Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat. Decizia nr. 549/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 549/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 23388/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 549/R
Ședința publică din data de 3 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – L. H. – judecător
JUDECĂTOR – P. D.
JUDECĂTOR – M. T.
GREFIER – A. S.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. B. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul D. A. împotriva sentinței penale nr. 279 din 20.02.2013 a Judecătoriei G..
La apelul nominal a răspuns recurentul – inculpat D. A., în stare de deținere și asistat de avocat M. M.- apărător desemnat din oficiu, în baza delegației pe care o depune la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care ;
CURTEA, din oficiu, pune în discuție excepția competenței de soluționare a acestui recurs, având în vedere că prezenta cauză este o contestație împotriva încheierii judecătorului delegat al Penitenciarului G., dată în faza de executare, raportat și la dispozițiile art. 27 pct. 3 Cod pr.penală:
Reprezentantul Parchetului apreciază că în prezenta cauză competența de soluționare revine Tribunalului G., avându-se în vedere că recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale se judecă de către tribunale.
Apărătorul desemnat din oficiu apreciază de asemenea că în prezenta cauză competența de soluționare revine Tribunalului G..
Recurentul – inculpat D. A., lasă la aprecierea instanței.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față ;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 279 din 20.02.2013 pronunțată de Judecătoria G. a fost respinsă, ca tardivă, contestația formulată de petentul condamnat D. A. împotriva încheierii nr. 621 din 3.11.2011 pronunțată în dosarul nr. 578/2011 de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului G..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ din 26.11.2012, petentul-condamnat D. A., deținut în Penitenciarul A., a formulat, în temeiul art. 74 alin. 5 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, modificată prin Legea nr. 83/2010, contestație împotriva încheierii nr. 621/03.11.2011 a judecătorului delegat la Penitenciarul G., pronunțată în dosarul nr. 578/2011.
În motivarea contestației petentul a precizat ca nu se face vinovat de savarsirea abaterii disciplinare retinuta in sarcina sa, întrucât nu a făcut altceva decât să încerce să aplaneze un conflict fizic iscat între alte persoane private de libertate printre care și numitul B. M..
Pe parcursul procesului penal petentul a fost asistat de aparator desemnat din oficiu (delegatie fila 12).
În vederea soluționării cauzei, instanța a solicitat date referitor la abaterile disciplinare reținute în sarcina petentului condamnat în perioadele cazării în Penitenciarul G., copia încheierii nr. 621/03.11.2011 a judecătorului delegat la Penitenciarul G. și a hotărârii nr. 512/06.10.2010 a Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului G..
La solicitarea instanței, Penitenciarul G. a comunicat că petentul condamnat D. A. nu a formulat plângere împotriva încheierii pronunțate de judecătorul delegat la Penitenciarul G. .
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 16.10.2012, petentul condamnat D. A., aflat în Penitenciarul A., a sesizat Judecătoria G. arătând că înțelege să conteste hotărârea judecătorului delegat la Penitenciarul G., fiind sancționat cu suspendarea dreptului la vizită pe o perioadă de 2 luni, motivat de faptul că ar fi participat la o altercație între persoanele private de libertate cazate în camera 107 din Penitenciarul G., printre care și numitul B. M..
La data de 26.11.2012, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. contestația formulată.
La termenul de judecată din data de 12.12.2012, petentul condamnat a arătat că incidentul despre care face vorbire în contestația formulată s-a petrecut în luna octombrie 2011.
Din adresa nr. T63066/PGGL 07.12.2012 Penitenciarul G. reiese că în perioadele 12.08.2011 – 18.10.2011, 21.10.2011 – 08.11.2011, 16.03.2012 – 31.08.2012 și de la data de 09.11.2012 și până în prezent petentul condamnat a fost și este deținut în Penitenciarul G. .
La data de 06.10.2011, petentul condamnat D. A. a fost sancționat disciplinar pentru lovirea unui deținut, cu suspendarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri pe o perioadă de 2 luni (adresa nr. T_/04.12.2012 – fila 7), în baza hotărârii Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului G., nr. 512/06.10.2011.
Prin încheierea nr. 621/03.11.2011 pronunțată de judecătorul delegat la Penitenciarul G. în dosarul nr. 578/2011, a fost respinsa ca nefondată plangerea petentului-condamnat D. A., formulată impotriva hotararii Comisiei de disciplina din cadrul Penitenciarului Galati, nr. 512/06.10.2011.
Încheierea a fost comunicată petentului condamnat la data de 21.11.2011, acesta precizând în mod expres că nu formulează contestație.În acest sens s-a și comunicat instanței, prin adresa nr. T16744/PGGL/15.01.2013 de către Penitenciarul G. că petentul nu a formulat contestație împotriva încheierii judecătorului delegat.
Potrivit art. 74 alin. 5 din Legea nr. 275/2006 cu modificările ulterioare, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnată și administrația penitenciarului pot introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscrispție se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la data comunicării încheierii.
Instanța a constatat că la finalul încheierii nr. 621/03.11.2011 a judecătorului delegat la Penitenciarul G. este făcută mențiunea „Am primit un exemplar. Nu fac contestație – data 21.11.2011” și este aplicată semnătura.
Din evidența ANP reiese că la data de 08.11.2011 Penitenciarul A. l-a transferat pe petentul condamnat D. A. în Penitenciarul G. și ulterior acesta a fost transferat în penitenciarul Mărgineni (la data de 08.11.2011 până la data de 10.02.2012), unde i s-a și comunicat hotărârea pronunțată de judecătorul delegat la Penitenciarul G., astfel că mențiunea făcută pe încheierea nr. 621/03.11.2011 a judecătorului delegat la Penitenciarul G. constituie dovada comunicării către petentul condamnat a încheierii mai sus menționate, la data de 21.11.2011, dată de la care curgea termenul de 3 zile stabilit de art. 74 alin. 5 din Legea nr. 275/2006 și care a expirat la data de 24.11.2011.
Cum prezenta contestație este formulată la data de 16.10.2012, mult peste termenul stabilit de legiuitor, instanța a admis excepția tardivității prezentei contestații și a respins-o ca atare.
În conformitate cu dispozițiile art. 189 Cod procedură penală, instanța a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați G..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul – condamnat D. A. iar la termenul de judecată din data de 3.04.2013 Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților excepția privind competența de soluționare a prezentului recurs.
Avându-se în vedere prevederile art. 27 pct. 3 Cod pr. penală în sensul că recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale se judecă de către tribunale, urmează a se dispune declinarea competenței de soluționare a prezentului recurs în favoarea Tribunalului G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Declină competența de soluționare a cauzei, reprezentând recursul declarat de inculpatul D. A. (fiul lui natural si C., născut la data de 08.03.1980, cu domiciliul in loc. P., jud. B., CNP-_, in prezent deținut in Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 279 din 20.02.2013 a Judecătoriei G., în favoarea Tribunalului G..
Dispune scoaterea dosarului de pe rol și trimiterea cauzei Tribunalului G. spre competentă soluționare.
Suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu ( av. M. M.) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 aprilie 2013.
PT. JUDECĂTOR JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
L. H. P. D. M. T.
aflat în concediu de studii,
conf.art. 312 Cod pr.penală,
PREȘEDINTELE CURȚII
DE APEL G.,
M. N.
Grefier,
A. S.
Red. A.S./16.04.2013
Tehniored.A.S./16.04.2013/2 ex.
Jud.fond: L.A.O.
| ← Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 108/2013.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 279/2013.... → |
|---|
