group S.A. (fostă BCR ASigurări V. Insurance Group S.A) să plătească părților civile M. T. și A. N. câte 3543,77 lei fiecăreia cu titlul de cheltuieli judiciare.( onorariu apărător părți civile și cheltuieli de deplasare a acestuia la instanță).

Prima instanță l-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 4200,00 lei cu titlul de cheltuieli judiciare din care suma de 507,00 lei reprezintă contravaloarea raportului de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei efectuat în cursul urmăririi penale, iar suma de 907,00 lei reprezintă costul necropsiilor efectuate în cauză, sumă ce se va achita în contul Spitalului Clinic Județean de Urgență „ Sfântul A. A.”G., Serviciul Clinic de Medicină – Legală, cu nr. RO25TREZ3065041XXX000420 deschis la Trezoreria G..

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs asiguratorul . G. SA București și inculpatul B. B..

Asiguratorul . SA București a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

- Cuantumul mare al sumelor acordate cu titlu de daune morale;

- Greșita obligare a asiguratorului la plata cheltuielilor judiciare;

Inculpatul B. B. a criticat hotărârea pentru motive de nelegalitate.

În susținerea recursului, inculpatul a arătat că din punctul de vedere al probelor administrate în fața instanței de fond se naște îndoiala legitimă în ceea ce privește vinovăția sa în producerea acestui accident, situația de fapt reținută de instanță, în conformitate cu cea reținută în rechizitoriu, nefiind cea corectă. S-a mai arătat că în cauză există o . neconcordanțe ce stârnesc îndoiala că inculpatul ar fi fost cel care a produs accidentarea celor două victime, soldată cu decesul acestora.

Astfel, s-au invocat o . aspecte:

- accidentarea victimelor s-a făcut de un alt autoturism întrucât la fața locului s-au descoperit elemente de plastic negru (parte dintr-un ornament), care fiind analizate de experți s-a considerat că pot aparține unui autoturism marca Dacia 1310;

- pe mașina inculpatului nu au fost descoperite urme de sânge sau materie organică;

- elementele de plastic identificate ca provenind de la mașina inculpatului au fost găsite la distanța de 12 m de locul în care s-a produs accidentul:

- în locul în care se presupune că au fost lovite victimele nu sunt urme de la mașina inculpatului, dar sunt urme de la o mașină străină;

- martorul F. S. a îndepărtat de la locul accidentului propriul autoturism, iar acesta nu a fost verificat și controlat pentru a se putea constata starea sa tehnică, eventualele avarii și urme biologice;

- analiza resturilor de pământ și dispunerea acestora pe carosabil duc la concluzia existenței a două ciocniri distincte, la intervale de timp diferite, primul impact fiind posibil între autoturismul rămas neidentificat și victime, iar al doilea impact între autoutilitara Mitsubishi, condusă de inculpat și partea lateral stângă a autoturismului Dacia cu nr._, precum și cu sacii de legume aflați pe carosabil.

- mașina condusă de inculpat a ajuns în zonă după ce victimele au fost deja accidentate întrucât avariile produse autoutilitarei conduse de inculpat nu se puteau produce ca urmare a impactului cu cele două victime.

Față de toate acestea inculpatul a solicitat să se dispună achitarea sa în conformitate cu dispozițiile art.11 pct.2 lit. a in referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală pentru infracțiunile imputate.

În subsidiar s-a solicitat rejudecarea de către instanța de recurs și administrarea de noi probe, respectiv efectuarea unui supliment de expertiză sau a unei noi expertize tehnice care să stabilească în mod corect dinamica producerii accidentului, să elucideze neconcordanțele existente în cauză.

În recurs inculpatul a depus la dosar acte noi și anume, două opinii de expert, respectiv o notă de consultanță aparținând profesorului O. B. precum și opinia expertului auto A. P..

Recursurile formulate de inculpatul B. B. și de asiguratorul . SA București sunt nefondate.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică.

Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului B. B., pe baza unei analize complete a materialului probator.

Ca situație de fapt reținem împrejurarea că inculpatul, în noaptea de 12/13.07.2010, în jurul orelor 03,00 dimineața, a condus autoturismul marca Mitsubishi, cu număr de înmatriculare_, având în sâne o alcoolemie de 1,85 %o și a accidentat mortal pe numiții A. N. și M. S., după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Activitatea infracțională desfășurată de inculpatul B. B. a fost prezentată în mod detaliat de prima instanță, (aceasta reținând o situație de fapt oarecum diferită de cea din rechizitoriu) situație care nu va fi reluată în prezenta hotărâre întrucât nu au intervenit modificări cu ocazia soluționării cauzei în recurs, iar apărările invocate de acesta prin apărător ales nu pot înlătura probatoriile în baza cărora s-a reținut respectiva situație de fapt.

Nu pot fi primite susținerile făcute conform cărora accidentarea victimelor nu a fost produsă de mașina condusă de inculpatul B. B., neputându-se aprecia că acesta nu a avut nicio culpă în producerea evenimentului rutier, și nici că a părăsit în mod justificat locul accidentului.

Considerăm că probatoriile administrate în cauză, analizate și detaliate de prima instanță, și în privința cărora nu au intervenit modificări cu ocazia soluționării cauzei în recurs, confirmă împrejurarea că faptele reținute în cuprinsul rechizitoriului constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție cerută de lege de către inculpatul B. B..

Astfel, avem în vedere: procese verbale de constatare, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele foto judiciare declarațiile martorilor L. C. G., F. S., N. M. G., proces verbal de certare la fața locului, fotografiile judiciare efectuate la fața locului, raportul de expertiză medico legală nr.507/P/12.10.2010 privind calculul retroactiv al alcoolemiei, (filele 86- 87 dosar urmărire penală) avizat de către Comisia Superioară de medicină Legală, prin avizul nr. E1/_/2011 ( filele 299-300 dosar instanță, volumul I), raportul de expertiză criminalistică efectuat la INEC de expert L. C., precum și cu declarațiile inculpatului, care conform art. 70 Cod procedură penală pot fi folosite și împotriva sa.

În mod corect prima instanță a înlăturat raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expert H. Nicușor și a reținut concluziile expertului L. C..

Din mențiunile raportului de expertiză întocmit la INEC de expert L. C. rezultă că raportat la dinamica producerii accidentului, la leziunile victimelor, la avariile produse la mașina inculpatului, localizate la nivelul frontalei dreapta față: aripă dreapta, capotă motor îndoită în colțul din dreapta față, bară protecție față spartă, proiector ceață dreapta față rupt, ornament aripă dreapta față rupt, plastic protecție far dreapta față îndoit precum și că în urma îmbucșării ornamentului aripii dreapta față, a proiectorului dreapta față și a apărătorii de plastic de sub aripa dreaptă față s-a constatat poziționarea perfectă a zonelor rupte de pe autovehicul inculpatului, cu fragmentele descoperite la locul accidentului, rezultă că victimele evenimentului rutier din 13.07.2010, au fost lovite de autoutilitara condusă de inculpatul B. B..

Totodată, din declarațiile martorilor oculari L. C. G. și N. M. (șoferul de TIR rezultă că o singură mașină a trecut prin zona respectivă la momentul producerii accidentului, mașină ce ulterior a fost identificată ca fiind cea condusă de inculpat.

Astfel, martora L. C. G. (nepoata victimei M. S.) a arătat care au fost condițiile în care s-a produs accidentul. Aceasta a precizat că erau oprite toate cele trei autoturisme, că mașina inculpatului nu a semnalizat și a trecut pe lângă mașina bunicului său și apoi pe lângă cea a lui A. N.. A mai arătat martora că atunci când mașina a trecut pe lângă cea a bunicului, a sărit cricul, iar când a ajuns pe lângă mașina lui A. a sărit portbagajul ca urmare a faptului că numitul A. a fost aruncat peste el. Martora a mai declarat că mașina care a trecut pe lângă cele oprite a accelerat și nu a oprit iar din sens opus se apropia un TIR. Totodată, aceasta a mai precizat că după momentul în care a avut loc impactul cu cea de-a doua victimă, inculpatul s-a intersectat cu TIR-ul.

Instanța a avut în vedere și declarația martorului N. M. G. (șoferul TIR-ului), care a precizat că mașina inculpatului circula cu faza lungă, avea viteză și nu a frânat, cu toate că l-a avertizat că erau parcate pe sensul opus de mers trei mașini. Deși a fost atenționat, inculpatul nu a redus viteza și s-a angajat în depășire, fără a semnaliza, a primei mașini de pe cursul lui de mers, dar în momentul în care a văzut că mai era oprită o mașină și că din sens opus venea TIR-ul condus de martor, inculpatul a preferat să intre peste prima mașină parcată, urcându-se cu două roți pe aceasta, după care și-a continuat drumul fără să oprească.

În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că accidentarea victimelor s-a realizat de un alt autoturism, posibil marca Dacia, de la care s-ar fi descoperit la fața locului o bucată de plastic negru precizăm că toate celelalte mijloace de probă materiale găsite la fața locului și anume o bucată de plastic argintie, posibil de la bară, bucată de plastic argintie, posibil de la proiector s-au dovedit că provin de la mașina inculpatului.

În ceea ce privește susținerea făcută de inculpat în sensul că martorul F. S. a îndepărtat de la locul accidentului propriul autoturism și acesta nu a fost verificat și controlat, reținem că martorul susmenționat a mers la domiciliul soției victimei A. N. și autoturismul său a putut fi observat de către aceasta.

Din toate probele administrate în cauză rezultă că inculpatul putea să vadă de la o distanță rezonabilă mașinile oprite pe carosabil, în condițiile în care prima avea avariile aprinse, drumul pe care circula cobora iar inculpatul circula cu faza lungă.

Acesta putea și trebuia să prevadă existența unui potențial pericol și să adapteze viteza la condițiile de drum precum și să efectueze doar acele manevre care nu puneau în pericol pe ceilalți participanți la trafic.

Relevantă e depoziția din fața instanței a martorului nechita M. G., care a precizat că șoferul jeepului avea posibilitatea să vadă mașina oprită cu avariile, cu atât mai mult cu cât circula cu faza lungă, că nu a redus niciun moment viteza, nu a frânat precum și că acesta și-a dat seama încă din momentul în care a inițiat manevra de depășire că nu are cum să o termine fără a intra cu TIR-ul în coliziune și totuși a luat hotărârea de a efectua această manevră asumându-și riscurile de rigoare.

Totodată, considerăm că și infracțiunea prevăzută de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 rep. e dovedită cu probele științifice și cu cele testimoniale administrate în cauză.

Așa cum a arătat prima instanță, conținutul acestei infracțiuni este realizat chiar dacă vătămarea integrității corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive și chiar dacă nu există vinovăție în producerea evenimentului din partea conducătorului autovehiculului care a părăsit, fără încuviințare, locul accidentului întrucât a crezut că e vorba doar de acroșarea unei mașini sau că i-a fost teamă să nu pățească ceva întrucât a lovit una din mașinile parcate nu e de natură să-l exonereze de răspundere penală.

În concret, probatoriul administrat în cauză confirmă fără niciun dubiu existența celor două infracțiuni și împrejurarea că acestea au fost comise de inculpatul B. B., caz în care nu putem dispune achitarea acestuia conform art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală.

Deși inculpatul neagă comiterea infracțiunilor nicio probă administrată în cauză nu se coroborează cu declarațiile acestuia, sens în care nu li se poate da eficiență juridică, conform art.69 Cod procedură penală, nefiind astfel în măsură să servească la aflarea adevărului.

Este adevărat că inculpatul beneficiază de „prezumția de nevinovăție”, nefiind obligat să-și dovedească nevinovăția (art.66 alin.1 Cod procedură penală), revenind organelor judiciare (acuzării) obligația să administreze probe în dovedirea vinovăției acestuia (art.4, art.62 și art.65 alin.1 Cod procedură penală). Este însă deopotrivă adevărat că, potrivit art.66 Cod procedură penală, inculpatul, în cazul în care există probe de vinovăție are dreptul să probele lipsa lor de temeinicie. În înțelesul legii „a proba lipsa lor de temeinicie” este un drept și o obligație procesuală care nu se rezumă la negarea vinovăției, la negarea conținutului informativ al unei probe ori la negarea evaluării corecte a probelor de către instanță.

În măsura în care inculpatul nu reușește să probele lipsa de temeinicie a probelor în acuzare, prezumția de nevinovăție a acuzatului este răsturnată, această prezumție având caracter relativ, iar nu absolut.

Față de cele arătate mai sus considerăm că instanța de fond a reținut corect vinovăția inculpatului în sensul că în dimineața respectivă inculpatul B. B. conducea autoutilitara marca Mitsubishi L 200 cu o viteză de 80 – 90 km/h, cu faza lungă și a observat târziu cele 3 mașini oprite parțial pe carosabil, iar în momentul în care a văzut că din sens opus se apropie un TIR, în loc să reducă viteza și să o adapteze atât la spațiul de vizibilitate cât și la situația creată prin apropierea de autoturismul cu nr._, și având în vedere că se afla sub influența băuturilor alcoolice, a luat hotărârea de a efectua depășirea autoturismelor parcate, însă spațiul insuficient de manevră a făcut ca în timpul efectuării acesteia să lovească pe numiții M. S. și A. N., care se aflau pe carosabil în apropierea autoturismului_, efectuând schimbarea roții avariate. Cu toate că a realizat că a lovit ceva, inculpatul nu a oprit mașina, nu a redus viteza ci și-a continuat drumul.

Față de cele arătate anterior, apreciem că nu pot fi reținute susținerile inculpatului conform cărora accidentarea victimelor nu a fost produsă de el. și nu se impune achitarea acestuia, în speță nefiind incident niciunul din temeiurile prevăzute de art.10 alin.1 lit. a,b,c,d Cod procedură penală.

Totodată, considerăm că nu se impune reținerea spre rejudecare de către instanța de recurs și administrarea de probatorii întrucât materialul probator administrat până în prezent confirmă soluția pronunțată de instanța de fond, în mod just fiind reținută vinovăția inculpatului.

Considerăm că prima instanță a realizat și o corectă individualizare a răspunderii penale a inculpatului, respectiv dispozițiile art.72 Cod penal.

Astfel, atât pedeapsa stabilită pentru fiecare infracțiune în parte cât și pedeapsa rezultantă sunt legale și temeinice.

Aspectele favorabile inculpatului precum conduita anterioară bună a acestuia cât și culpa victimelor în producerea accidentului (s-a reținut o culpă de ¼ pentru fiecare victimă) au fost valorificate în conformitate cu art.74 lit. a și alin.2 Cod penal, fiind aplicate pedepse sub minimul prevăzut de lege.

Față de ansamblul împrejurărilor în care au fost săvârșite infracțiunile, forma de vinovăție în baza căreia a acționat inculpatul și aspectele legate de persoana acestuia (lipsit de antecedente penale, e căsătorit, are un copil minor, are asigurate veniturile prin muncă) în mod corect s-a apreciat că scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal se poate realiza în condiții optime prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Astfel, măsurile de supraveghere prevăzute de art.863 Cod penal ce vor fi impuse inculpatului vor asigura atingerea scopului preventiv-educativ al pedepsei.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a stabilit corect atât cuantumul despăgubirilor materiale cât și al despăgubirilor morale acordate părții civile.

Împărtășim astfel punctul de vedere al instanței de fond, conform căruia cheltuielile ocazionate de înmormântare și pomenirile ulterioare, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar sunt în echivalentul sumei de 13.451,93 lei pentru partea civilă A. N., respectiv de 5.468,53 lei pentru partea civilă M. T..

Instanța a adăugat în mod corect la suma dovedită cu acte de partea civilă M. T. și suma de 2.000,00 lei, reprezentând contravaloarea legumelor distruse în accident și nevalorificate.

Instanța a redus proporțional valoarea despăgubirilor solicitate, reținând o culpă de 3/4 pentru inculpat și respectiv 1/4 pentru fiecare victimă, având în vedere și culpa victimelor la producerea accidentului.

Considerăm că nu se impune reducerea cuantumului daunelor morale acordate celor două părți civile, așa cum a solicitat asiguratorul.

Este cert că decesul victimelor a provocat părților civile, respectiv soțiilor lor traume psihice, morale, cu efecte grave asupra vieții de familie, decesul prematur al soților lipsindu-le de sprijinul afectiv și material pe care aceștia li-l ofereau.

Este adevărat că acordarea unor daune morale nu trebuie să constituie o îmbogățire fără justă cauză, însă este necesar ca sumele acordate cu acest titlu să reprezinte o reparație a traumei afective prin care trec respectivele părți civile.

Față de aspectele arătate mai sus, considerăm că nu se impune reducerea daunelor morale acordate părților civile.

Tot sub aspectul laturii civile a cauzei, considerăm că prima instanță a respectat dispozițiile legale în materie și a dispus în mod legal obligarea inculpatului, alături de asigurator la plata despăgubirilor materiale, cât și a daunelor morale către cele două părți civile M. T. și A. N..

Față de împrejurarea că ambii participanți procesuali – inculpatul și asiguratorul – au fost obligați pe latură civilă la plata despăgubirilor, constatăm că în mod corect aceștia au fost obligați și la plata cheltuielilor judiciare către stat și către părțile civile.

Față de cele de mai sus, se vor respinge recursurile declarate de inculpatul B. B. și de asiguratorul . Group SA.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul B. B. (fiul lui I. și E., născut la data de 26.12.1981, în T., județul G., cu domiciliul în ., si fără forme legale în T., .. 3, județul G., fără antecedente penale, CNP_) și de asigurătorul . Group SA – București ( fostă BCR Asigurări V. SA, cu sediul ales în C., .. 21 ) împotriva sentinței penale nr. 428 din data de 09.10.2012 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._ .

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- pe inculpatul B. B. la plata sumei de 150 lei;

- pe asigurătorul . Group SA – București la plata sumei de 100 lei.

Suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. B. (avocat G. C.) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului G..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.03.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

M. C. D. L. C. A. B.

Grefier,

F. N.

Red. D.L. C./01.04.2013

Tehnored. F. N./2/03.04.2013

Fond: N. F.

← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 119/2013. Curtea de...  Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Decizia nr. 83/2013.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 406/2013. Curtea de Apel GALAŢI