Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 268/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 268/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 23-02-2012 în dosarul nr. 268/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 268/2012
Ședința publică de la 23 Februarie 2012
Completul compus din:
Președinte: A. G. O. M.
Judecător: T. J.
Judecător: I. E. C.
Grefier: E. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași – a fost reprezentat prin procuror P. E.
Potrivit prevederilor art. 304 din Codul de procedură penală, desfășurarea ședinței de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio.
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect „furt calificat”, declarat de inculpatul recurent C. O. împotriva sentinței penale nr. 2950 din 03.11. 2011 pronunțate de Judecătoria Iași în dosarul penal nr._ .
Conform disp.art.297 din Codul de procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că lipsește inculpatul recurent C. O., pentru care răspunde avocat A. D. (apărător desemnat din oficiu), lipsă fiind și părțile civile intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cele indicate mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că este al doilea termen de judecată, că recursul declarat în cauză nu au fost motivat, că inculpatul a fost condamnat prin sentința recurată la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind de invocat chestiuni preliminare și nici cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat A. D. pentru inculpatul recurent C. O., având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, a se dispune redozarea pedepsei sub cuantumul stabilit de prima instanță urmând a se ține cont de poziția sinceră a inculpatului, de prejudiciul modic și integral recuperat, părțile civile, nu s-au constituit părți civile în cauza de față și nu în ultimul rând, starea de sănătate a acestuia, la dosar existând acel certificat de handicap. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând a fi păstrată sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
Pedeapsa aplicată inculpatului C. O., este corect individualizată, instanța de fond a avut în vedere atât circumstanțele reale de săvârșire a celor două infracțiuni comise de inculpat cât și circumstanțele personale, instanța aplicând inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea, dozată în mod corespunzător pentru fiecare infracțiune concurentă săvârșită, limitele de pedeapsă fiind reduse cu o treime, în conformitate cu dispozițiile art.320 indice 1 Cod procedură penală.
Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Curtea,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 2950 din 03.22.2011, Judecătoria Iași a condamnat pe inculpatul C. O., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „furt calificat”, prev. de art. 208 alin.(1) - 209 alin.(1) lit. e) și g) din Codul penal, cu aplicarea disp. art. 37 alin.(1) lit. b) din Codul penal și cu aplicarea disp. art. 320 indice 1 din Codul de procedura penala și la pedeapsa de 1 (un) an închisoare,pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativa la furt calificat”, prev. de art. 20 din Codul penal, rap. la art. 208 alin.(1) - 209 alin.(1) lit. e) din Codul penal, cu aplicarea disp. art. 37 alin.(1) lit. b) din Codul penal și cu aplicarea disp. art. 320 indice 1 din Codul de procedura penală.
În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) din Codul penal, a contopit cele două pedepse cu închisoarea, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea, respectiv pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza dispozițiilor art. 71 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 71 alin.(1) din Codul penal, a aplicat inculpatului C. O., pedeapsa accesorie constând in interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal.
În baza dispozițiilor art. 88 din Codul penal, a dedus durata reținerii in intervalul 10.03.2010 (orele 12,00) - 11.03.2010 (orele 12,00).
A luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că în ziua de 7 ianuarie 2010, în jurul orelor 17,45, inculpatul C. O. s-a deplasat la magazinul aparținând S.C. „D. M.” S.R.L. - Iași, cu sediul in Iași, Bulevardul Ș. cel M. nr. 7 A, județul Iași, cu intenția de a sustrage bunuri. Inculpatul a luat de pe rafturile unde erau expuse produsele destinate comercializării patru perechi de ciorapi de damă, în valoare de 73,60 lei, pe care le-a ascuns în interiorul hainei cu care era îmbrăcat, după care s-a deplasat în zona casei de marcat, unde a solicitat gestionarei Pușcasu M. să-i aducă un pachet de cafea, inculpatul neavând niciun moment intenția de a achita bunurile ascunse sub hainele cu care era îmbrăcat. Gestionara a realizat însă că inculpatul ascundea ceva sub haină si i-a solicitat acestuia sa scoată bunurile, moment in care inculpatul a scos de sub îmbrăcăminte cele patru perechi de ciorapi, pe care le-a aruncat jos, încercând apoi să fugă de la fata locului, fiind însă reținut de către lucrătorii magazinului respectiv, care au sesizat organele de politie. Martora C. A. L. a acționat butonul de panică, la scurt timp sosind la fata locului agenții de pază de la firma „Security Force”, care au asigurat paza locului până la sosirea organelor de politie.
La data de 8 martie 2010, in jurul orelor 20,30, inculpatul C. O. a intrat în magazinul aparținând S.C. „A. D.” S.R.L., situat pe . Iași, la parterul blocului SD 2, cu intenția de a sustrage bunuri. În aceste condiții, inculpatul C. O. a pătruns în magazinul respectiv, pe ușa de acces, amplasată la . care era întredeschisă și, din interior, a sustras un bax conținând 10 kg pulpe de pui, în valoare de 59 lei, bunuri cu care inculpatul a ieșit în fugă din magazin.
Inculpatul a fost observat de martora Herghilegiu M., gestionara punctului de lucru respectiv, care a alergat după inculpat si a reușit să-l ajungă, martora anunțând si organele de politie care au reușit astfel depistarea inculpatului si prinderea acestuia având bunurile sustrase asupra lui.
Reținând că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20 din Codul penal, rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și, respectiv, furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal, prima instanță l-a condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracțiune săvârșită, pedepse care au fost contopite în temeiul art. 33 lit. a și art. 34 alin.1 lit. b Cod penal.
Împotriva sentinței a declarat recurs inculpatul C. O., criticând pedeapsa aplicată de prima instanță, pedeapsă pe care o consideră prea severă raportat la poziția procesuală sinceră, prejudiciul modic și integral recuperat și starea de sănătate a acestuia.
Examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și la persoana inculpatului C. O., stabilind corect situația de fapt și vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20 din Codul penal, rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal.
Vinovăția inculpatului a fost dovedită de probele furnizate de procesul verbal de constatare a infracțiunii din data de 08.03.2010; dovezile de ridicare - predare bunuri sustrase de inculpat la 08.03.2010; procesul verbal de constatare a infracțiunii din data de 07.01.2010; dovezile de predare bunuri, declarațiile martorilor P. M., H. M., Herghilegiu M., C. A. L.; D. P., precum și declarațiile inculpatului C. O. din coroborarea cărora rezultă că la data de 07.01.2010, inculpatul a încercat să sustragă articole de îmbrăcăminte, în valoare de 73,60 lei, din incinta magazinului aparținând S.C. „D. M.” S.R.L., activitatea sa infracțională fiind întreruptă însă de intervenția unei gestionare, care a observat că inculpatul ascundea bunurile sustrase sub hainele cu care era îmbrăcat, iar la data de 08.03.2010, pe timp de noapte, inculpatul a sustras produse alimentare, în valoare de 59 lei, din incinta magazinului S.C. „A. D.” S.R.L..
Așa fiind, în mod temeinic a hotărît prima instanță condamnarea inculpatului C. O. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, una în forma tentativei, iar cealaltă în formă consumată.
Pentru aceste infracțiuni prima instanță a aplicat pedepse individualizate judiciar în acord cu dispozițiile art. 72 Cod penal.
La individualizarea pedepselor prima instanță a avut în vedere circumstanțele personale, anume faptul că inculpatul recurent a adoptat o poziția procesuală sinceră, dar și faptul că este cunoscut cu antecedente penale. Acestor elemente prima instanță le-a dat eficiență atunci când s-a orientat în aplicarea pedepselor la limita minimă prevăzută de lege, redusă, conform art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, ca urmare a recunoașterii vinovăției.
Însă, conduita bună a inculpatului în cursul procesului penal, cuantumul relativ redus al prejudiciilor și starea de sănătate a inculpatului ,nu justifică aplicarea unor pedepse atât de indulgente în raport de gravitatea faptelor săvârșite, cu atât mai mult cu cât în fișa de cazier judiciar a inculpatului sunt înscrise nouă hotărâri penale de condamnare pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat. În plus, aplicarea unei pedepse care să își atingă scopul trebuie să se raporteze la interesul general ocrotit de legiuitor și care are prioritate față de circumstanțele personale ale inculpatului.
Având în vedere împrejurările concrete în care inculpatul a acționat, gradul de pericol social și urmarea produsă, dar mai ales faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunile în stare de recidivă mare postexecutorie, aceasta fiind o stare de agravare a pedepsei, Curtea consideră că aplicarea unor pedepse în cuantumul stabilit de prima instanță este necesară pentru formarea unei noi atitudini a inculpatului față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive
În numele legii,
Decide:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul C. O. împotriva sentinței penale nr. 2950 din 03.22.2011 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și suma de 200 lei onorariu apărător oficiu ce va fi virată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
O. – M. J. T. C. I. E.
A. G.
Grefier,
R. E.
Redactat/tehnoredactat: OMAG,
2 ex./21.03.2012
Judecătoria Iași
Judecător: G. - L. G.
| ← Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 41/2012.... | Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p..... → |
|---|
