Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 663/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Curtea de Apel GALAŢI - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 663/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 7093/231/2009*

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 663/R

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 24 APRILIE 2013

PREȘEDINTE - M. T. - judecător

JUDECĂTORI - L. H.

P. D.

GREFIER - S. G.

MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de

PROCUROR - G. L.- procuror șef Secția judiciară

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind judecarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de asigurator . – AGENȚIA FOCȘANI, părțile responsabile civilmente ASOCIAȚIA F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII BUCUREȘTI și I. DE J. JUDEȚEAN V. împotriva Sentinței penale nr.2168 din 19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani (dosar nr._ ) privind pe inculpații F. C. C. – trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 alin.2 Cod penal și P. I. – trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 alin.3 Cod penal și art.184 alin.1, 3 Cod penal

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-parte responsabilă civilmente I. de J. Județean V. - consilier juridic H. S. – în baza delegației depusă la dosar, pentru recurenta-parte responsabile civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii – avocat S. Giulian – în baza împuternicirii avocațiale din 12.03.2013 pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul-asigurator . – Agenția Focșani, intimații-inculpați F. C. C. și P. I. care a fost reprezentat de avocat G. G. Livioara, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.1358 din 26.02.2013 emisă de Baroul G. (fila 75 dosar).

Procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei în conformitate cu disp.art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, grefierul de ședință arătând că: este al doilea termen de judecată acordat pentru a da posibilitatea recurentei-părți responsabile civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii de a-și pregăti apărarea.

Apărătorul ales al recurentei-părți responsabile civilmente Asociația F. de protecție a Victimelor Străzii depune la dosar o dovadă din care reiese că autoturismul condus de către inculpatul P. I. nu era asigurat.

Curtea, pentru lipsa de apărare a intimatului-inculpat F. C. C. lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns pentru recurenta-parte responsabilă civilmente I. de J. Județean V. - consilier juridic H. S. – în baza delegației depusă la dosar, pentru recurenta-parte responsabile civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii – avocat S. Giulian – în baza împuternicirii avocațiale din 12.03.2013 pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul-asigurator . – Agenția Focșani, intimații-inculpați F. C. C. care a fost reprezentat de avocat T. L. C. – apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.2044 din 05.04.2013 (fila 80 dosar) și P. I. care a fost reprezentat de avocat G. G. Livioara, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.1358 din 26.02.2013 emisă de Baroul G. (fila 75 dosar).

Procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.

Conform art.301 Cod procedură penală, se acordă cuvântul procurorului și părților pentru a formula cereri, ridica excepții și pune concluzii.

Având pe rând cuvântul, părțile și reprezentantul Ministerului Public precizează că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, văzând că nu sunt cereri de formulat, alte chestiuni prealabile sau excepții de ridicat, în conformitate cu art.385¹³ Cod procedură penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Recurenta-parte responsabila civilmente F. de Protectie a Victimelor Stăzii, prin apărător, critică sentința penală recurată din doua motive:

Primul motiv se referă la culpa . reținută în mod corect de către instanța de fond, însă potrivit ordinului in vigoare la acea dată, respectiv Ordinul 21/2009 art.28, prevede că în caz de culpă comună fiecare parte vinovată de producerea accidentului răspunde proporțional cu gradul de culpă care s-a reținut de către instanța iar daca acesta nu se retine, atunci se considera 50-50. Consideră ca este nelegal sa fie obligați cei doi inculpați să răspundă in cote egale. Din actele dosarului se retine ca un inculpat circula cu o viteza de 90 km/h in localitate, in apropiere de trecere de pietoni (loc in care era obligat sa circule cu 30 km/h) avea o îmbibație de peste 1% alcool, iar instanța de fond a trecut cu ușurința peste ceea ce s-a reținut la cercetarea penală și anume că a încercat să inducă in eroare organele de urmărire penală în sensul că ar fi declarat că nu acesta s-ar fi aflat la volan ci prietena lui. Cu privire la celalalt inculpat, P. I., se reține in sarcina acestuia ca nu a acordat prioritate. Exista totuși un semn de întrebare în ceea ce privește culpa acestuia întrucât, așa cum se menționează si de către instanța de fond, a parcurs 20 de metri după ce a făcut stânga pe acea stradă; considera ca după parcurgerea celor 20 de metri nu se mai poate pune problema unei priorități, se afla deja încadrat pe sensul de mers. Pentru aceste motive, solicita admiterea recursului, casarea sentinței și in rejudecare să fie obligat inculpatul F. la despăgubiri proporțional cu culpa acestuia, hotărâre care să-i fie opozabila asiguratorului si de asemenea sa fie obligat inculpatul P., în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor proporțional cu culpa. Al doilea motiv de recurs se referă la diminuarea despăgubirilor acordate de către instanța de fond. Cu privire la recursul declarat de asigurator . fi respins ca neîntemeiat întrucât Legea 136 îi dă drept de regres în cazul în care există o infracțiune și nu îi conferă calitatea de parte responsabilă civilmente. Cu privire la celelalte recursuri lasă la aprecierea instanței.

Recurenta-parte responsabila civilmente I. de J. V., prin consilier juridic, arată ca au fost introduși in cauza in temeiul art.1000 din precedentul cod civil potrivit căruia „Stăpânii si comitenții sunt responsabili pentru prejudiciul cauzat de servitori si de prepușii acestora in funcțiile ce li s-au încredințat. Consideră că nu sunt întrunite cumulativ condițiile răspunderii în sensul răspunderii individuale (art.998 și art.999) și condițiile speciale respectiv existența raportului de prepușenie: la data săvârșirii faptei ilicite consideră că nu mai există un raport de prepușenie între I. de J. ca și angajator și fostul angajat inculpatul P. I., acesta ieșise din serviciu, accidentul producându-se la aproximativ 15 minute după ce a încheiat raportul de serviciu cu unitatea și fapta să fie săvârșită în funcțiile ce li s-au încredințat: cu privire la acest aspect consideră că nu poate fi nici un dubiu, acest lucru nu s-a făcut urmare unei misiuni încredințată de la serviciu. Accidentul rutier din data de 24.12.2008 a fost încadrat, la momentul respectiv ca și accident de muncă potrivit legislației în vigoare (legislația specifică sănătății și securității în muncă). Familia subofițerului decedat a beneficiat din partea unității de drepturile ce i se cuvin, drepturi în temeiul legii salarizării 38/1999 – 10 solde și încă 2 solde în temeiul Legii 80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Consideră că legislația specifică a muncii, prin încadrarea acestui accident ca și accident de muncă, a urmărit o măsură de protecție pentru firmă sau pentru familiile acestora. Pornind de la acest aspect, consideră că n u există nicio legătură de cauzalitate între accidentul de muncă în sine și introducerea unității respectiv a Inspectoratului de J. Județean V. ca și parte responsabilă civilmente. Mai arată că, în ciclul procesual anterior, instanțele chiar și cea de recurs respectiv Curtea de Apel G. a luat act despre faptul că I. de J. Județean V. nu are această calitate. Pentru a dovedi preocuparea de care a dat și dă în continuare I. de jandarmi Județean V. pe acest segment al accidentelor rutiere, arată că s-au depus la dosarul cauzei o . documente printre care: fișa individuală de instructaj a protecției muncii (în aceasta se regăsesc în rubricația aferentă anului 2008 o . norme de protecția a muncii prelucrate prin care la art.7 se precizează că: „la deplasarea la sau de la serviciu în timpul misiunilor cât și pe durata deplasărilor în interes de serviciu, în timpul sau în afara orelor de program, personalul are obligația de a respecta regulile de circulație, indiferent de modalitatea de deplasare”. Acest instructaj este semnat atât de către inculpatul P. I. cât și de subofițerul decedat. Inculpatul P. I. desfășura în cadrul Inspectoratului Județean de J. V. funcția de șofer, conducând autoturismul din dotarea unității. Pornind de la acest aspect, arată că se iau unele măsuri de precauție și de instructaj suplimentar în ceea ce privește circulația rutieră. În dosarul de la unitate al inculpatului se regăsește un angajament scris și semnat de către acesta prin care se menționează „îmi asum responsabilitatea exclusivă cu privire la respectarea prevederilor legale referitor la circulația pe drumurile publice cu autovehiculele din dotare, cu cele proprietate personală și cu cele aparținând altor persoane fizice când conduc personal autovehiculul”. Cu privire la același aspect în sensul că inculpatul P. I. desfășura activități de șofer pe auto din dotarea unității precizează că trimestrial această categorie de personal era testat de către lucrătorii Poliției Rutiere în care era declarat admis sau respins în urma verificării cunoștințelor de legislație rutieră. La testarea aferentă trimestrului IV 2008 inculpatul P. I. a fost declarat admis. De asemenea, mai arată că există anumite testări psihologice la care inculpatul P. I. a fost declarat apt. Mai arată că, trimestrial se fac anumite prelucrări de legislație rutieră la care, aferent trimestrului IV, se regăsește atât semnătura inculpatului cât și a subofițerului decedat cu privire la regulile de circulație ce trebuie respectate pe drumurile publice. Un alt aspect se referă la faptul că, atât subofițerul decedat cât și conducătorul autor jandarm efectuau naveta pe ruta Focșani (jud.V.) – Râmnicu Sărat (jud.B.). Cei care fac parte din această categorie, la începutul fiecărui an întocmesc un raport către conducătorul unității prin care solicită aprobarea efectuării navetei, navetă care este consemnată și aprobată în ordinul de zi pe unitate numai în numite condiții și anume de a efectua naveta cu mijloacele de transport în comun sau auto proprietate personală. Arată că toți cei cinci pasageri ai autovehiculului erau navetiști însă niciunul din ei nu se regăsesc în situația de a fi cu auto proprietate personală sau cu mijloace de transport în comun. Un ultim aspect, arată că la subunitatea la care inculpatul și subofițerul decedat făcea parte se regăsesc mai multe prelucrări pe bază de semnătură a unor evenimente rutiere din Jandarmeria Română, prelucrări care au același scop respectiv creșterea responsabilității din partea personalului. Pentru toate aceste motive, solicită casarea Sentinței penale nr.2168 din 19.12.2012 și pe cale de consecință să se dispună scoaterea din cauză a Inspectoratului de J. Județean V.; cu privire la recursul declarat de . concluziile reprezentantului Fondului de Protecție a Victimelor Străzii.

Apărătorul intimatului-inculpat P. I., avocat G. G. Livioara, cu privire la recursul declarat de F. de Protecție a Victimelor Străzii solicită respingerea acestuia motivat de faptul că această instituție participă în acest tip de procese în temeiul unei decizii în interesul legii în calitate de parte responsabilă civilmente și nu de asigurator, inculpatul nu avea asigurare și pe cale de consecință consideră că în mod corect a fost introdusă în cauză ca și parte responsabilă civilmente. În ceea ce privește recursul declarat de I. de J. Județean V. solicită a fi respins cu precizarea că la momentul la care s-a produs accidentul inculpatul era angajatul Inspectoratului de J. Județean V.. Prin urmare, consideră că autoritatea care își desfășura acele activități de supraveghere, îndrumare era tocmai I. de J.. Așa cum s-a susținut, inculpatul era verificat periodic, a avut rezultate bune în sensul că a fost testat în ceea ce privește cunoașterea regulilor de circulație. Mai mult, arată că acesta circula cu autovehiculul personal Dacia 1310. În ceea ce privește însă ideea de răspundere, consideră că în mod corect instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.14 Cod procedură penală raportat la dispozițiile art.998 Cod Civil având în vedere faptul că această răspundere este angajată pe două chestiuni, operând două prezumții care consideră a fi îndeplinite respectiv: ideea de risc și anume faptul că răspunderea este atrasă întotdeauna pentru cel care trage foloasele din urma acestei activități desfășurate de acest jandarm și ideea de garanție. Deci, în situația în care se produce riscul de activitate urmează să răspundă I. de J. și să fie chemat în calitate de parte responsabilă civilmente. La momentul comiterii faptei, și având în vedere dispozițiile legale întrucât ambele dispoziții operează prin efectul legii de aceea s-a și angajat răspunderea în solidar. Condițiile sunt îndeplinite având în vedere faptul că nu se poate vorbi de faptele pe care le-ar fi comis în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu ci și de acele fapte care sunt legate și sunt ocazionate de momentul în care acesta se deplasează în și spre serviciu. Pentru toate aceste motive solicită respingerea celor două recursuri și pe cel declarat de asigurator .> Apărătorul intimatului-inculpat F. C., avocat T. L. C., cu privire la recursul declarat de . fi respins ca nefondat pentru următoarele motive: un prim motiv al recursului promovat de asigurator ar fi că s-ar fi depus o cerere de constituire de parte civilă împotriva inculpatului F. C. întrucât acesta avea alcoolemie și conform legislației în vigoare, respectiv art.58 lit.b din Legea 36/1995, asiguratorul nu este obligat să achite daune produse prin săvârșirea accidentului. Apreciază că instanța de fond în mod corect a stabilit răspunderea intimatului în solidar cu asiguratorul . are posibilitatea de a-și recupera banii pe care i-a plătit părții civile cu titlu de despăgubiri, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești și achitarea acestor sume. Un al doilea aspect, ar fi acela că din recursul asiguratorului s-ar fi stabilit o culpă comună situație în care urma ca și asiguratorul inculpatului P. să fie pus la plata acestor despăgubiri. Ori, așa cum rezultă din actele dosarului acesta nu era asigurat la momentul accidentului. Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului declarat de . la recursul formulat de I. de J. Județean V. solicită respingerea acestuia ca nefondat, inculpatul nu se afla în timpul serviciului ci se afla în perioada imediat următoare și potrivit reglementărilor în vigoare instituția angajator răspunde în solidar așa cum s-a stabilit și de către instanța de fond. În ceea ce privește recursul Fondului de Protecție a Victimelor Străzii achiesează la concluziile susținute de apărătorul intimatului-inculpat P., învederează faptul că acesta nu avea o asigurare RCA și prin urmare în mod corect ținut să plătească în solidar despăgubirile materiale și morale având în vedere dispozițiile art.14 Cod procedură penală coroborat cu art.998 Cod civil și prevederile art.136/1995 în ceea ce privește susținerile referitoare la cuantumul despăgubirilor, apreciază că instanța a stabilit un cuantum rezonabil al despăgubirilor materiale și morale luând în calcul în mod obiectiv situația fiecărei părți civile.

Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la recursul asiguratorului . acesta este nefondat. S-a criticat în principal faptul că inculpatul F. la momentul săvârșirii faptei a fost sub influența băuturilor alcoolice și nu beneficia de polița de asigurare. Această apreciere este nelegală întrucât legea nu prevede o asemenea dispoziție iar pe de altă parte în situația în care s-ar constata că există o anumită prevedere eventual în polița de asigurare pe care o are inculpatul se poate îndrepta împotriva inculpatului iar atât timp cât există această poliță de asigurare iar G. are calitatea de asigurator atestat este obligată, în această calitate, să contribuie la plata despăgubirilor civile. De asemenea s-a criticat faptul că există o culpă comună. Tocmai pentru că exista această culpă comună, instanța de fond a dispus obligarea în solidar a ambilor inculpați. Culpa comună s-a apreciat de către instanța de fond nu s-a arătat procentul dar atât timp cât s-a constatat că există culpă comună, că ambii inculpați au încălcat regulile de circulație care au determinat producerea în final al accidentelor cu urmările produse – vătămare corporală și ucidere din culpă – ambii inculpați vor participa în mod legal la plata acestor despăgubiri. S-a mai criticat faptul că sumele de bani la care au fost obligați inculpații alături de asigurator sunt stabilite în euro. Arată că atât timp cât și legea asigurărilor prevede care este plafonul maxim la care poate fi obligată o persoană care beneficiază de o poliță de asigurare iar acest plafon este în moneda euro, apreciază că în mod corect instanța a stabilit plata acestor daune în moneda euro. Cu privire la recursul declarat de F. de Protecția a Victimelor Străzii arată că acesta are calitate de parte responsabilă civilmente întrucât unul din cele două autoturisme, respectiv autoturismul condus de inculpatul P. I., la momentul săvârșirii faptei 24.12.2009 nu avea încheiată poliță de asigurare. Cu privire la recursul declarat de partea responsabilă civilmente I. de J. Județean V. solicită a fi avut în vedere momentul procesual la care i-a fost indusă această calitate. Introducerea în calitatea de parte responsabilă civilmente o poate avea o anumită persoană (fizică sau juridică) și până la un anumit moment. Arată că, introducerea în calitate de parte responsabilă civilmente a avut loc de-abia în al doilea ciclu de judecată fără a fi pusă în discuție și fără ca aceasta, eventual să fie de acord dacă înțelege să participe în această calitate în proces. Pe de altă parte, termenul la care putea fi introdusă în această calitate de parte responsabilă civilmente era de mult împlinit iar pe de altă parte din situația de fapt (care nu a fost contestată de către inculpat), la momentul săvârșirii faptei, după ce acesta terminase orele de program și se îndrepta spre domiciliu cu autoturismul personal. Atât timp cât la acel moment nu exista nici un fel de raport între inculpat și angajator, infracțiunea a fost săvârșită în timpul liber neavând nicio legătură cu atribuțiile de serviciu, apreciază că în mod greșit s-a reținut că I. de J. Județean V. are calitatea de parte responsabilă civilmente și în aceste condiții, sub acest aspect, apreciază că se impune a fi admis recursul declarat de către partea responsabilă civilmente iar în rejudecare obligarea inculpatului să se facă doar în solidar cu F. de Protecție a Victimelor Străzii – care are calitatea de parte responsabilă civilmente – și nu cu I. de J. Județean V..

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.2168/2012 Judecătoria Focșani a fost condamnat inculpatul F. C. C., prin schimbarea încadrării juridice conform Încheierii de ședință din 22.06.2012, pentru comiterea infracțiunilor de:

- ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal la 2 ani și 8 luni închisoare;

- vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1, 3 și 4 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal. la 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. b Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare.

S-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b Cod penal

În baza art. 86 ind. 1 cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare de 5 ani.

A fost obligat inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. a – d Cod penal de a căror verificare vă răspunde Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V.:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V.;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de subzistență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

A fost condamnat inculpatul P. I., pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal la 2 ani și 4 luni închisoare.

S-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani și 4 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Au fost obligați inculpații în solidar, pe inculpatul F. C. C. alături de asigurătorul . Cluj-N. și pe inculpatul P. I. în solidar cu I. de J. V. și F. de Protecție a Victimelor Străzii la despăgubiri civile astfel:

- la 14 864 lei despăgubiri materiale și 40 000 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daune morale către partea civilă S. R.;

- la 50 000 euro ori echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale și la 350 lei lunar prestație periodica, începând cu 24.12.2008 și până la majorat către partea civilă S. A. A.;

Au fost respinse ca neîntemeiate restul pretențiilor civile formulate de aceste părți civile.

A fost obligat inculpatul F. C. C. alături de asigurătorul . cu titlu de despăgubiri civile astfel:

- la 3000 de lei daune materiale către partea civilă B. S.;

- la 2359, 85 lei plus dobânda legală aferentă până la achitarea debitului către Spitalul de Urgență ,,Sf. P.” Focșani;

- la 436, 88 lei plus dobânda legală aferentă până la achitarea debitului către Serviciul de Ambulanță V.;

- la 5362, 20 lei către Spitalul M. Focșani.

Au fost respinse ca neîntemeiate restul pretențiilor civile formulate de partea civilă B. S..

A fost obligat inculpatul F. C. C. alături de asigurătorul . la 1000 de lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. R. și la 800 de lei cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligat inculpatul P. I., în solidar cu I. de J. V. la 1000 de lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. R. și la 800 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:

În cauza instanța de fond, Judecătoria Focșani, a pronunțat sentința penală nr. 867/01.06.2010 prin care inculpatul F. C. C., în temeiul art. 178 alin.3 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, in temeiul art. 184 alin. 1 și alin. 3 Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, iar în baza art. 87 alin.1 din OUG nr.. 195/2002, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În temeiul art. 33 lit. b-art 34 lit. b Cod penal s-au contopit aceste pedepse și s-a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare.

Prin aceeași sentință penală, s-a dispus condamnarea inculpatului P. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpații, părțile civile, societatea de asigurare . de pe lângă Judecătoria Focșani.

Prin decizia penală nr. 108/05.04.2011 a Tribunalului V. s-au admis apelurile declarate de inculpați și părțile civile, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Focșani, asigurătorul . și partea civilă S. R., s-a desființat în parte sentința penală nr. 867/01.06.2010 pronunțată de Judecătoria Focșani, în baza art. 11 pct. 2 lit. a cu ref. la art. 10 lit. c Cod procedură penală a fost achitat inculpatul P. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin, 2 Cod penal, a fost menținută pedeapsa aplicată inculpatului F. C., pentru infracțiunile prev. de art. 178 alin. 3 Cod penal și art. 184 alin. 1 și alin. 3 Cod penal.

Împotriva acestei decizii s-a formulat recurs de către P. de pe lângă Tribunalul V., inculpatul F. C. C., asigurătorul ., părțile civile S. R., S. A. A., S. Grațiela G..

Prin Decizia penală nr. 268/R a Curții de Apel G. din data de 21.02.2012 s-a casat decizia penală nr. 108/05.04.2011 a Tribunalului V. și sentința penală nr. 867/01.06.2010 a Judecătoriei Focșani și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Focșani.

În considerentele Deciziei de casare s-a reținut că inculpatul F. C. C. a fost trimis in judecată pentru infracțiunea prev. de art. 178 alin. 3 Cod penal și art. 184 alin. 1 și alin. 3 Cod penal, încadrare juridică completată de instanța de fond cu dispozițiile art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, iar din probele administrate s-a reținut că inculpatul, in momentul producerii accidentului de circulație, avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, împrejurare fața de care trebuia schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 184 alin. 1, 3 și 4 ind. 1 Cod penal.

De asemenea, s-a reținut că în cauză trebuie introdus și F. de Protecție a victimelor străzii, având in vedere că mașina condusă de inculpatul P. I. nu avea asigurare.

În rejudecare, fața de motivele deciziei de casare, instanța de fond a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul F. C. C. a fost trimis în judecată, iar la termenul de judecată din 22.06.2012 a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 184 alin. 1, alin. 3 și alin. 4 ind. 1 Cod penal alături de infracțiunea prev. de art. 178 alin. 3 Cod penal

Inculpatul F. C. C. și-a însușit noua încadrare juridică a faptelor pentru care a fost trimis in judecată, și–a recunoscut vinovăția și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate la urmărirea penală.

În ce-l privește pe inculpatul P. I., acesta a declarat că nu este vinovat de producerea accidentului în urmă căruia a decedat victima S. I..

Pentru soluționarea cauzei, instanța de fond a readministrat probele de la urmărirea penală, iar pentru soluționarea laturii civile a administrat probele solicitate de părțile civile care și-au menținut constituirea de parte civilă.

În cauză au fost citați asigurătorul ., precum și F. de Protecție a Victimelor Străzii.

De asemenea, în cauză a fost citat I. de J. Județean V., în calitate de parte responsabilă civilmente, având în vedere că din probele administrate în cauză a rezultat că timpul reprezentând deplasarea unui lucrător de jandarm, de la terminarea programului de lucru, de la unitate la domiciliu face parte din programul de lucru, precum și împrejurarea că accidentul soldat cu decesul unei persoane și vătămarea corporală a unei alte persoane, angajați la IJJ V. a fost declarat accident de muncă.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 24.12.2009 inculpatul P. I., victima S. I., partea vătămată B. S., martorii S. C. și D. M., toți lucrători angajați ai Inspectoratului de J. Județean V., au terminat programul de lucru la ora 05:00 dimineața, când au părăsit incinta unității militare și toți s-au îndreptat către parcarea fostului magazin G Market, situată pe .>

Au urcat in autovehiculul Dacia 1310, înmatriculat sub nr._, proprietatea inculpatului P. I. și condus de acesta (pentru care nu avea asigurarea încheiată) cu care se deplasau de la domiciliile lor la unitate și, după terminarea programului, de la serviciu acasă, în scopul deplasării la locuințele lor.

Inculpatul P. I. și victima S. I. locuiau in orașul Râmnicu Sărat, partea vătămată B. S. în ., martorul S. C. în ., iar martorul D. M. în satul O..

Ieșirea din parcarea respectivă este situată chiar în . în locul respectiv sensurile de mers erau departajate prin linie continuă. Aceasta înseamnă că, deși inculpatul P. I. trebuia să se îndrepte pe direcția de mers Centru – Sud, linia continuă îl obliga să vireze dreapta pe direcția Sud - Centru.

Inculpatul P. I. a încălcat însă această interdicție și, după ce a acordat prioritate vehiculelor care veneau din partea stânga, din direcția Sud-Centru, direcție pe care ar fi trebuit obligatoriu să se înscrie, a pătruns pe . a încălcat linia continuă, încadrându-se pe sensul de mers Centru – Sud.

După ce a rulat aproximativ 20 m pe banda a doua a acestui sens de mers a fost lovit din spate de autovehiculului marca Jeep Grand Cherochee cu numărul de înmatriculare nr. VN_, condus de inculpatul F. C. C..

Inculpatul F. C. C., care se deplasa cu o viteză calculată la aproximativ 90 km/h, a fost surprins de pătrunderea autoturismului condus de inculpatul P. I., a apreciat greșit că autoturismul Dacia se va înscrie pe banda întâi, astfel încât a virat stânga, a frânat pentru evitarea unui posibil impact, însă nu a putut evita impactul cu autovehiculul Dacia care tocmai se înscrisese pe banda a doua a sensului de mers Centru – Sud.

Impactul s-a produs intre partea frontală dreapta a autoturismului marca Jeep cu partea din spate stânga a autoturismului marca Dacia 1310, în urma impactului autoturismul Dacia 1310 s-a deplasat către marginea din dreapta a drumului, suferind și o rotație în plan paralelă, întorcându-se, in final, cu fața către centru, iar autoturismul Jeep s-a deplasat în frânare – derapare către stânga.

În urma ciocnirii dintre cele două autovehicule a rezultat decesul victimei S. I. care ocupa locul din stânga spate, vătămarea corporală a lui B. S., care ocupa locul din dreapta spate, S. C., care ocupa locul de lângă șofer și D. M., care ocupa locul din spate, din mijloc.

Din probele administrate in cauză a rezultat că la momentul producerii accidentului, carosabilul era uscat, vizibilitatea era redusă pe timp de noapte, dar exista iluminat stradal.

De asemenea, trebuie precizat că de o parte și de alta a zonei unde s-a produs accidentul sunt treceri de pietoni semnalizate, însoțite de indicatoare de avertizare, denivelări pentru limitarea vitezei și indicatoare de limitare de viteză, cu inscripția 30 km/h.

Din cele trei persoane aflate în autovehiculul Dacia 1310 care au suferit leziuni, fără să le pună în pericol viața, numai partea vătămată B. S. a avut nevoie de numărul de zile de îngrijiri medicale care atrage răspunderea penală a inculpaților, respectiv 50-55 de zile de îngrijiri medicale.

Acesta a formulat plângere penală numai împotriva inculpatului F. C. C..

În urma accidentului au fost testați, sub aspectul alcoolemiei, cei doi inculpați, stabilindu-se că inculpatul F. C. C. a avut o alcoolemie de 1, 45 g%0.

De asemenea, au suferit leziuni și persoanele aflat in autoturismul Jeep, respectiv martorii T. D., F. I. și Târlea N., însă aceste persoane nu au solicitat să fie expertizate medico-legal și nu au formulat plângeri penale.

În timpul urmăririi penale a fost efectuată o expertiză tehnică auto ale cărei concluzii au fost însușite de părțile din dosar care nu au contestat aceste concluzii, care au stabilit următoarele: ,,Autoturismul Jeep condus de inculpatul F. C. C. se deplasa înainte de accident cu o viteză de aproximativ 90 km/h, iar autoturismul Dacia 1310, condus de inculpatul P. I., avea o viteză de aproximativ 30 km/h, inculpatul P. I. nu a respectat semnificația liniei continue și a pătruns pe sensul de mers Centru - Sud, cu toate că, potrivit semnalizării rutiere, era obligat să facă virajul dreapta. In situația concretă in care a încălcat linia continuă, nu a acordat prioritate autoturismului Jeep care circula pe sensul respectiv.

Expertiza a stabilit că ambii inculpați sunt vinovați de producerea accidentului.

În timpul urmăririi penale și ulterior, în primul ciclu de judecată, precum și în al doilea ciclu de judecată, inculpatul P. I. a arătat că s-a asigurat înainte de a pătrunde pe sensul de mers Centru-Sud, că nu a văzut autoturismul condus de inculpatul F. C. C., că a fost lovit de către autoturismul marca Jeep după ce rulase o anumita distanță pe sensul de mers respectiv.

În ce privește încălcarea semnalizării rutiere, inculpatul P. I. a arătat că din moment ce a acordat prioritate mașinilor ce se deplasau din partea stângă, iar la momentul la care a pătruns pe sensul de mers Centru-Sud nu a observat autovehiculul Jeep, încălcarea semnalizării rutiere nu a avut nici o relevanță.

Aceeași apărare a fost susținută și de martorii S. și D. care se aflau în autoturismul Dacia 1310.

Instanța de fond nu a putut reține, însă, apărarea și susținerile inculpatului P. I..

Prin încălcarea regulilor privind semnalizarea rutieră și prin pătrunderea neregulamentară pe sensul de mers al autovehiculului condus de inculpatul F. C. C., inculpatul P. I. a creat premisele producerii accidentului și, mai mult decât atât, a contribuit la producerea accidentului, prin aceea că nu s-a asigurat suficient înainte de a pătrunde, totuși, pe un sens de mers pe care, teoretic, nu avea ce să caute.

Chiar dacă martorii aflați in autoturismul Dacia 1310 au declarat că nu au observat autovehiculul Jeep, totuși, expertiza tehnică auto a reținut că inculpatul P. I. nu a acordat prioritate autovehiculului condus de inculpatul F. C. C..

Aceasta înseamnă că inculpatul P. I. a observat sau trebuia să observe autovehiculul Jeep și, cu toate acestea, a considerat că are timp să facă manevra de deplasare.

Nu s-a putut reține această concluzie însă, chiar in condițiile in care expertul a reținut că autoturismul Dacia 1310 rulase aproximativ 20 de metri pe sensul de deplasare al autoturismului Jeep. Această împrejurare a determinat o manevră de evitare, prin frânare și apoi viraj, din partea inculpatului F. C., manevra care însă nu a reușit tocmai pentru că, în loc să se oprească pe banda de lângă ax, inculpatul P. I. s-a deplasat de banda de lângă acostament, dovadă fiind modul în care s-a produs coliziunea între autovehicule, respectiv între partea frontală dreapta a autovehiculului Jeep și partea din spate stanga a autoturismului Dacia 1310.

De altminteri, din imaginile surprinse de camerele video instalate in zonă, decriptate în timpul urmăririi penale și fixate pe planșele existente la dosar, rezultă că în momentul în care inculpatul P. I. a pătruns pe . posibilitatea să vadă mașina Jeep, farurile acesteia fiind vizibile.

Din această perspectivă, concluzia expertizei tehnice auto, in sensul că accidentul s-a produs din vina ambilor inculpați este pe deplin justificată și se întemeiază pe probe și împrejurări obiective.

Inculpatul F. C. C. și-a recunoscut vinovăția in producerea accidentului, declarând că a încercat să evite impactul cu autoturismul Dacia 1310.

Autovehiculul marca Jeep avea asigurare încheiată conform poliței de asigurare emisă de BT Asigurări SA, actualmente .>

Autovehiculul marca Dacia 1310 nu avea asigurare încheiată la data producerii accidentului de circulație.

Situația de fapt reținută de instanța de fond a rezultat și din procesul-verbal de cercetare la fața locului, schițele întocmite cu ocazia cercetării la fața locului, planșele foto, buletinul de analiză toxicologică, raportul de constatare medico-legală, raportul de necropsie, declarațiile martorilor, expertiza tehnică judiciară auto coroborate cu declarațiile inculpaților.

În drept, fapta inculpatului F. C. C. de a provoca din culpă decesul victimei S. I. în urma unui accident de circulație, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația autovehiculelor pe drumurile publice și in condițiile în care avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 3 Cod penal.

Fapta aceluiași inculpat de a provoca, din culpă, vătămarea corporală a părții vătămate B. S., care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 50-55 de zile de îngrijiri medicale, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația autovehiculelor pe drumurile publice și în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie peste limita legală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1, alin. 3 și alin. 4 ind. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului P. I. de a provoca din culpă decesul victimei S. I. în urma unui accident de circulație, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația autovehiculelor pe drumurile publice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal

Instanța de fond a reținut inculpatului F. C. C., ca și circumstanțe atenuante, conduita socială ireproșabilă a acestuia, faptul că s-a prezentat la chemarea organelor judiciare, împrejurarea că accidentul nu s-ar fi produs dacă inculpatul P. I. nu ar fi creat premisele prin încălcarea regulilor de semnalizare rutieră, faptul că este o persoană tânără, își câștigă onest existența.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților pentru infracțiunile comise, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social, împrejurările în care s-a produs accidentul, desfășurarea evenimentelor și cauza generatoare a acestora, atitudinea inculpaților în timpul procesului penal, circumstanțele atenuante reținute inculpatului F. C. C., față de care instanța de fond a aplicat acestuia pedepse sub minimele speciale rezultate ca urmare a aplicării art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, iar inculpatului P. I., o pedeapsă orientată spre mediul special prevăzut de lege, în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor.

Având în vedere natura infracțiunilor comise de către inculpați, instanța de fond a interzis acestora, ca pedeapsă accesorie, drepturile care au legătură cu infracțiunile comise și anume, cele prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b Cod penal.

Având în vedere împrejurările reale în care s-au comis infracțiunile și circumstanțele personale ale inculpaților, instanța de fond a apreciat că reeducarea acestora se poate realiza și fără privarea de libertate in condițiile aplicării art. 86 ind. 1 Cod penal pentru inculpatul F. C. C. și a art. 81 Cod penal pentru inculpatul P. I..

In ce privește latura civila a cauzei, instanța de fond a constatat că în cauză s-au constituit părți civile soția și fiicele minore ale victimei S. I., B. S., Spitalul de Urgență ,,Sf. P.” Focșani, Serviciul de Ambulanță V. și Spitalul M. Focșani, acestea din urmă pentru cheltuielile ocazionate de îngrijirea și internarea părții vătămate B. S. și chiar asigurătorul ., cererea societății de asigurare fiind respinsă ca inadmisibilă in cursul cercetării judecătorești, întrucât această societate are calitate de asigurător.

Părțile civile S. R., S. A. A. și S. Grațiela G. au solicitat despăgubiri materiale, daune morale și o prestație lunară periodică: S. R. a cerut 20 000 de lei reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea și pomenile ulterioare, 100 000 de euro, daune morale, părțile civile S. Grațiela și S. A. cate 100 000 de euro daune morale și 500 de lei, lunar, pensie de întreținere de la data accidentului până la majorat.

Partea vătămată B. S. a solicitat să fie despăgubit cu 10 000 de euro reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia spitalizărilor și după externare.

Pentru dovedirea pretențiilor, părțile civile au depus la dosar acte, iar părțile civile S. R., S. Grațiela și S. A. au solicitat și proba cu martori.

În ce privește pretențiile civile ale acestor părți civile, prima instanță a apreciat că acestea sunt întemeiate după cum urmează:

- despăgubirile materiale constând în cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare, evaluate la 20 000 de lei de către partea civilă S. R. au fost pe deplin dovedite conform actelor depuse, respectiv facturi de achiziție a produselor alimentare și nealimentare necesare la înmormântare și la pomenile ulterioare, declarațiile martorilor. Din această sumă însă, I. de J. a achitat o parte părții civile S. R., rămânând neacoperită suma de 14 864 lei.

- cu privire la prestația lunară periodică solicitată de părțile civile S. Grațiela și S. A., fiicele minore ale victimei S. I., instanța de fond a apreciat cererile întemeiate, având în vedere salariul pe care l-ar fi obținut tatăl lor, dacă trăia și partea legală din acest salariu care urma să asigure întreținerea minorelor, rezultând că victima ar fi contribuit cu 350 de lei, lunar, pentru fiecare copil, conform salariului comunicat de I. de J. Județean V..

- în ce privește daunele morale solicitate de cele trei părți civile, instanța de fond le-a apreciat întemeiate, în parte, în procent de 50 % pentru copiii minori ai victimei S. I. și 40 % pentru soția supraviețuitoare. Victima era o persoana tânără, avea o viață de familie armonioasă, trăia într-un mediu afectuos, iar decesul său neașteptat a destabilizat emoțional familia sa. Soția victimei câștigă extrem de puțin, principala sa preocupare fiind creșterea copiilor și este evidentă că, în primul rând, grijile financiare au afectat familia victimei, ulterior accidentului. În aceeași măsură au fost avute în vedere traumele psihice suferite de soția și copiii minori ai victimei care și-au pierdut soțul, respectiv tatăl, de care erau profund legate afectiv.

Instanța de fond a apreciat că această legătură puternică dintre membrii familiei S. reprezintă aspectul esențial în determinarea cuantumului daunelor morale, întrucât dispariția tatălui, respectiv soțului, într-un mod tragic și neașteptat au modificat, pentru foarte multă vreme, viețile celor trei părți civile.

În aceste condiții, instanța a apreciat că daunele morale orientate spre procentele de mai sus sunt in măsură să asigure o compensație aparentă suferinței părților civile, fără ca aceste sume să constituie o îmbogățire injustă.

Suferința provocată de pierderea unei persoane dragi nu poate fi evaluată, în principiu, dar poate fi compensată prin crearea unei stări stabile emoțional, care în actualele condiții economice înseamnă o stabilitate financiară.

Instanța de fond a mai avut în vedere și oportunitățile oferite de o justă despăgubire a părților civile: copiii minori ai victimei pot beneficia de o educație corespunzătoare și pot înlătura permanenta și ipotetica variantă ce apare întotdeauna în cazul unor astfel de evenimente și anume cum ar fi evoluat viețile copiilor dacă ar fi trăit părinții.

Prin urmare, față de aceste considerente și având în vedere calitățile societății se asigurare, a Fondului pentru Protecția Victimelor Străzii și Inspectoratului de J. Județean V. de asigurător și, respectiv, parte responsabilă civilmente, precum și față de răspunderea solidară a celor doi inculpați, instanța de fond i-a obligat pe aceștia, conform art. 14 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 Cod civil și în condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului și a Legii nr. 136/1995, la despăgubirile apreciate ca întemeiate de instanța de fond către părțile civile S. R., S. Grațiela și S. A..

În ce privește pe partea civilă B. S., acesta și-a dovedit doar în parte despăgubirile solicitate și anume cheltuielile făcute cu deplasarea pentru recuperare, ulterior externării sale din unitățile spitalicești, cheltuieli evaluate de instanța de fond la 3000 de lei.

Întrucât doar inculpatul F. C. C. a fost trimis în judecată pentru vătămarea acestei părți civile, în temeiul art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 998 Cod civil și în condițiile Legii nr. 136/1995, a fost obligat inculpatul, alături de asigurător, la plata despăgubirilor dovedite de partea civilă B. S..

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs în termen legal Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii, Societatea de Asigurare „G.” Sa Focșani și I. de J. Județean V..

Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii apreciază hotărârea instanței de fond netemeinică sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate părților civile pe care le apreciază ca fiind prea mari și de asemenea, că în mod greșit s-a reținut o culpă comună de 50% în sarcina celor doi inculpați F. C. C. și P. I.. Apreciază că inculpatul P. I. a avut o contribuție mult mai mică la producerea accidentului rutier de 20% și pe cale de consecință reducerea cuantumului despăgubirilor la care au fost obligați.

Societatea de Asigurare „G.” SA apreciază hotărârea netemeinică sub aspectul cuantumului daunelor morale de 140.000 Euro la care a fost obligată alături de inculpatul F. C. C. solicitând reducerea acestora.

I. de J. Județean V. apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală sub aspectul greșitei obligări a acestei instituții în solidar cu inculpatul P. I. la plata despăgubirilor civile deoarece nu avea calitate de parte responsabilă civilmente la momentul producerii accidentului.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:

În mod judicios, instanța de fond având în vedere probele administrate în cauză a constatat săvârșirea faptelor cu vinovăție de către cei doi inculpați și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.

De asemenea, instanța de fond, în mod judicios, având în vedere acordul de voință al inculpatului F. C. C. a făcut aplicarea disp. art.320 ind.1 Cod procedură penală referitor la recunoașterea vinovăției cu consecința reducerii limitei de pedeapsă cu 1/3.

Raportat la gravitatea faptei reținute în sarcina inculpaților, la urmările produse, precum și la persoana acestora, pedepsele aplicate au fost date cu respectarea criteriilor prev. de art.72 Cod penal urmând a fi menținute.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a avut în vedere

Partea vătămată B. S. a solicitat să fie despăgubit cu 10 000 de eruo reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia spitalizărilor și după externare.

Pentru dovedirea pretențiilor, părțile civile au depus la dosar acte, iar părțile civile S. R., S. Grațiela și S. A. au solicitat și proba cu martori.

În ce privește pretențiile civile ale acestor părți civile, instanța de fond a apreciat că acestea sunt întemeiate după cum urmează:

- cu privire la prestația lunară periodică solicitată de părțile civile S. Grațiela și S. A., fiicele minore ale victimei S. I., instanța apreciază cererile întemeiate, având în vedere salariul pe care l-ar fi obținut tatăl lor, dacă trăia și partea legală din acest salariu care urma să asigure întreținerea minorelor, rezultând că victima ar fi contribuit cu 350 de lei, lunar, pentru fiecare copil, conform salariului comunicat de I. de J. Județean V..

- în ce privește daunele morale solicitate de cele trei părți civile, instanța de fond le-a apreciat întemeiate,în parte, în procent de 50 % pentru copiii minori ai victimei S. I. și 40 % pentru soția supraviețuitoare. Victima era o persoana tânără, avea o viață de familie armonioasă, trăia într-un mediu afectuos, iar decesul său neașteptat a destabilizat emoțional familia sa. Soția victimei câștigă extrem de puțin, principala sa preocupare fiind creșterea copiilor și este evidentă că, în primul rând, grijile financiare au afectat familia victimei, ulterior accidentului. În aceeași măsură au fost avute în vedere traumele psihice suferite de soția și copiii minori ai victimei care și-au pierdut soțul, respectiv tatăl, de care erau profund legate afectiv.

În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că daunele morale orientate spre procentele de mai sus sunt in măsură să asigure o compensație aparentă suferinței părților civile, fără ca aceste sume să constituie o îmbogățire injustă.

În acest context, raportat la motivele de recurs care vizează latura civilă a cauzei, Curtea reține următoarele:

În mod judicios, instanța de fond a reținut având în vedere concluziile expertizei tehnice-auto efectuate în cauză că vinovați de producerea accidentului sunt ambii inculpați, dar a omis să stabilească culpa fiecăruia la producerea accidentului și a urmărilor sale.

Lipsa acestei aprecieri, respectiv a gradului de culpă a fiecărui inculpat în producerea evenimentului rutier, are consecințe asupra laturii civile a cauzei deoarece ambii inculpați urmează să răspundă, alături de părțile responsabile civilmente și de asiguratorul de răspundere civilă, în limita culpei fiecăruia.

Analizând probele administrate în cauză, Curtea apreciază că atât inculpatul P. I. care nu a respectat semnificația liniei continue și a pătruns pe sensul de mers centru-sud cu toate că era obligat să facă virajul la dreapta și nu a văzut autoturismul condus de inculpatul F. C. C. care se deplasa cu o viteză peste 90 km/h, deci peste viteza legală, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita prevăzută de lege, sunt vinovați de producerea accidentului și a urmărilor acestuia într-o proporție egală de câte 50%.

Pe cale de consecință, se va admite motivul de recurs al Asociației F. de Protecție a Victimelor Străzii care a solicitat obligarea inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata de despăgubiri proporțional culpei fiecăruia la producerea evenimentului rutier.

Va dispune obligarea celor doi inculpați și a părților responsabile civilmente precum și a asiguratorului de răspundere civilă la plata de despăgubiri către părțile civile în limita culpei de câte 50% stabilită de instanță în sarcina fiecărui inculpat.

În ceea ce privește, recursul declarat de partea responsabilă civilmente I. de J. Județean V., Curtea îl apreciază ca fiind fondat din următoarele considerente:

Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a comitentului, una din condiții o reprezintă săvârșirea faptei ilicite de către prepus în cadrul funcțiilor încredințate de comitent.

Cu alte cuvinte, prepusul trebuie să acționeze în momentul săvârșirii faptei prejudiciabile în interesul comitentului, în limitele funcțiilor încredințate și cu respectarea instrucțiunilor date de comitent.

De asemenea, comitentul nu răspunde pentru faptele prepusului ce nu au legătură cu funcția încredințată chiar dacă ele au fost săvârșite în timpul exercitării funcției de către prepus.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul P. I. la momentul producerii accidentului nu se deplasa cu autoturismul proprietate personală în interesul serviciului sau în vederea executării unui ordin al comitentului pentru a putea antrena răspunderea civilă a acestuia, ci se deplasa de la locul de muncă la domiciliu.

În consecință, accidentul rutier reținut în sarcina inculpatului s-a produs după terminarea orelor de program iar deplasarea inculpatului cu autoturismul proprietate la domiciliu nu poate fi considerată o misiune ordonată de comitent pentru a putea antrena răspunderea civilă a acestuia.

În consecință, pentru motivele mai sus-menționate Curtea urmează a admite recursul declarat de partea responsabilă civilmente I. de J. Județean V. și va constata că nu are calitate de parte responsabilă civilmente în această cauză, urmând a dispune exonerarea acestei instituții de la plata daunelor materiale și morale către părțile civile în solidar cu inculpatul P. I..

În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale, suma stabilită de către instanța de fond la care a fost obligat inculpat F. C. C. alături de asiguratorul . inculpatul P. I. în solidar cu F. de Protecție a Victimelor Străzii de 40.000 Euro daune morale către partea civilă S. R., 50.000 Euro daune morale către partea civilă S. A. A. și 50.000 Euro către partea civilă S. Grațiela G. sunt pe deplin justificate având în vedere faptul că infracțiunile săvârșite din culpă de către inculpați a dus la decesul părții vătămate S. I. care era soțul și respectiv tatăl părților civile mai sus-menționate.

În condițiile în care, aceștia aveau o viață de familie armonioasă decesul soțului destabilizând ireparabil această familie coroborat și cu traumele psihice suferite de către soție și copiii minori ai victimei care și-au pierdut soțul respectiv tatăl de care erau profund legate afectiv, cuantumul acestor daune morale apare ca fiind just comensurat și nu constituie o îmbogățire fără justă cauză.

Pe cale de consecință se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de partea responsabilă civilmente Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii și asiguratorul de răspundere civilă . referitoare la diminuarea acestora.

Totuși, în condițiile în care instanța a admis motivul de recurs al Asociației Protecției Victimei Străzii referitoare la cuantumul culpei fiecărui inculpat la producerea accidentului rutier, stabilind o culpă de câte 50% în sarcina fiecăruia se va admite pe aceste considerente și recursul declarat de Societatea de Asigurare . stabilirea culpei fiecărui inculpat în producerea accidentului are consecințe directe asupra prejudiciului respectiv a sumei pe care urmează să o plătească societatea de Asigurare Reasigurare „G. Asigurări” alături de inculpatul F. C. C. iar inculpatul P. I. în solidar cu F. de Protecție a Victimelor Străzii.

Deoarece celelalte dispoziții ale sentinței recurate sunt legale și temeinice, urmează a fi menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

cu opinie majoritară

DECIDE :

Admite recursurile declarate de Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii, cu sediul în București, sector 2, .-40 bis, I. de J. Județean V., cu sediul în Focșani, ., jud. V., și asiguratorul de răspundere civilă . Cluj-N. – Agenția Focșani, cu sediul în Focșani, ..9.

Casează în parte sentința penală nr.2168/2012 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr._ și în rejudecare:

Înlătură dispoziția prin care instanța a dispus obligarea inculpaților în solidar, pe inculpatul F. C. C., fiul lui L. și V., născut la 12.09.1977 în ., domiciliat în Focșani, ., ., CNP_, alături de asiguratorul . Cluj-N. și pe inculpatul P. I.,fiul lui T. și M., născut la 12.05.1971 în ., domiciliat în Râmnicu Sărat, . ap. 3, CNP_, în solidar cu I. de J. Județean V. și F. de Protecție a Victimelor Străzii la despăgubiri civile, astfel: Reține în sarcina inculpaților F. C. C. și P. I. o culpă de câte 50% fiecare în producerea accidentului și în consecință:

Obligă pe inculpatul F. C. C. alături de asiguratorul de răspundere civilă . Cluj-N. la plata a 50% din valoarea despăgubirilor civile și F. de Protecție a Victimelor Străzii la plata de 50% din despăgubirile civile așa cum au fost stabilite de instanța de fond prin hotărârea penală recurată. Înlătură dispoziția prin care a fost obligat inculpatul P. I. în solidar cu I. de J. Județean V. la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. R. și la 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă pe inculpatul P. I. la plata sumei de 1.000 lei către partea civilă S. R. și la 800 lei cheltuieli judiciare către stat la judecata în fond a cauzei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu (avocat T. L. și G. G.) în sumă de câte 200 lei fiecare către Baroul G. vor fi avansate din fondurile Ministerul Justiției.

D e f i n i t i v ă.

Pronunțată în ședința publică azi, 24 aprilie 2013.

Președinte, judecător,

M. T. P. D.

Grefier,

S. G.

Redactat:P.D./08.05.2013

Tehnoredactat: S.G./2 ex./15.05.2013

Fond:M.B.

Cu opinia separată a d-lui judecător L. H. în sensul că:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către recurentul-parte responsabilă civilmente I. de J. Județean V. și-l obligă la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Judecător

L. H.

MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE

În ceea ce mă privește, consider că se impunea respingerea, ca nefondat, a recursului formulat de partea responsabilă civilmente I. de J. Județean V. și obligarea lui la plata de cheltuieli judiciare către stat.

Din actele depuse la dosar, consider că la momentul producerii accidentului I. de J. Județean V., avea calitatea de comitent, pentru faptele prepusului său P. I., care conducea autoturismul_ în care se mai aflau și subofițerii de jandarmi S. I. (victimă), B. S., S. C., D. M. (părți vătămate).

Datorită statutului special pe care îl aveau victima și părțile vătămate, de subofițeri de jandarmi, consider că puterea de decizie, control și direcțiune a comitentului (I. de J. Județean V.) se întindea asupra prepușilor și după terminarea programului de lucru (misiune de pază ordonată) pe drumul de întoarcere de la obiectivul pe care îl păzeau, către domiciliile lor.

Am în vedere că toți cei 5 subofițeri făceau naveta pe ruta Focșani-Rm.Sărat, cu autoturismul_ navetă ce fusese aprobată, la începutul anului, de către comandantul Inspectoratului de J. Județean V., prin Ordinul de zi pe unitate nr.2/04.01.-2008 (adresa nr.248.3967/05.03.2013).

Inculpatul P. I. era angajat în cadrul Inspectoratului de J. Județean V. în calitate de conducător auto, beneficiind de instructaj de specialitate și control periodic, pe linia cunoașterii regulilor de circulație.

În această situație consider că autoturismul_ care era condus de un subofițer jandarm specializat conducător auto, în care se mai aflau 4 subofițeri jandarmi și care transporta pe cei 5 subofițeri jandarmi pe ruta Focșani-Rm.Sărat, respectiv de la locul unde se afla obiectivul la care aceștia executaseră serviciul de pază, către domiciliu, naveta fiind aprobată de comandatul I. de J. Județean V., poate fi asimilat cu un autoturism aparținând Inspectoratului de J. Județean V., aflat în misiune ordonată de a asigura naveta subofițerilor de jandarmi de acasă până la serviciu și retur.

În această situație, apreciez că accidentul produs la 24.12.2009 se încadrează în categoria accidentelor de muncă prev. de Legea 319/2006, în care I. de J. Județean V. purta calitatea de comitent iar subofițerii de jandarmi aveau calitatea de prepuși, ei acționând în baza unui ordin militar, în serviciul Inspectoratului de J. Județean V., care avea astfel calitate de parte responsabilă civilmente, urmând să răspundă în solidar cu prepusul său, inculpatul P. I., în limita culpei procesuale a acestuia în producerea accidentului.

Că așa stau lucrurile rezultă și din faptul că decesul subofițerului de jandarmi S. I., care se afla în autoturismul_ condus de inculpatul P. I., a fost considerat accident de muncă (art.30 Legea 319/2006) familia acestuia primind despăgubiri bănești plătite de I. de J. Județean V., conform legislației în vigoare.

Nu este posibil ca pentru una și aceeași situație de fapt I. de J. Județean V. să-și recunoască calitatea de comitent (parte responsabilă civilmente) pentru decesul subofițerului S. I. și să nege această calitate în privința prepusului (inculpatului) P. I..

Având însă în vedere opinia majoritară a acestui complet, urmează a se proceda în consecință.

Judecător

L. H.

Redactat:L.H./07.05.2013

Tehnoredactat.S.G./15.05.2013

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 309/2013. Curtea...		Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 663/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 663/2013. Curtea de Apel GALAŢI