Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 9/2016. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 9/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ NR. 9/2016
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2016
Completul constituit din:
Președinte D. D.
Judecător G. S.
Grefier C.-M. Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de condamnatul B. P., împotriva Sentinței penale nr. 1168 NCPP din 10 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.01.2016 (cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror M. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față:
Prin Sentința penală nr. 1168 NCPP din 10 noiembrie 2015, Tribunalul Iași în baza disp. art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, formulată revizuientul condamnat B. P., fiul lui M. și M., născut la data de 28.06.1975 în ., deținut în P. Iași, împotriva sentinței penale nr. 1263 din 11.11.2014 a Tribunalului Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 76 din 09.02.2015 a Curții de Apel Iași,
În baza disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat revizuientul să plătească statului suma de 330 lei cheltuieli judiciare, în cuantumul acestora fiind inclus onorariul de 130 lei pentru avocatul desemnat din oficiu-delegația nr._ din 12.08.2015, care va fi avansat inițial din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 22.07.2015 sub nr._, condamnatul B. P. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. nr. 1263 din 11.11.2014 a Tribunalului Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 76 din 09.02.2015 a Curții de Apel Iași.
În motivarea cererii condamnatul a arătat că a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, la pedeapsa de 12 ani închisoare, însă nu a săvârșit singur fapta, ci împreună cu concubina U. M., care a lovit victima cu un obiect contondent –ciocan de lemn. Revizuientul susține că, așa cum rezultă din expertiza medico-legală efectuată în dosarul de fond rezultă că victima a fost lovită cu corpuri contondente și obiecte contondente și el nu înțelege care este diferența dintre corpuri contondente și obiecte contondente.
În drept au fost invocate disp. art. 453 alin.1 lit. a Cod procedură penală.
Contestatorul a depus la dosar un memoriu și rezultatul unui examen medical din care rezultă că a fost diagnosticat cu tulburări de comportament.
La dosarul cauzei a fost atașată sentința penală nr. 1263 din 11.11.2014 a Tribunalului Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 76 din 09.02.2015 a Curții de Apel Iași.
Analizând actele și lucrările dosarului prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 1263 din 11.11.2014 a Tribunalului Iași, menținută prin și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 76 din 09.02.2015 a Curții de Apel Iași, revizuientul B. P. fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 din noul Cod penal, rap. la art. 199 alin. 1 noul Cod penal, coroborat cu art. 374 alin. 4 rap. la art. 369 alin. 10 Cod proc. pen., la pedeapsa de 12 ani închisoare, instanța având în vedere poziția procesuală a inculpatului care a recunoscut în totalitate a fapta reținută în sarcina sa.
În fapt, s-a reținut în sarcina condamnatului B. P. că: în seara zilei de 06.07.2014, în jurul orelor 22.30-23.00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și nervos că mama sa B. M. era în stare de ebrietate și nu se putea deplasa, a aplicat acesteia mai multe lovituri cu picioarele în cap și peste corp, cauzându-i numeroase leziuni ce au dus la decesul victimei.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 5620 din data de 24.07.2014 rezultă că, moartea victimei B. M. a fost violentă și s-a datorat multiplelor fracturi costale bilaterale penetrante cu ruptură pulmonară stângă, contuzie pulmonară bilaterală, cardiacă, hepatică, pancreatică, renală bilaterală, fisură capsulă splenică, fractură de stern, fracturi clavicule bilateral, fractură-luxație T6-T7 în cadrul unui traumatism toraco-abdominal.
La examenul necroptic mai prezenta multiple excoriații, echimoze, hematoame epicraniene, plăgi contuze, expulzie dentară 11 și hemoragie subarahnoidiană.
Aspectul și topografia leziunilor pledează pentru posibilitatea producerii lor prin loviri repetate cu și de corpuri și obiecte contondente, comprimare toraco-abdominală și prin târâre.
Examenul toxicologic efectuat pe eșantioane de sânge recoltate de la victimă a pus în evidență o alcoolemie de 2,70 %0.
Pe lamele cu secreție vaginală și anală nu s-au pus în evidență spermatozoizi.
Decesul poate data din 06.07.2014.
Din economia dispozițiilor art. 452 și 453 Cod procedură penală rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorate necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Din aceleași dispoziții rezultă, totodată, că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 Cod procedură penală și numai pentru cazurile prevăzute în art. 453 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situații privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente jurisdicționale pretins eronate este exclusă, în raport de dispozițiile procesuale menționate și de principiul statuat prin art.129 din Constituția României, potrivit căruia părțile interesate, care își legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
D. urmare, coroborarea acestor dispoziții legale impune concluzia inadmisibilității controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii de revizuire de față, pentru acest motiv, în situația exprimării de către condamnatul B. P. a simplei nemulțumiri cu privire la faptul că nu înțelege semnificația unor termeni, respectiv care este diferența dintre obiecte contondente și corpuri contondente.
În ce privește susținerea revizuientului că la săvârșirea faptei a participat o altă persoană concubina sa U. M., în condițiile în care atât la urmărirea penală cât și în cursul judecății a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată solicitând ca judecata să aibă loc în condițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală, prima instanță a reținut că aceasta nu constituie o faptă sau împrejurare care nu a fost cunoscută la soluționarea cauzei și care dovedește netemeinicia hotărârii pronunțate cu privire la fapta pentru care a fost condamnat, în sensul art. 453 alin.1 lit. a Cod procedură penală.
Astfel fiind, Tribunalul a constatat că revizuientul B. P. a formulat cererea de revizuire în afara cadrului legal care o autorizează, fără a invoca vreo împrejurare necunoscută și care ar putea modifica situația sa juridică și în consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a dispus respingerea ei, ca inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin 2 Cod procedură penală, prima instanță a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În termen legal hotărârea primei instanțe a fost apelată de revizuientul B. P., criticând-o sub aspectul greșitei respingeri a cererii sale de revizuire întrucât motivele invocate se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute de lege, respectiv împrejurarea că la săvârșirea infracțiunii de omor a participat și concubina sa, U. M. care a lovit victima cu un obiect contondent, în sarcina lui reținându-se că a comis infracțiunea cu un corp contondent.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința apelată în raport cu motivele invocate de condamnatul revizuent, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond, procedând la efectuarea verificărilor impuse de etapa admisibilității în principiu, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică întrucât motivele invocate în susținerea cererii nu se încadrează în vreunul din cazurile prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 453 Cod procedură penală pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri penale definitive.
Astfel, din interpretarea dispozițiile art. 453 alin. 1 și 2 Cod procedură penală rezultă că solicitarea de revizuire a unei hotărâri definitive de condamnare nu se poate întemeia pe critici aduse probatoriului administrat în cursul procesului penal, modului de interpretare a acestuia, conținutului situației de fapt stabilită pe baza materialului probator existent în cauză ori modalității de individualizare a pedepsei ori de cuantificare a despăgubirilor civile și nici pe solicitarea administrării unor probe sau a readministrării celor deja administrate în timpul procesului penal deoarece acesta ar conduce la o prelungire ori după caz, la o reapreciere a probatoriului după pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, ci, trebuie să se fundamenteze pe relevarea fie a descoperirii unor fapte sau împrejurări noi (ce nu au fost cunoscute de instanță la momentul judecării cauzei și dovedesc netemeinicia hotărârii), fie a săvârșirii unor fapte penale în legătură cu cauza respectivă, fie a existenței mai multor hotărâri
judecătorești definitive care nu se pot concilia sau a întemeierii hotărârii pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
Din analiza motivelor pe care s-a întemeiat cererea de revizuire promovată de condamnatul B. P., rezultă că acesta nu a învederat nicio astfel de împrejurare care să facă admisibilă solicitarea de revizuire a Sentinței penale nr. 1263 din 11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Iași, menținută și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 76 din 09.02.2015 a Curții de Apel Iași.
În mod corect, prima instanță a constatat că împrejurările invocate de revizuient nu se circumscriu niciunui caz dintre cele prevăzute de art. 453 Cod procedură penală.
Situația de fapt descrisă de condamnat potrivit căreia nu a săvârșit singur fapta ci împreună cu concubina sa, U. M., precum și susținerile privind diferența dintre corpuri contondente și obiecte contondente nu constituie împrejurări noi necunoscute de instanța de judecată, care să dovedească netemeinicia hotărârii, astfel cum impun dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, nefiind întrunite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii de revizuire, soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică.
În consecință, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va fi respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul B. P. împotriva Sentinței penale nr. 1168 NCPP din 10 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Iași, ce va fi menținută.
Potrivit art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care a fost inclus onorariul pentru apărătorul din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul B. P., împotriva Sentinței penale nr. 1168 NCPP din 10 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.
Obligă condamnatul – apelant să plătească statului suma de 360 lei, cheltuieli judiciare, în care a fost inclus onorariul de 260 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12 ianuarie 2016.
Președinte, Judecător,
D. D. G. S.
Grefier,
C.-M. Ș.
Red. D.D.
Tehnoredactat Ș.C.M.
5 ex./15.01.2016
Emise 3 comunicări
Părți, penitenciar și parchet
La data de
| ← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... | Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat.... → |
|---|
