Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 363/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 363/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 10703/231/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 363/R
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 8 MARTIE 2013
PREȘEDINTE - M. M. I. - judecător
JUDECĂTORI - A. M. M.
F. M.
GREFIER - I. R. - grefier șef secție
MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de
PROCUROR - M. P.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpații I. M., deținut în Penitenciarul B. și I. G.,domiciliat în O., ., ..6, jud.V., trimiși în judecată pentru săvârșirea infrac. prev. și ped. de art.180 Cod penal, împotriva sentinței penale nr.1817/29.10.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr._ .
La apelul nominal au răspuns recurenții-inculpați: I. M., în stare de arest și I. G. liber, asistați de avocat H. D., avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr._/07l02.2013.
Procedura este completă, fiind îndeplinită în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând că termenul de judecată s-a acordat la cererea apărătorului pentru formularea motivelor de recurs și pregătirea apărării inculpaților, după care ;
Curtea aduce la cunoștință inculpaților că au dreptul de a da o declarație în fața instanței de recurs, punându-i-se în vedere, totodată, dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală.
Inculpații, după ce s-a consultat cu apărătorul său, susțin că își menține declarațiile date anterior și nu mai doresc să dea declarații suplimentare în fața Curții de Apel G..
Curtea, în conformitate cu disp. art.301 Cod procedură penală, acordă cuvântul pentru a se formula cereri, ridica excepții și pune concluzii.
Apărătorul inculpatului și procurorul, fiecare având cuvântul, susțin că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea, văzând că nu sunt cereri de formulat, alte chestiuni prealabile sau excepții de ridicat, în conformitate cu art.38513 Cod procedură penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpaților, avocat H. D., critică sentința pronunțată de Judecătoria Focșani pentru nelegalitate, susținând că s-au încălcat principiile judecății în primă instanță, situație sancționată potrivit art.197 alin.2 Cod procedură penală cu nulitate absolută.
Pentru aceste motive, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare.
Instanța de fond nu a pus în discuție și nu s-a pronunțat cu privire la legalitatea sesizării potrivit disp.art.300 Cod procedură penală, potrivit cărora instanța este datoare să verifice la din oficiu, la prima înfățișare, cu procedura completă, regularitatea actului de sesizare. Această verificare nu este lăsată la latitudinea instanței, ci este imperativă. La niciun termen de judecată, nu rezultă că instanța ar fi procedat la această verificare.
La primul termen de judecată, instanța a schimbat încadrarea juridică din alin.1 în alin.2, dar nu s-a pus în discuție potrivit disp.art.334 Cod procedură penală. Nu s-a adus la cunoștință excepția pusă în discuție și nici nu s-a adus la cunoștință părților că pot să-și facă o apărare față de aceasta.
La termenul din 24.02.2012, primul termen de judecată cu procedură completă, instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice, pe scurt procurorul este de acord, iar apărătorul inculpaților se opune, după care admite excepția pusă în discuție, apoi acordă termen pentru pregătirea apărării în raport de schimbarea încadrării juridice, decizie care deja fusese luată.
La termenul următor a început cercetarea judecătorească, au fost audiați inculpații, martorii, s-a desfășurat cercetarea judecătorească. În opinia sa, martorii au fost intimidați de procuror prin formularea de cereri repetate pentru mărturie mincinoasă.
În încheierea de dezbateri, se observă că procurorul a cerut condamnarea inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal, fără a mai face referire la schimbarea încadrării juridice. Nici apărătorul inculpaților nu a făcut referire la schimbarea încadrării juridice care deja operase.
Încălcarea dispozițiilor art.300, art.334 și art.302 Cod procedură penală, care impune instanței să se pronunțe cu privire la orice excepție, prin încheiere motivată, în acest sens face referire la încheierea din 24.02.2012 privind schimbarea încadrării juridice care nu a fost motivată, trebuie sancționată cu nulitate absolută.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
După cum rezultă din actele și lucrările dosarului, inculpatul I. M. este arestat în altă cauză. La momentul judecății, inculpatul era arestat preventiv, între timp cauza a rămas definitivă, iar trimiterea spre rejudecare ar oferi posibilitatea rezolvării antecedentelor penale ale inculpatului.
Dacă se apreciază că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, pe fond, critică schimbarea încadrării juridice și solicită revenirea la încadrarea juridică dată de procuror prin rechizitoriu, respectiv art.321 alin.1 Cod penal și nu forma agravantă prevăzută de art.321 alin.2 Cod penal.
În fapt, incidentul a avut loc la un club privat în noaptea de Revelion, inculpații având o discuție cu partea vătămată. Conflictul s-a concretizat prin agresiuni verbale și fizice, între părți și care a continuat pe stradă. Ulterior, partea vătămată s-a împăcat cu inculpații pentru lovire și amenințare, încetând procesul penal pentru ac este infracțiuni. A mai rămas în discuție infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Cu privire la amploarea conflictului susține că acel conflict a avut loc la ora 5 dimineață, când deja petrecerea se terminase, iar cu privire la cât de gravă a fost tulburarea liniștii publice, legea nu dă o definiție, dar a statuat niște criterii față de care se pot face aprecieri, dacă fapta se încadrează în alineatul 1 sau 2.
Conflictul a avut loc într-un club privat și nu pe o stradă circulată, a fost care s-a desfășurat între inculpați și partea vătămată și nu au fost implicate alte persoane, pe o perioadă scurtă de timp, iar reacția nu a fost aceea de a închide petrecerea datorită acestui incident.
Face referire la practicăm judiciară și depune în acest sens extrase cu diferite soluții.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului declarat de inculpați, schimbarea încadrării juridice potrivit art.334 Cod procedură penală, din art.321 alin.2 în art.321 alin.1 Cod penal, pentru care să se dispună condamnarea inculpaților la pedepse orientate către minimul prevăzut de lege, avându-se în vedere și conduita ulterioară a inculpaților.
Pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea închisorii sau amenda penală, în situația dată, amenda penală este suficientă, în condițiile în care instanța de fond a aplicat pedepse severe.
Pentru inculpatul I. G. solicită aplicarea disp.art.81 și 82 Cod penal, în locul disp. art. 861 Cod penal. Pentru inculpatul I. M. să se constate că este arestat în altă cauză.
Procurorul consideră că sentința pronunțată este legală și temeinică. Instanța din moment ce a început cercetarea judecătorească s-a considerat legal sesizată. Practica instanțelor nu este de a se consemna în mod expres, de fiecare dată, în încheiere că se dă citire rechizitoriului și că este legal sesizată, astfel că în opinia sa, s-a verificat acest aspect de către instanță.
Ulterior, discuțiile privind încadrarea juridică potrivit disp.art.334 Cod procedură penală, nu duc la nulitate absolută, acest aspect putând fi discutat și ulterior în calea de atac a recursului. Așa cum rezultă din încheierea din 24.02.2012 – fila 37, acest aspect s-a discutat, s-au pus concluzii atât de apărare în sensul respingerii cereri cât și de către procuror. Este adevărat că în concluziile sale, procurorul nu a mai făcut referire la încadrarea prevăzută de alin.1 și 2 Cod penal. În urma cercetării judecătorești rezultă clar că fapta pentru care s-a cerut condamnarea este cea reținută de instanță.
Consideră că în mod corect s-a reținut forma agravantă a infracțiunii întrucât din probele administrate în cauză, declarațiile părții vătămate și declarațiile martorilor rezultă modalitatea în care au acționat inculpații. Aceștia au pătruns de două ori în incinta clubului, înarmați cu cuțite și au provocat scandal în mod intenționat, tulburând grav ordinea și liniștea publică. În acele împrejurări, în afara de faptul că au avut obiecte contondente și cuțite, batoane telescopice, au distrus obiecte de mobilier și au provocat panică, astfel că clienții au fost nevoiți să părăsească locul respectiv. Consideră că s-a adus atingere gravă ordinii și liniștii publice.
În ceea ce privește cuantumul pedepselor, consideră că acestea au fost corect individualizate, puțin peste minimul prevăzut de lege și nu se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate, pentru că infracțiunea este gravă.
De asemenea, nu este necesară trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru soluționarea antecedentelor penale pentru inculpatul I. M., pentru că s-ar ajunge la o agravare a situației în propria cale de atac, s-ar ajunge la executarea unei pedepse mai mari.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.
Apărătorul inculpaților, în replică, susține că nu a invocat faptul că s-a antepronunțat prin schimbarea încadrării juridice, ci faptul că nu a motivat această schimbare în niciun mod, nici prin încheierea de ședință din 24.02.2012 și nici prin hotărâre.
Inculpatul I. M., având ultimul cuvânt, solicită să se aibă în vedere concluziile apărătorului său.
Inculpatul I. G. solicită de asemenea, să se aibă în vedere concluziile apărătorului său.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr.1819/29.10.2012 a Judecătoriei Focșani a fost condamnat inculpatul I. M. pentru comiterea infracțiunilor de:
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. la 2 ani și 5 luni închisoare;
- port ilegal de cuțit în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura liniștea publică prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. la 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a C.pen. și art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit aceste pedepse în pedeapsa mai grea de 2 ani și 5 luni închisoare.
În baza art. 83 C.pen. s-a revocat suspendarea condiționată pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 851/18.04.2007 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizia penală nr. 521/30.09.2008 a Curții de Apel G., pedeapsă care se alătură pedepsei de 2 ani și 5 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute în total 5 ani și 5 luni de închisoare.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b C.pen.
A fost condamnat inculpatul I. G. pentru comiterea infracțiunilor de:
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 2 C.pen. la 2 ani și 9 luni închisoare;
- port ilegal de cuțit în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura liniștea publică prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 la 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a C.pen. și art. 34 lit. b C.pen. inculpatul va executa pedeapsa mai grea de 2 ani și 9 luni închisoare.
S-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b C.pen.
În baza art. 86 ind. 1 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare de 5 ani și 9 luni.
A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. a – d de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V.:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V.;
-să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de subzistență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 C.pen.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.proc.pen. cu referire la art. 10 lit. h C.proc.pen., s-a încetat procesul penal împotriva inculpaților pentru infracțiunile de lovire, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen. (cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. pentru inculpatul I. M.) și amenințare prev. de art. 193 alin. 1 C.pen.
A fost obligat fiecare inculpat la câte 450 de lei cheltuieli judiciare către stat.
A fost obligată partea vătămată D. E. G. la 50 de lei cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea sentinței s-a arătat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților I. M. și I. G. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 180 alin. 2 C.p., art. 193 alin. 1 C.p., art. 321 alin. 1 C.p. și art. 2 alin. 1 pct. 1 Legea 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. pentru inculpatul I. M., constând în aceea că în noaptea de 31.12.2010 au provocat scandal în incinta Clubului Aqualand din Focșani, au agresat în două rânduri partea vătămată D. E. pe care l-au amenințat cu moartea, folosindu-se de cuțitele pe carele aveau asupra lor.
Prin încheierea din 24.02.2012 înainte de a fi începută cercetarea judecătorească instanța a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 321 alin. 1 în infracțiunea de ultraj contra bunurilor moravuri prev. de art. 321 alin. 1 și 2 C.p.
Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 31.12.2010 la Clubul Aqualand aparținând . administrată de martorul M. L. s-a organizat o petrecere pentru un număr limitat de persoane, aproximativ 100 de persoane care au plătit contravaloarea serviciilor oferite de club în noaptea respectivă. În jurul orelor 02:00 dimineața, inculpații I. M. și I. G., care sunt frați, au vrut să intre în Clubul Aqualand. Inculpații mai erau însoțiți de alte 5 persoane. Cu toții au vrut să intre înăuntru, însă martorul M. le-a interzis accesul. Inculpații și persoanele din anturajul lor au sfidat opoziția martorului M., au intrat totuși în club, au început să amenințe persoanele care participau la petrecere cu acte de violență, fiind înarmați inclusiv cu obiecte tăietoare. La un moment dat au plecat întrucât au constatat că martorul M. intenționează să sune la poliție. Inculpații au revenit în jurul orelor 05:00 într-un grup numeros format din 12-13 persoane, au pătruns în interior înarmați cu bastoane metalice cu care au lovit în mesele și scaunele din interior, bruscând inclusiv clienții din club pe care în același timp îi și amenințau. Persoanele prezente la petrece s-au speriat, însă nu au ripostat în nici un fel. În acest context inculpații I. M. și I. G. l-au lovit pe D. E. care a fost nevoit să se refugieze într-o încăpere cu destinație de birou. Inculpatul I. M. a fost cel care a oprit muzica din bar. Datorită amenințărilor și a scandalului provocat de inculpați. persoanele care au participat la petrece au plecat, fiind în mod evident speriate de comportamentul inculpaților și al persoanelor pe care îi însoțeau a căror prezență i-a încurajat pe inculpați. Ca să scape de inculpați D. E. și prietena acestuia au plecat cu martorul C. G., care i-a condus pe rând acasă. Până să ajungă însă la locuința și D. și martorul C. au fost nevoiți să oprească întrucât a fost urmărit de o mașină în care se aflau inculpații. La un moment dat inculpatul I. M. a coborât și l-a lovit din nou pe D. E., pe care l-a și amenințat, fiind ajutat de fratele său, inculpatul I. G. care s-a folosit de cuțitele pe care le avea asupra lui. Acest incident a fost anunțat telefonic de martorul T. M. care a sunt la poliție pe numărul de urgență 112.
Toții martorii audiați în timpul urmării penale au confirmat că inculpații au pătruns de două ori în incinta clubului însoțiți de alte persoane, au declarat că inculpații erau înarmați, inclusiv cu cuțite, au arătat că au provocat distrugeri în bar lovind în mese și scaune, au susținut că au amenințat pe clienții din bar care s-au speriat și în aceste condiții au părăsit locația.
În timpul cercetării judecătorești o parte din martorii audiați, respectiv M. L., Z. L., Popolea V., B. G., C. E. au declarat că nu sunt siguri că scandalul provocat de inculpați a fost denatură să determine participanții la petrecere să părăsească clubul. Primii doi martori, respectiv M. L. și Z. L. au mai declarat unele împrejurări aflate în contradicție cu împrejurările declarate la urmărirea penală. Ulterior însă acești martori au revenit asupra declarațiilor date arătând că împrejurările relatate la urmărirea penală sunt cele corespund adevărului. În ce privește și pe ceilalți martori aceștia au arătat, în esență, că împrejurările relatate la urmărirea penală sunt cele care corespund adevărului, iar faptul că nu rețin amănuntele referitoare la eveniment se datorează perioadei de timp care a trecut de la eveniment.
În timpul cercetării judecătorești partea vătămată D. E. și-a retras plângerea formulată împotriva inculpaților pentru lovire și amenințare.
Inculpații au declarat că nu au provocat scandal în club unde au intrat cu acordul persoanelor de ordine, care i-au controlat și au constatat că nu au obiecte contondente asupra lor, au mai declarat că nu au făcut scandal în club, unde au fost invitați de sora unuia din prietenii care i-au însoțit.
S-a reținut că apărarea inculpaților nu este susținută însă de probele administrate în cauză.
S-a arătat că declarațiile martorilor la cererea inculpaților sunt în contradicție cu declarațiile martorilor și în timpul urmăririi penale. Martorii B. C. și I. S. sunt în relații de amiciție cu inculpații, la rândul lor au pătruns în club fără să aibă o rezervare, prezența lor i-a susținut moral pe cei doi inculpați, așa încât instanța a apreciat în drept părtinitoare, subiective declarațiilor acestora.
S-a precizat că, celălalt martor audiat, în apărarea inculpaților și anume S. C. care a lucrat în noaptea acea ca personal de ordine la club, îi cunoștea pe cei doi inculpați. După evenimentul respectiv acest martor a fost dat afară de la club, așa încât instanța a apreciat și depoziția acestuia ca fiind subiectivă și părtinitoare.
S-a reținut că în noaptea de 31.12._11, cei doi inculpați au pătruns de două ori în incinta clubului Aqualand fiind înarmați cu cuțite și au provocat scandal în mod intenționat tulburând grav ordinea și liniștea publică, având în vedere împrejurările desfășurării scandalului și urmările acestuia.
S-a arătat că această situație de fapt rezultă din declarațiile martorilor, procesul verbal de cercetare la fața locului, fotografiile judiciare efectuate după consumarea evenimentului.
S-a menționat că, în drept, faptele inculpaților I. M. și I. G. de a tulbura grav liniștea și ordinea publică la data de 01.01.2011, într-un local public proferând injurii amenințări cu acte de violență și cu moartea, folosindu-se de obiectele cu care erau înarmați, adoptând o atitudine violentă față de bunurile și persoanele aflate în localul respectiv, persoane care au fost înspăimântate și această stare i-a determinat să părăsească clubul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 2 C.p.
Fapta acelorași inculpați de a purta cuțit în clubul respectiv, în care era organizată o petrecere, fiind create condițiile pentru punerea în primejdie a integrității fizice a persoanelor aflate în club și tulburarea liniștii publice, întrunește elementele constitutive prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea 61/1991.
Instanța a reținut recidiva post condamantorie prev. de art. 37 lit. a C.p. în sarcina inculpatului I. M. având în vedere că prin sentința penală nr. 851/18.04.2007 a Judecătoriei Focșani definitivă prin decizia penală nr. 521/30.09.2008 a Curții de Apel G. s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoarea cărei executare a fost suspendată condiționat.
S-a precizat că la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților pentru infracțiunile comise, se va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., gradul de pericol social, împrejurările în care au fost comise consecințele celor infracțiuni, recidiva post condamnatorie reținută inculpatului I. M. față de care le va aplica pedepse orientate spre mediul special prevăzut de lege în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor
Cu privire la pedeapsa accesorie, având în vedere natura infracțiunilor comise de inculpați, drepturile pe care le exercită aceștia, drepturile care au legătură cu infracțiunile comise, instanța a apreciat că inculpaților le pot fi interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a ipoteza II și lit. b C.p.
În cea cel privește pe inculpatul I. G. instanța a apreciat că reeducarea acestuia se poate realiza și fără privarea de libertate în condițiile suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 11 lit. b C.p.p. cu referire la art. 10 lit. h C.p.p. va înceta procesul penal împotriva inculpaților pentru infracțiunile prev. de art. 180 alin. 2 și 193 C.p.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații I. M. și I. G. arătând că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la legalitatea sesizării potrivit disp.art.300 Cod procedură penală, că instanța a schimbat încadrarea juridică din alin.1 în alin.2, fără a pune în discuție aceasta potrivit disp.art.334 Cod procedură penală, la primul termen de judecată,24.02.2012, și fără a o motiva, că la concluziile pe fond nu s-a făcut referire la schimbarea încadrării juridice, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare.
Au mai arătat că încadrare corectă este cea prev. de art.321 alin.1 Cod penal, solicitând reducerea pedepselor și, pentru inculpatul I. G., aplicarea disp.art.81 și 82 Cod penal.
Recursurile declarate de inculpații I. M. și I. G. sunt nefondate.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856 al .3 C.pr.pen., Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Susținerea inculpaților cum că împrejurarea că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la legalitatea sesizării, potrivit disp.art.300 C.pr.pen., constituie o nulitate absolută, nu poate fi primită întrucât o asemenea situație nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.197 al.2 C.pr.pen. iar din moment ce s-a început cercetarea judecătorească s-a verificat acest aspect de către instanță, considerându-se implicit legal sesizată.
Nici susținerea cum că schimbarea încadrării juridice din art.321 alin.1 C.pen. în art.321 alin.2 C.pen. ar fi fost nelegală nu poate fi primită întrucât prima instanță a respectat disp.art.334 C.pr.pen..
Astfel, schimbarea încadrării juridice a avut loc la termenul din 24.02.2012, termen la care procedura era completă, a fost pusă în discuția părților, apărătorul ales inculpaților nesolicitând lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței sau acordarea unui termen pentru pregătirea apărării (fila 37 dosar de fond), iar motivarea încadrării faptelor comise de inculpați în disp. art.321 al.2 C.pen. a fost făcută în cuprinsul hotărârii pronunțate în cauză.
Susținerea inculpaților cum că nu s-ar fi pus concluzii pentru infracțiunea prev. de art.321 al.2 C.pen. este nefondată întrucât apărătorul acestora a făcut trimiterea la acestea în concluziile pe fond (fila 173 dosar de fond).
În consecință cererile inculpaților de trimitere a cauzei spre rejudecare sunt nefondate.
Pe fondul cauzei se constată că în mod corect a fost stabilită vinovăția inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptelor comise.
Astfel, din coroborarea declarațiilor martorilor M. L., C. G., T. M., M. L., Z. L., Popolea V., B. G., C. E., părții vătămate D. E., procesul verbal de cercetare la fața locului, fotografiile judiciare, rezultă că la data de 01.01.2012, în jurul orelor 02,00 și 05,00, inculpații I. M. și I. G., au intrat în două rânduri, cu forța în Clubul Aqualand, însoțite de mai multe persoane, au început să amenințe persoanele care participau la petrecere cu acte de violență, fiind înarmați cu obiecte tăietoare (cuțite) și cu bastoane metalice cu care au lovit în mesele și scaunele din interior, bruscând clienții din club pe care în același timp îi și amenințau, l-au lovit partea vătămată D. E. care a fost nevoit să se refugieze într-o încăpere cu destinație de birou, inculpatul I. M. a oprit muzica din bar.
Datorită amenințărilor și a scandalului provocat de inculpați petrecea de revelion s-a încheiat, cele circa 100 de persoanele care au participat la petrecere părăsind locația, fiind speriate și indignate de comportamentul inculpaților și al persoanelor pe care îi însoțeau, tulburându-se astfel grav liniștea publică.
Cei doi inculpați au purtat cuțitele într-un local public în care erau circa 100 de persoane în condițiile în care s-ar fi putut pune în primejdie integritatea fizică a persoanelor aflate în club și tulburarea liniștii publice.
Inculpații au comis faptele cu intenție directă, aceștia fiind conștienți că prin actele de violență, amenințările, loviturile aplicate părții vătămate D. E., au tulburat grav liniștea și ordinea publică în Clubul Aqualand, iar prin purtarea cuțitelor puteau pune în primejdie integritatea fizică a persoanelor aflate în club.
În mod corect prima instanță a înlăturat declarațiile martorilor B. C., I. S. și S. C., declarațiile acestora fiind date pro causa pentru a susține apărarea inculpaților și în contradicție cu celelalte probe administrate în cauză.
În consecință, faptele comise de inculpați constituie infracțiunile prev. de art.321 al.2 C.pen. și de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea 61/1991.
Față de cele arătate cererile inculpaților de încadrare a faptelor în disp. art.321 al.21 C.pen. sunt nefondate.
În mod corect s-a reținut, pentru inculpatul I. M., starea de recidivă postexecutorie, prev. de art.37 lit.a C.pen., precum și disp. art.83 C.pen., față de condamnarea de 3 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 851/18.04.2007 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizia penală nr. 521/30.09.2008 a Curții de Apel G., prezentele infracțiuni fiind comise în termenul de încercare.
Pedepsele aplicate inculpaților, pentru comiterea infracțiunilor deduse judecății, precum și pedepsele rezultante, au fost judicios individualizate față de gradul de pericol social ridicat al faptelor, împrejurările concrete în care a fost comisă fiecare faptă, urmarea produsă, persoana inculpaților și atitudinea procesuală a acestora.
În consecință, sunt nefondate cererile inculpaților reducere a pedepselor.
Cu privire la modalitatea de executare, în privința inculpatului I. M., având în vedere starea de recidivă și incidența art.83 C.pen., aceasta nu putea fi decât cu executare efectivă.
Pentru inculpatul I. G., în mod corect a apreciat prima instanță că pronunțarea condamnării constituie un avertisment și, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai comite infracțiuni, dispunând aplicarea art.861 862 C.pen., având în vedere că acesta se află la primul impact cu legea penală.
Curtea apreciază, ținând cont de gravitatea faptelor comise, că această modalitate de executare este în mai mare măsură să asigure atingerea scopului educativ-preventiv al pedepsei, astfel că cererea inculpatului I. G. de aplicare a disp.art.81 și 82 Cod penal este nefondată.
Față de cele arătate, în baza disp. art. 385 15 al. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., vor fi respinse ca fiind nefondate recursurile declarate de inculpații I. M. și I. G..
Văzând și disp. art.192 al.2 C.pr.pen..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații I. M., fiul lui I. și G., născut la data de 15.12.1983 în O., cu domiciliul în O., ., ., județul V., studii 9 clase, necăsătorit, fără ocupație, recidivist, CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul B., și I. G., fiul lui I. și G., născut la data de 19.05.1989 în O., cu domiciliul în O., ., ., CNP_, împotriva sentinței penale nr.1817/29.10.2012 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre inculpații-recurenți să plătească către stat câte o sumă de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în recurs.
D e f i n i t i v ă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. M. I. A. M. M. F. M.
Grefier,
I. R.
Red. F.M. - 26.03.3013
Tehnored. I.R. -26.03.2013
2 ex
Fond: M.B.
| ← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 1554/2013. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 340/2013.... → |
|---|
