Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 34/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 34/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 07-03-2013 în dosarul nr. 34/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 34/2013
Ședința publică de la 07 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E. C.
Judecător A. G. O. M.
Grefier V. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatul Z. V. L. și Agenția Națională de A. F. împotriva sentinței penale nr. 415 din data de 18 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 21 februarie 2013, în ședință publică, cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror D. B. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi când,
Curtea,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 415 din data de 18 octombrie 2012 Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul Z. V. L., fiul lui V. si V., născut la data de 24.02.1980, în Iași, domiciliat în sat Goruni, .. 23, cetățean român, fără antecedente penale, CNP_ la o pedeapsa principala de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.
În baza art. 65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b si c C.p. (dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale sau de a desfășura activitate de administrare societati comerciale) pe o durata de 2 ani.
În baza art.71 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua, b si c Cod penal.
În baza art. 81 C.p. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani stabilit conform art.82 C.p.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359, alin. 1 C.p.p. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p. si art. 84 C.p. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
A luat act ca partea vătămată ANAF nu s-a constituit parte civila in cauza.
În baza art. 118 lit. e C.p. a confiscat de la inculpat suma de 13.385 lei.
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 rap la art. 163 C.p.p. a luat măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile, prezente sau viitoare ale inculpatului, in vederea confiscării speciale si in limita sumei de 13.385 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. rap la art. 10 lit. i¹ C.p.p. cu referire la art. 74¹ alin. 2,teza a doua C.p. si cu aplicarea art. 13 C.p. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului Z. V. L., pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 si 3 C.p.
În baza art. 74¹ alin 2 teza a doua C.p si art. 91 lit. c C.p. cu aplicarea art. 13 C.p. a aplicat inculpatului Z. V. L. amenda administrativa în cuantum de 800 lei.
A luat act ca partea vătămată . sediul in ., Piatra N. nu s-a constituit parte civila in cauza.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că inculpatul Z. V. L. a achiziționat la data de 15.07.2005 autoturismul marca BMW X5 din Germania, așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare încheiat între Automobile Berlin și .. Pentru a evita achitarea taxelor vamale, inculpatul a solicitat retranzitarea autoturismului conform solicitării adresate Biroului Vamal Iași la data de 3.11.2005 (fila 28 d.u.p.) după care, la data de 15.12.2005 a înstrăinat autoturismul BMW X5 către . V., reprezentată de M. Bernard, contractul de vânzare cumpărare fiind încheiat în Republica M..
În actele contabile ale ., nu a fost înregistrată nici operațiunea de achiziție a autoturismului și nici vânzarea sa către ., urmarea acestei omisiuni fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 13.385 lei reprezentând impozit pe profit și TVA, așa cum rezultă din nota de constatare a Gărzii Financiare Iași și declarația pentru valoare în vamă.
În luna octombrie 2005, în calitate de administrator al . a încheiat cu . Active IPURL SRL Piatra N. un contract de leasing în vederea livrării unui autoturism marca Lexus. În baza acestui contract inculpatul a primit de la reprezentanții firmei din Piatra N. suma de_,40 lei cu titlu de avans, fiind încheiat și un contract de gaj cu deposedare având ca obiect un autoturism Audi A4, autoturism care, la data încheierii contractului de gaj, nu se afla în proprietatea inculpatului, ci era proprietatea numitului U. D. din data de 16.09.2005, conform facturii nr._/16.09.2006.
Întrucât inculpatul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv nu a livrat la termen autoturismul marca Lexus, obiect al contractului de leasing, . Active IPURL SRL Piatra N. a procedat la executarea autoturismului Audi A4, constatând însă imposibilitatea executării gajului.
La data de 28.02.2007 inculpatul a restituit societății din Piatra N. avansul primit, aceasta precizând ca prejudiciul a fost recuperat în totalitate astfel încât nu s-a constituit parte civilă în cauză și nici nu a participat la proces în calitate de parte vătămată.
Având în vedere situația de fapt rezultată din coroborarea probelor administrate în cauza, astfel cum a fost expusă mai sus, prima instanță a reținut ca activitatea inculpatului Z. V. L. întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective, al infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 respectiv înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 3 C.p.
În acest sens instanța a reținut că inculpatul nu neagă omisiunea înregistrării în contabilitate a operațiunilor de achiziție a autoturismului BMW X5 și vânzare a acestuia către . SRL V., invocând însă faptul că, în realitate, societatea al cărei administrator era nu a achiziționat efectiv autoturismul, solicitând retranzitarea, iar vânzarea către . SRL a fost realizată chiar de societatea din Germania al cărei mandatar era chiar el.
Aceste susțineri ale inculpatului au fost înlăturate câtă vreme retranzitarea nu a avut loc, în realitate, simpla solicitare adresată Biroului Vamal Iași neputând face dovada acestui fapt.
Dimpotrivă înscrisurile aflate la dosar vizând achiziția și înstrăinarea ulterioară a autoturismului BMW X5 coroborate cu declarația martorei Iftichi N. demonstrează contrariul celor susținute de către inculpat.
Tribunalul a reținut că, deși la dosar există o solicitare de retranzitare a autoturismului înregistrată la Biroul Vamal Iași la data de 3.11.2005, din actele aflate la dosar și operațiunile ulterioare realizate de către inculpat rezultă fără dubiu că, în realitate, autoturismul BMWX5 nu a fost retranzitat, acesta constituind doar un „artificiu” pentru evitarea achitării taxelor vamale și sustragerea de la plata impozitului pe profit și TVA datorate ca urmare a valorificării autoturismului.
În acest context, prima instanță a reținut că la scurt timp după înregistrarea solicitării de retranzitare, autoturismul a fost vândut de către inculpat, contractul fiind încheiat, la inițiativa inculpatului în Republica M..
Mai mult, din declarația martorei Iftichi N., administrator al . SRL V., rezultă că autoturismul a fost cumpărat în urma unui anunț pe internet,că negocierile, la care a asistat personal au fost purtate cu inculpatul,că acesta a propus încheierea contractului în afara țării întrucât nu avea bani pentru plata taxelor vamale. Mai arată martora că inculpatul nu a făcut nicio clipă referire la faptul că nu el ar fi fost proprietar al autoturismului ci un împuternicit al societății din Germania. Totodată, martora a arătat că prețul mașinii a fost predat inculpatului, fără să primească vreo chitanță.
Contrar susținerilor inculpatului, din contractul autentic de vânzare cumpărare al autoturismului BMW X5 încheia la 15.12.2005 în Republica M. (fila 17 d.u.p.), în fața unui notar, rezultă în mod clar că, în calitate de vânzător figurează administratorul ., Z. V. L., susținerile inculpatului potrivit cărora această menține este o „eroare” a notarului fiind în mod vădit contrare probelor administrate în cauză.
Mai mult, inculpatul nici nu este constant în aceste afirmații susținând, într-o altă declarație, că această mențiune din contract, la rubrica vânzătorului, ar fi fost făcută la solicitarea cumpărătorului, ca o garanție, aspect negat, în mod constant în declarațiile date, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății de martora Iftichi N..
În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, prima instanță a reținut că inculpatul nu neagă situația de fapt reținută atât în cuprinsul actului de sesizare cât și de către instanță,respectiv faptul că nu și-a onorat obligațiile contractuale față de . Active IPURL SRL Piatra N. și că la momentul încheierii contractului de gaj vânduse autoturismul Audi A4, restituind însă avansul primit, în cursul urmăririi penale.
Acest din urmă aspect nu constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptei câtă vreme la momentul încheierii contractului de gaj cu deposedare autoturismul Audi A4 nu mai era proprietatea inculpatului,așa cum rezultă din factura_/16.09.2006 coroborat cu declarația martorului U. D.,prin activitatea sa inculpatul creând parții vătămate o falsă reprezentare asupra posibilității recuperării sumei achitate cu titlu de avans,în cazul încălcării obligațiilor contractuale de către inculpat,garanție esențială pentru încheierea contractului de leasing și plata avansului, în lipsa căreia contractul nu ar fi fost încheiat și suma de bani plătită cu titlu de avans,infracțiunea consumându-se la momentul încheierii contractului de leasing și a contractului de gaj.
Cu toate acestea, potrivit dispozițiilor art.74¹,alin.1 și 2 C.p. ,dispoziții care au fost în vigoare și au produs efecte de la data intrării în vigoare a Legii 202/2010 și până la decizia Curții Constituționale nr.573/3.05.2011,în cazul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune,prin care s-a pricinuit o pagubă,dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății,până la soluționarea cauzei în primă instanță,învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat iar acest prejudiciu este de pâna la 50.000 Euro,în echivalentul monedei naționale, se aplică o amendă administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar.
Aplicarea legii penale mai favorabile constituie un principiu fundamental al procesului penal,art.13,alin.1 C.p. statuând că,în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale,așa cum este situația în cauză,se aplică legea cea mai favorabilă,respectiv dispozițiile art.74 ¹ ale Codului penal.În consecință luând act de faptul că inculpatul a restituit integral avansul primit în cuantum de_,40 lei,în contextul în care inculpatul nu a mai săvârșit anterior o infracțiune de același gen ,prevăzută de Codul penal pentru care să fi beneficiat de dispozițiile art.74¹ C.p. instanța a dispus ,în privința infracțiunii de înșelăciune, încetarea procesului penal în raport de faptul că există o cauză de nepedepsire.
În baza art. 74¹, alin. 2, teza a doua C.p si art. 91, lit. c C.p.,față de gravitatea faptei, prejudiciul cauzat și recuperat la un interval de aproximativ 2 ani de la săvârșirea faptei, instanța a aplicat inculpatului Z. V. L. amenda administrativa in cuantum de 800 lei.
În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, văzând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, în baza art. 345, alin. 2 C.p.p. va dispune condamnarea inculpatului.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de Legea nr. 241/2005, gradul de pericol social al faptei săvârșite, cuantumul prejudiciului nerecuperat și persoana inculpatului. Față de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului,vârsta acestuia,faptul că este o persoană integrată social,însă cercetată anterior pentru fapte de aceeași natură și cercetată și în prezent pentru fapte distincte instanța,valorificând echitabil toate aceste împrejurări va aplica inculpatului o pedeapsă în limita minima prevăzută de lege fără a constata împrejurări care să constituie circumstanțe apte să atenueze răspunderea penală.
În baza art. 65 C. pen. prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a ,b si c C. pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice,dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale sau de a desfășura activitate de administrare societăți comerciale, reținând, sub acesta din urmă aspect, că natura infracțiunii săvârșite, în calitatea deținută de administrator al societății comerciale,prejudiciul cauzat si nerecuperat, releva nedemnitatea inculpatului de a exercita drepturile menționate.
În baza art. 71 C.p., pentru aceleași considerente anterior menționate instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua, b si c Cod penal.
Având în vedere datele ce caracterizează persoana inculpatului, faptul că acesta nu a mai fost anterior condamnat pentru comiterea vreunei infracțiuni, vârsta sa, faptul ca este integrat social neprezentând un grad ridicat de incorigibilitate, față de natura faptelor si modalitatea efectivă de comitere, instanța a considerat că simpla aplicare a pedepsei constituie un avertisment suficient pentru inculpat și chiar fără executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea aplicate, putând fi realizate funcțiile de prevenție, reeducare si exemplaritate ale pedepsei, fără executarea efectiva a acesteia, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepselor principale si accesorii.
Cu privire la latura civilă a cauzei instanța a constatat că Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de A. F., deși legal citată nu s-a constituit parte civilă în cauză, nici în cursul urmării penale și nici în cursul judecății.
În acest sens instanța a reținut că nu a fost exprimată de către ANAF nicio manifestare de voință în sensul constituirii de parte civilă, concluziile reprezentantului său în dezbateri asupra fondului cauzei și referitoare la o constituire de parte civilă inexistentă nu pot avea această semnificație cu atât mai mult cu cât părțile, inclusiv ANAF, prin reprezentantul sau prezent la dezbateri, au fost interpelate cu privire la existența altor cereri prealabile închiderii cercetării judecătorești.
Împotriva sentinței penale indicate mai sus au declarat apel inculpatul Z. V. L. și partea civilă Agenția Națională de A. F..
În dezvoltarea motivelor de apel inculpatul Z. V. L. a arătata că retranzitarea a avut loc, nefiind vorba doar de o simplă solicitare adresată Biroului Vamal Iași, în condițiile în care la dosarul cauzei există documentul de însoțire tranzit în care se specifică faptul că expeditorul autoturismului este Euro Leasing, iar destinatarul „KLS Automobile Berlin”, vizat prin aplicare de ștampilă și semnătura la ieșirea din vamă la data de 11.12.2005. În condițiile în care autoturismul nu s-a aflat decât provizoriu pe teritoriul României nu exista obligația evidențierii sale în contabilitatea societății, dat fiind faptul că operațiunile de vămuire nu erau finalizate.
Inculpatul a mai arătat că prima instanță a analizat susținerile sale cu privire la vânzarea autoturismului doar din perspectiva declarației date de reprezentantul societății cumpărătoare, în condițiile în care aceasta nu a fost prezentă la încheierea contractului de vânare cumpărare și nu cunoaște detaliile discuțiilor purtate în fața notarului public. La momentul perfectării actelor de vânzare cumpărare societatea cumpărătoare a fost reprezentată de martorul M. Bernard ce nu a putut fi audiat în fața instanței de fond.
Potrivit dispozițiilor ce guvernează vânzarea cumpărarea de autoturisme în România, contractul de vânzare cumpărare încheiat între două societăți comerciale trebuie să fie însoțit și de o factura fiscală, pe de o parte, iar pe de altă parte, vânzarea trebuie să fie consemnată într-un contract de vânzare cumpărare tipizat care trebuie să cuprindă și radierea din evidențele fiscale ale societății vânzătoare.
P. urmare, inculpatul a solicitat achitare în conformitate cu prevederile art. 11 lit. a raportat la art. 10 pct. 2 lit. a Cod procedură penală.
În ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, a arătat că este într-un cuantum exagerat, dată fiind modalitatea de săvârșire a presupusei fapte, cuantumul presupusului prejudiciu adus bugetului de stat și față de persoana inculpatului.
Agenția Națională de A. F. nu a motivat apelul, iar prin adresa nr. DG_/11.12.2012 și-a retras apelul.
Verificând sentința atacată pe baza materialului probator aflat la dosar, în raport cu motivele de netemeinicie invocate de inculpatul Z. V. L., precum și din oficiu cu privire la celelalte chestiuni de fapt și de drept deduse judecății, potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, însă numai cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, la care se referă apelul inculpatului, Curtea constată că prima instanță a reținut, pe baza probatoriului judicios administrat, o corectă stare de fapt, pe care instanța de control judiciar și-o însușește, și a dat faptelor reținute în sarcina inculpatului Z. V. L. încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel, în contextul cauzei, contrar susținerilor inculpatului, Tribunalul a dat eficiență dispozițiilor art. 63 Cod procedură penală, referitoare la aprecierea probelor, reținând judicios că încalitate de administrator al ., inculpatul Z. V. L. nu a înregistrat în contabilitate veniturile în valoare de 15.000 USD, realizate în luna decembrie 2005 ca urmare a vânzării autoturismului marca BMW X5, sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit în valoare de 6.119 lei și TVA în valoare de 7.266 lei.
Această faptă rezultă, așa cum corect a reținut și prima instanță, din nota de constatare nr. 476/21.03.2007 întocmită de Garda Financiară Iași, nota explicativă data de inculpat în fața organelor de control fiscal, declarațiile vamale, contractul de vânzare cumpărare încheiat în Republica M. la data de 15.12.2005 între . Iași și . SRL V., cartea de identitate nr. TY_ a autoturismului marca BMW X5, actul de vânzare cumpărare încheiat la data de 15.07.2005 între Automobile Berlin și . Iași, cererea de retranzitare nr._/03.11.2005 înregistrată la Biroul Vamal Iași de . Iași, procura notarială, contractul de leasing nr. 3/21.12.2005 încheiat între . SRL V. și Iftichi N., certificatul de înmatriculare nr._ și cartea de identitate nr._ pentru autoturismul marca BMW X5 întocmite cu ocazia înmatriculării provizorii pe ., evidența ieșirilor și intrărilor în țară a autoturismului marca BMW X5.
Soluția de condamnare a inculpatului Z. V. L. pentru infracțiunea de evaziune fiscală este conformă probelor administrate în cauză și în acest context nu poate fi primită susținerea inculpatului că nu se face vinovat de săvârșirea acestei infracțiunii.
Autoturismul în cauză a fost importat de . Iași de la furnizorul KLS Automobile Berlin din Germania, la 15.07.2005, potrivit actului de vânzare-cumpărare în limba germană, cartea de identitate auto BMW X5 nr. TY_, având . WBAFA 11040LC25094. Inculpatul Z. V. L. 1-a oferit la vânzare pe Internet în luna noiembrie 2005, fiind căutat pentru cumpărarea autoturismului BMW X5 de către Iftichi N., administratorul . SRL V.. După discuțiile purtate în acest sens au stabilit ca preț al vânzării suma de 15.000 de dolari SUA, inculpatul precizându-i martorei Iftichi N. că vânzarea se va face în Republica M., urmând ca societatea cumpărătoare să achite taxele vamale aferente.
Pentru a putea ieși din țară fără să achite taxele vamale ale autoturismului BMW X5, inculpatul Z. V. L. a solicitat autorităților vamale retranzitarea autoturismului, întocmindu-se în acest sens declarația vamală de tranzit nr. I_/ 03.11.2005, solicitând părăsirea țării prin punctul vamal Albita, jud. V., deși, anterior, autoturismul intrase în România la 16.07.2005, prin punctul vamal B. cu DVI nr._, solicitarea fiind avizată favorabil la 12.11.2005.
În tot acest timp, pe fondul discuțiilor purtate cu inculpatul, prilej cu care acesta i-a spus că urma să o anunțe despre momentul plecării în Republica M. în vederea perfectării actelor de vânzare cumpărare pentru autoturismul BMW X5, martora Iftichi N., administratorul . SRL V., a împuternicit la data de 16.11.2005 pe concubinul său, M. Bernard, ca în numele . SRL V. „să cumpere din Republica M., cu prețul cel mai avantajos, un autoturism marca BMW X5, nr. șasiu WBAFA 11040LC25094, cu nr. carte de identitate TY_” individualizând și identificând autoturismul oferit la vânzare de inculpatul Z. V. L., cu privire la care acesta solicitase retranzitarea la data de 03.11.2005.
La data de 09.12.2005 inculpatul Z. V. L. a înmatriculat provizoriu autoturismul BMW X5 în România. Imediat după înmatricularea provizorie, inculpatul a anunțat-o pe Iftichi N. că se vor întâlni pentru vânzarea autoturismului în Republica M., în orașul Bălți, părăsind România cu auto BMW X5 la data de 15.12.2005 prin A., la aceeași dată încheindu-se la Notarul Public P. S. contractul de vânzare cumpărare nr. 8065/15.12.2005 între „vânzătorul” . Iași, reprezentată de Z. V. L. și „cumpărătorul” . SRL V., reprezentată de împuternicitul M. Bernard, pentru autoturismul BMW X5, nr. șasiu WBAFA 11040LC25094, cumpărătorul achitând suma de 45.508,50 lei, echivalentul a 15.000 de dolari SUA, bani primiți personal de inculpat.
Audiat în cursul urmăririi penale și în fața primei instanțe, inculpatul a precizat că la vânzarea autoturismului BMW X5 către . SRL a participat în calitate de mandatar al „KLS Automobile Berlin”, iar nu de vânzător. Cu toate acestea nu a putut proba susținerile cu o procură dată de „KLS Automobile Berlin” în vederea încheierii contractului de vânzare a autoturismului BMW X5 către . SRL.
Înscrisul depus la dosar după închiderea dezbaterilor în fața instanței de apel, intitulat contract de vânzare-cumpărare încheiat între „KLS Automobile Berlin” și . SRL la data de 15.12.2005, aceeași cu cea la care a fost autentificat contractul de vânzare cumpărare nr. 8065/15.12.2005 în Republica M., nu atestă o altă situație da fapt decât cea reținută de prima instanță. Acest înscris nu dovedește că la vânzarea autoturismului BMW X5 către . SRL, autentificată la data de 15.12.2005 în Republica M., inculpatul a participat ca mandatar al „KLS Automobile Berlin”, ci doar că la aceeași dată autoturismul în cauză a fost înstrăinat de două ori către același cumpărător, odată printr-un act între prezenți (contractul autentificat la un notar din Republica M.), iar a doua oară printr-un contract încheiat prin corespondență (contract de vânzare-cumpărare în limba germană încheiat între „KLS Automobile Berlin” și . SRL).
Apărarea inculpatului potrivit căreia a participat ca mandatar al „KLS Automobile Berlin” la autentificarea contractului de vânzare cumpărare nr. 8065/15.12.2005, este infirmată, în primul rând, de conținutul acestui contract în care se menționează că vânzătorul este . Iași, reprezentată de administrator Z. V. L.. Semnarea acestui contract de către inculpat fără nicio mențiune referitoare la o eventuală calitate de mandatar, precum și aplicarea ștampilei . Iași lângă semnătura inculpatului de la rubrica „A vândut” sunt împrejurări care întăresc convingerea instanței de apel că inculpatul a acționat nu în numele „KLS Automobile Berlin”, ci în numele ., care conform actul de vânzare cumpărare încheiat la data de 15.07.2005 între Automobile Berlin și . Iași și certificatului de înmatriculare nr._/09.12.2005, era la data de 15.12.2005 proprietara autoturismului BMW X5. Formalitățile privind returul importului către furnizorul german nu anulau contractul prin care la data de 15.07.2005 . Iași a cumpărat autoturismul de la „KLS Automobile Berlin”.
Ipoteza susținută de inculpat nu este confirmată nici de modul în care a acționat inculpatul după introducerea autoturismului în România la data de 16.07.2005, prin vama B.. Astfel, după ce în toamna anului 2005 a căutat cumpărători pentru autoturismul BMW X5, reușind să ajungă la o înțelegere în acest sens cu martora Iftichi N., inculpatul, sub pretextul imposibilității de a plăti taxele vamale de import a solicitat, la data de 03.11.2005, retranzitarea autoturismului. Cu toate acestea, inculpatul nu a scos autoturismul definitiv din țară, înmatriculându-1 provizoriu cu nr de înmatriculare IS-1601/05.12, părăsind apoi țara la 15.12.2005 pe la vama Albita, deși ieșirile din țară către Germania se fac prin vămile din vestul țării, toate acestea dovedind intenția inculpatului de a disimula vânzarea autoturismului într-o restituire către furnizorul din Germania.
În concluzie, ținând seama de toate probele administrate în cauză și de faptul că nu au fost încălcate dispozițiile privind desfășurarea procesului penal, Curtea reține, contrar afirmațiilor inculpatului apelant, că prima instanță, analizând toate informațiile necesare pentru stabilirea corectă a situației de fapt, a adoptat soluția justă, de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii evaziune fiscala prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, întemeiată pe constatări complete ale tuturor circumstanțelor edificatoare ale cauzei.
Critica referitoare la modul în care prima instanță a individualizat pedeapsa aplicată este, de asemenea, neîntemeiată.
Instanța de apel consideră că pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, prima instanță a aplicat o pedeapsă principală individualizată judiciar corespunzător dispozițiilor art. 72 Cod penal, dând eficiență tuturor împrejurărilor relevante cauzei a căror incidență în cauză a fost reținută întemeiat.
Operațiunea de individualizare judiciară a pedepsei corespunde gravității infracțiunii săvârșite de inculpat, gravitate ce se evidențiază prin modalitatea concretă de comitere și prin cuantumul relativ mare al prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Curtea consideră că, în raport de gradul de pericol social al activității infracționale analizate, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, reducerea pedepsei sub cuantumul stabilit de prima instanță la nivelul minimului special prevăzut de lege nu este justificată, lipsind de conținut dispozițiile art. 72 și art. 52 Cod penal, creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora. Elementele favorabile inculpatului au fost valorificate de instanța de fond, prin stabilirea unor pedepse la limita minimă prevăzută de norma de incriminare, motiv pentru care nu se impune reducerea pedepsei.
Pentru toate aceste motive, Curtea, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul inculpatului și, în temeiul art. 369 Cod procedură penală, va lua act de retragerea apelului declarat de partea civilă Agenția Națională de A. F. împotriva sentinței penale nr. 415 din 18.10.2012 pronunțate de Tribunalul Iași.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Z. V. L. împotriva sentinței penale nr. 415 din 18.10.2012 pronunțate de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Ia act de retragerea apelului declarat de partea civilă Agenția Națională de A. F. împotriva aceleiași sentinței penale.
Obligă pe apelanți la câte 150 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.03.2013.
Președinte, Judecător
I. E. CiobanuObreja M. A. G.
Grefier,
V. M.
Red./Tehnored. O.M.A.G./2 ex.
Tribunalul Iași
Judecător: T. A. N.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 423/2013. Curtea... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 425/2013. Curtea... → |
|---|
