Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 53/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 53/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 53/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 53/2014
Ședința publică de la 06 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. A.
Judecător M. C.
Grefier E. A.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror M. D. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. Iași
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul S. V. împotriva sentinței penale nr. 563 din 17.12.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, având ca obiect omorul calificat (art. 175 C.p.) – tentativă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul S. V., personal,asistat de avocat C. V., apărător desemnat din oficiu și partea vătămată D. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Avocat C. V. arată că nu mai are alte cereri de formulat, apelul vizează redozarea pedepsei și schimbarea încadrării juridice a faptelor.
Interpelat inculpatul arată că nu dorește să facă alte declarații în această fază procesuală.
Partea vătămată Danilic A. arată că, nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri sau probe de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat C. V. solicită schimbarea încadrării juridice în sensul aplicării legii mai favorabile și redozarea pedepsei aplicate inculpatului, ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 5 Cod penal. Inculpatul este de acord să despăgubească părțile civile, solicită admiterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită să se respingă apelul și să se constate că sentința instanței de fond este temeinică și legală, apreciază că nu se impune o reindividualizare a pedepsei.
Partea vătămată D. A. având cuvântul arată că, lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul S. V. având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și în consecință să se dispună reducerea pedepsei.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
C. DE A.
Asupra apelului penal de față;
Prin sentinta penala nr. 563 din 17.12.2013, a Tribunalului Iași, dată în dosarul nr._/245/2013, s-a hotarat:
„Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat.
Condamnă inculpatul S. V., fiul lui G. și E., născut la 24.02.1959, în ., domiciliat în .. Șipote, jud. Iași, CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a doua și lit. b C.p., ca pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C.p. raportat la art. 174 alin. 1 - 175 lit. i C.p., cu referire la art. 320 ind. 1 C.pr.pen.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a doua și lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
Conform art. 118 alin. 1, lit. b C.p. dispune confiscarea unui cuțit, cu dimensiunea lamei de 12 cm, folosit de inculpat la comiterea infracțiunii.
În baza art. 7 din Legea nr.76/2008 obligă inculpatul la prelevarea de probe biologice, în vederea obținerii și stocării în S.N.G.D. a profilului genetic al inculpatului.
Constată că în cauză partea vătămată D. A. nu a formulat pretenții civile.
Admite acțiunea civilă formulată de părțile civile și, în consecință:
Obligă inculpatul să plătească Serviciului de Ambulanță Județean Iași suma de 522 lei, cu titlu de despăgubiri civile ce reprezintă cheltuielile de transport ale părții vătămate și Spitalului C. Județean de Urgențe „Sf. S.” Iași suma de 3227,44 lei, la care se adaugă dobânda de referință a BNR până la achitarea prejudiciului, reprezentat de cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate.
În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul să achite suma de 778, 42 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.”
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
„În fapt, instanța reține aceeași situație redată și în actul de sesizare a instanței, respectiv următoarele împrejurări:
Inculpatul S. V. avea vârsta de 53 de ani la data săvârșirii faptei și locuiește împreună cu soția S. P. și un copil major căsătorit într-o casă din satul I. Nou, ., imobil situat în apropierea imașului sătesc și învecinat cu casa lui Afedoaie I..
Afedoaie I. trăiește în concubinaj cu partea vătămată D. A.. Inculpatul S. V. este un consumator cronic de alcool, fiind cunoscut ca atare în comunitatea sătească.
În ziua de 23.07.2012, soția inculpatului și D. A. au fost la numitul R. G. și au lipit cu lut pereții unui grajd, revenind la casele lor seara, târziu.
S. V. băuse în timpul zilei și a început să le înjure pe cele două femei pentru că au venit târziu acasă, iar D. A., din cauza jignirilor aduse, i-a promis inculpatului că nu îl va mai lăsa să ia apă de la fântâna situată la marginea locuinței sale, fântână construită de bunicul lui Afedoaie I..
În ziua de 24.07.2012, inculpatul S. V. a mers de dimineață la fratele său S. T. și s-a întors la prânz în stare de ebrietate.
Văzând că soțul său ia găleata și se pregătește să plece să ia apă de la fântâna lui Afedoaie I., S. P. a ascuns cuțitele aflate la vedere în bucătărie, știind că soțul ei caută scandal și este violent de câte ori se îmbată.
Inculpatul a plecat la fântână și a revenit cu o găleată de apă, apoi a mers din nou după apă, dar de data aceasta a luat un cuțit cu lama de 10-12 cm lungime pe care îl ținea ascuns sub streașina casei.
După circa 10 minute s-a întors cu găleata goală și i-a spus soției că a tăiat-o pe D. A. cu cuțitul pentru că nu i-a dat voie să ia apă și l-ar fi lovit cu un băț peste mână și picior.
D. A. a fost înjunghiată de inculpat în zona abdominală, a început să sângereze puternic și a mers la concubinul său, Afedoaie I. (care repara ceva în spatele casei și a auzit cearta dintre inculpat și concubina sa), iar acesta a transportat-o cu căruța până la Dispensarul Șipote, de acolo sunând la numărul „112”, după care mașina Serviciului de Ambulanță a transportat-o pe victimă la S. „Sfântul S.” din Iași, unde a fost operată de urgență.
Din concliziile Raportului de expertiză medico-legală nr. 1211/10.08.2012 ale I.M.L. Iași rezultă că D. A. prezintă plagă înjunghiată penetrantă fosa iliacă dr., perforație mezosigmoid, perforații multiple jejunale, peritonită generalizată, hemoperitoneu.
Medicii legiști au stabilit de asemenea, că leziunile au fost produse cu corp tăietor/înțepător (cuțit), datează din 24.07.2012 și au pus în primejdie viața victimei, necesitând numai 23 – 25 zile îngrijiri medicale, doar ca urmare a acordării imediate a îngrijirilor medicale de specialitate, ceea ce a condus la o evoluție favorabilă a stării de sănătate a victimei infracțiunii.
Cu privire la mijloacele materiale de probă ridicate de agenții din cadrul Poliției Oraș H. (cele două cuțite și pantalonii victimei infracțiunii de tentativă de omor) facem precizarea că acestea nu au fost predate odată cu actele de ridicare, din procesul – verbal din 05.08.2013 întocmit de ofițerul judiciarist din cadrul SIC Iași rezultând că agenții din cadrul Poliției H. nu-și mai amintesc locul în care le-au depozitat, făcându-se în continuare verificări.
Inculpatul este recunoscut în comunitate ca fiind permanent consumator de alcool și foarte agresiv în stare de ebrietate, iar faptul că înainte de a merge să umple a doua găleată a luat cu bună știință cuțitul din locul în care îl ascundea sub streașină, știind că după cearta cu injurii avută cu o zi înainte și cu ocazia umplerii primei găleți din acea zi, D. A. îi va interzice sigur să mai ia apă, duce la concluzia certă că acesta este autorul unei tentative de omor calificat și nu a unei simple lovituri, menite să sperie victima.
Zona vitală (pachetul de vase și organe din cavitatea abdominală) înjunghiată cu un cuțit cu lama lungă de 12 cm, apt să producă leziuni mortale oricărei persoane adulte, dau pericolul grav la care a fost expusă viața victimei infracțiunii.
Inculpatul a recunoscut lovirea cu cuțitul în mod intenționat a lui D. A., dar a motivat faptul că a fost provocat de aceasta, care l-a lovit mai întâi cu un băț peste mână și picior, împrejurare neprobată cu nimic altceva decât propria sa relatare.
De asemenea, inculpatul a încercat să pună reacția violentă și periculoasă pe seama unei afecțiuni psihice, invocând pierderi de cunoștință și de memorie în anumite momente.
Din cuprinsul Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1226/PSH/13.02.2013 al I.M.L. Iași rezultă că inculpatul prezenta la data comiterii faptei diagnosticul de „Tulburare de personalitate de tip emoțional – instabilă cu manifestări impulsive. Etilism cronic”.
La data comiterii faptei inculpatul a avut capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor social-negative ale faptei de care este învinuit, acționând cu discernământ.
Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul S. V. a precizat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, text introdus prin Legea 202/2010, declarând că recunoaște în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea altor probe, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.
În urma examinării materialului probator administrat în cauză, instanța constată că vinovăția inculpatului cu privire la fapta pentru care este cercetat este pe deplin dovedită.
În drept, fapta inculpatului constând în aceea că în ziua de 24.07.2012, pe drumul sătesc, public, pe care era amplasată fântâna familiei Afedoaie I. a aplicat părții vătămate D. A. o lovitură cu un cuțit, cu lama de 12 cm în zona abdomenului, cauzându-i acesteia o plagă tăiată penetrantă abdominală, fosa iliacă dreaptă, perforație mezosigmoid, perforații multiple jejunale, peritonită generalizată, hemoperitoneu, leziuni care au pus în primejdie viața părții vătămate și au necesitat pentru vindecare un număr de 23-25 de zile de îngrijiri medicale.
Pentru calificarea faptei potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal este important nu doar rezultatul concret al acțiunii agresorului, cât intenția lui directă sau indirectă în raport cu viața victimei.
Pentru stabilirea poziției subiective a făptuitorului trebuie să se țină seama de toate împrejurările în care a fost comisă fapta, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Ori, atunci când inculpatul a lovit partea vătămată într-o zonă vitală, respectiv cea abdominală, unde sunt poziționate organe vitale, cu un obiect apt a produce leziuni grave sau chiar a suprima viața, cu o mare intensitate, provocând o plagă profundă este evident că inculpatul a urmărit sau, cel puțin, a acceptat, producerea unui rezultat letal.
Cât privește circumstanța agravantă a comiterii faptei în public, instanța constată că față de locul comiterii agresiunii, respectiv o fântână aflată la marginea locuinței deținută de familia Afedoaie I., loc care prin natura și destinația sa era accesibil tuturor persoanelor ce doreau să ia apă și care nu era îngrădit, instanța constată că reținerea unei asemenea împrejurări este corectă, aceasta evidențiind un grad sporit de periculozitate al inculpatului și al faptei comisă de acesta, ce a produs un mare ecou social și a determinat o nesiguranță publică privind viața ca valoare socială.
În consecință, calificarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpatului corespunde modelului infracțional stabilit prin dispozițiile art. 20 Cod penal raportat la art. 174 și 175 lit. i Cod penal, în baza cărora se va dispune tragerea la răspundere penală a făptuitorului.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanța va avea în vedere atât gradul de pericol social ridicat al faptei comise, prin care s-a adus atingerea relațiilor sociale referitoare la dreptul la viață al persoanei, concretizat și în limitele de pedeapsă prevăzute de norma penală specială, dar și urmările grave ale faptei, precum și împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat comiterea faptei.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana făptuitorului.
Pe de altă parte pedeapsa trebuie să fie individualizată astfel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare.
Operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Astfel, instanța reține că prin dispozițiile Legii 202/2010 intrată în vigoare la data de 25.11.2010 a fost introdus în Codul de procedura penala un nou text cu titlu marginal „"Judecata în cazul recunoașterii vinovăției”, text care reglementează o cauza generală de reducere a pedepsei, în cazul în care acuzatul înțelege să uziteze de o procedura simplificată, constând în recunoașterea vinovăției și a probelor administrate în cursul urmăririi penale. Potrivit dispozițiilor art.320 ind.1 alin.7 Cod procedura penala: „instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.” În cauza de fața, inculpatul a înțeles să se prevaleze de dispozițiile legii noi mai favorabile, renunțând la administrarea oricăror probe și recunoscând integral învinuirea.
Totodată instanța va reține că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, asumându-și înainte de începerea cercetării judecătorești, fără rezerve, întreaga responsabilitate pentru fapta comisă. În consecință, ținând cont și de consecințele faptei inculpatului, dar și de cele potențiale, instanța se va orienta în aplicarea pedepsei sub limita minimă specială stabilită potrivit art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedura penală.
Astfel fiind, instanța apreciază că datele și elementele personale reținute în cauză, respectiv împrejurarea că inculpatul este perceput în comunitatea locală ca fiind un mare consumator de băuturi alcoolice și ca o persoană foarte agresivă când se află în stare de ebrietate, dar și împrejurarea că inculpatul s-a înarmat cu un cuțit înainte de a merge la fântână pot constitui suficiente temeiuri pentru a concluziona că scopul pedepsei cu închisoarea poate fi realizat doar prin executarea efectivă a acesteia.
În baza art. 71 Cod penal instanța va interzice inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și litera b Cod penal, pe întreaga perioadă a executării pedepsei cu închisoarea ca și pedeapsă accesorie și ulterior executării pe o durată de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, ce se impune a fi aplicată „ope legis”.
Din acest motiv, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza de față având în vedere natura infracțiunii reținută în sarcina inculpatului instanța apreciază că interdicția exercitării drepturilor subiective de natură electorală respectă atât principiul legitimității cât și pe cel al proporționalității cu învinuirea ce face obiectul prezentei cauze.
Este adevărat că într-o societate democratică și dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală, însă, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață și integritate fizică al altor persoane, se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.
Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale, ca pedeapsă accesorie, a căror executare va însoți executarea pedepsei principale.
Conform art. 118 lit. b Cod penal se va dispune confiscarea de la inculpat a unui cuțit, cu lama de 12 cm, obiect care aparține acestuia și care a servit la comiterea faptei.
În baza art. 7 din Legea nr.76/2008 instanța va obliga inculpatul la prelevarea de probe biologice, în vederea obținerii și stocării în S.N.G.D. a profilului genetic al acestuia.
Instanța va constata că în cauză partea vătămată nu a formulat pretenții materiale de la inculpat.
Totodată, instanța apreciază că, față de probele administrate în cursul urmăririi penale, pretențiile materiale formulate de unitățile medicale au fost pe deplin dovedite, atât în privința existenței caracterului cert al prejudiciului material creat, respectiv contravaloarea transportului și a îngrijirilor medicale acordate victimei cât și a întinderii acestuia.
Astfel fiind, tribunalul constată ca fiind pe deplin întemeiate acțiunile civile formulate de S. C. Județean de Urgențe „Sf. S.” Iași și, respectiv S. de Ambulanță Județean Iași, pe care le va admite, ca atare, conform dispozițiilor art.313 din Legea nr.95/2006, în baza cărora va obliga inculpatul la plata sumelor de 3227,44 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate, la care se adaugă dobânda de referință a BNR, până la achitarea prejudiciului și, respectiv de 522 lei, ce reprezintă cheltuielile de transport ale victimei.”
In termen legal aceasta sentinta a fost atacata cu apel de inculpatul S. V., fiind criticata pentru nelegalitate si netemeinicie.
Aparatorul inculpatului a solicitat reducerea cunatumului pedepsei aplicate ca urmare a retinerii art. 5 din noul Cod penal, privind legea mai favorabila.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor invocate cat si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 al. 2, cod proc. penala, instanta de control judiciar constata ca apelul inculpatului este nefondat din urmatoarele motive:
Instanța de fond a reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, făcându-se și o încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpatul-apelant.
De altfel, fapta a si fost recunoscuta de inculpat in fata primei instanței, care a solicitat ca judecata sa se facă în baza art. 320 ind.1 C.p.p., iar pedeapsa aplicată s-a făcut in condițiile disp. art. 320 al. 7 C.p.p.
Solicitările inculpatului-apelant de reducerea cuantumului pedepsei prin retinerea disp. art. 5 din noul Cod penal, privind legea mai favorabila, nu pot fi primita de instanța de control judiciar.
Având in vedere prevederile noului cod penal intrat in vigoare la data de 01.02.2014, instanța de apel constata ca infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul este prevăzută de art. 32 rap. la art. 188 din acest cod si este pedepsita cu închisoare de la 5 la 10 ani.
Chiar daca intervenția noului cod penal a adus modificări la limitele de pedeapsa pentru infracțiunea de „tentativa la omor calificat”, aceste limite fiind mai mici decât in vechiul cod, instanța urmează sa nu opereze aplicarea legii mai favorabile conf. art. 5 din noul cod penal, cu motivarea ca pedeapsa de 5 ani închisoare se afla intre limitele legale prevăzute de noul cod penal.
Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativa la omor” după noul cod penal si „tentativa la omor calif.” După vechiul cod, s-a făcut cu respectarea tuturor exigențelor art. 72 vechiul Cod penal-art. 74 noul cod penal. S-au avut în vedere atât modalitatea concretă de săvârșire a faptei și consecințele produse,, precum și datele care caracterizează pe inculpat și limitele speciale ale pedepsei.
C. constata ca se impune menținerea acestei pedepse de 5 ani închisoare, având in vedere că inculpatul este perceput în comunitatea locală ca fiind un mare consumator de băuturi alcoolice și ca o persoană foarte agresivă când se află în stare de ebrietate.
O retinere formala a disp. art 5 din noul cod penal nu ar avea nicio eficineta asupra pedepsei stabilita de prima instnata.
Dacă C. considera că se impunea o reducere a cuantumului pedepsei putea sa rețină acest articol de lege.
Având în vedere aspectele invocate, C. reține că nu se impune reducerea pedepsei aplicate, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea care sa contribuie la a-l determina pe inculpat să nu mai comită fapte penale.
Constatându-se, așadar, că individualizarea pedepsei a fost realizat în mod judicios atât ca întindere, cât și ca mod de executare, criticile formulate de inculpatul-apelant apar ca neîntemeiate și urmează a fi înlăturate.
Așa fiind, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b noul Cod procedură penală, apelul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.
Văzând si disp. art. 275 al. 2 din noul c.p.p. inculpatul-apelant va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S. V., împotriva sentinței penale nr. 563 din 17.12.2013 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
În baza art. 275 al. 2 Cod proc. penală, obligă inculpatul - apelant sa plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariu de avocat din oficiu va fi avansată din fondurile statului.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publica azi 06.03. 2014.
Președinte,Judecător,
D. AntonMihaela C.
Grefier,
E. A.
Red./tehnored. A.D.
2 ex./11.03.2014
Tribunalul Iași
Judecător – L. N.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 62/2014.... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
