Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 57/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 57/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 57/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 57/2014
Ședința publică de la 06 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. D.
Judecător G. S.
Grefier G. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat asigurătorul de răspundere civilă . împotriva sentinței penale nr. 367 din 1.10.2013 a Judecătoriei P., dată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 20 februarie 2014, în ședință publică, ( cu participarea din partea Ministerului Public a domnului procuror E. P. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi când,
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 367 din 1 octombrie 2013, Judecătoria P. a dispus următoarele:
„Condamnă inculpatul A. S. I., fiul lui C. si C., nascut la 29.12.1990, domiciliat în Tg.F., ., ., ., CNP_, la pedepsele de:
-1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin.1,3 C.pen,
- 2 (doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin.2,4 C.pen. și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai conduce orice categorie de autovehicul, conf.art.64 al.1 lit.c Cod pen. în condițiile art.65, 66 Cod pen, pentru o perioadă de 2 ani,
-2 (doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin.2,4 C.pen. și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai conduce orice categorie de autovehicul, conf.art.64 al.1 lit.c Cod pen. în condițiile art.65, 66 Cod pen, pentru o perioadă de 2 ani,
-2 (doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin.2,4 C.pen. și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai conduce orice categorie de autovehicul, conf.art.64 al.1 lit.c Cod pen. în condițiile art.65, 66 Cod pen, pentru o perioadă de 2 ani,
toate cu aplic.art.33 lit.b Cod pen, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev.de art.prev.de art.184 al.1, 3 Cod pen (o faptă) și 184 al.2,4 Cod pen (3 fapte), toate cu aplic.art.33 lit.a Cod pen.
În tem.art.34 lit.b și 35 Cod pen, aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani inchisoare, la care adaugă un spor ce 1 (un) an închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total 3 (trei) ani închisoare, precum și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai conduce orice categorie de autovehicul, conf.art.64 al.1 lit.c Cod pen. în condițiile art.65, 66 Cod pen, pentru o perioadă de 2 ani.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod pen, în condițiile prev.de art.71 Cod pen.
In temeiul art. 86 ind.1 C.pen. suspenda sub supraveghere executarea pedepsei.
Stabileste un termen de incercare de 5 ani pe durata caruia inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iași, la solicitarile acestuia; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.
Atentioneaza inculpatul asupra disp. art. 86 ind.4 si 86 ind.5 C.pen.
In temeiul art. 71 alin.5 C.pen. suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Măcuță S. Dănuți și obligă asiguratorul ., cu sediul în Sibiu, ..5, turnul A, ..Sibiu, la plata către acesta a sumelor de 18.665 lei reprezentând despăgubiri materiale, 500.000 lei despăgubiri morale și 2063 lei cheltuieli judiciare.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. R. M. și obligă asiguratorul . la plata către aceasta a sumelor de 384 lei reprezentând despăgubiri materiale, 400.000 lei despăgubiri morale și 1563 lei cheltuieli judiciare.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F. C. și obligă asiguratorul . la plata către aceasta a sumelor de 117 lei reprezentând despăgubiri materiale, 63 lei cheltuieli judiciare și 300.000 lei despăgubiri morale.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. B. și obligă asiguratorul . la plata către aceasta a sumelor de 339 lei reprezentând despăgubiri materiale, 63 lei cheltuieli judiciare și 200.000 lei despăgubiri morale.
Obligă asiguratorul . la plata către părțile civile F. C. și P. B. a sumei de 6000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Admite acțiunea civilă formulată de S. C. Județean de Urgențe Sf.S. Iași și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 4957,85 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Admite acțiunea civilă formulată de S. C. de Urgență Prof.Dr.N.O. Iași și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 9536,67 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Admite acțiunea civilă formulată de S. general CF G. și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 1480, 86 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Admite acțiunea civilă formulată de S. C. de Urgență pentru C. Sf.M. Iași și obligă inculpatul la plata către acesta a sumelor de 7840,86 lei și respectiv, 4386,74 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Admite acțiunea civilă formulată de S. Municipal de Urgență R. și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 1611,65 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Admite acțiunea civilă formulată de S. C. de R. Iași și obligă inculpatul la plata către acesta a sumelor de 627 lei și respectiv, 2566,60 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Constată că Sanatoriul B. și de R. Techirghiol nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În tem.art.191 al.1 Cod pr.pen, obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 900 lei, din care 300 lei-cheltuieli u.p. și 200 lei-onorariu apărător din oficiu (deleg.nr.315/2012- care va fi suportat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției).”
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria P. a reținut următoarele:
„La data de 3.07.2011, orele 18,50, organele de poliție au fost sesizate telefonic despre faptul că pe DE 583, pe raza comunei Mircești, a avut loc un accident de circulație soldat cu victime omenești.
Așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare întocmit la fața locului, coroborat cu planșele foto și declarațiile martorilor asistenți B. A. și M. E., locul producerii accidentului a fost identificat pe DE 583, la km 3+200 m pe raza localității Mircești, unde au fost găsite cele două autoturisme implicate în accident- Dacia Solenza cu nr_, condus de către A. S. I. și Renault Megane cu nr_, condus de Măcuță S. Dănuți. S-a constatat că drumul este prevăzut cu 4 benzi de circulație și sunt aplicate marcaje longitudinale continue care separă sensurile de mers. Locul producerii accidentului de află după o curbă la stânga deosebit de periculoasă, semnalizată corespunzător cu panouri succesive.
S-a mai constatat că cele două autoturisme au suferit avarii în proporții de 80%, respectiv, 90%, așa cum rezultă și din procesele verbale de inspecție tehnică de la dosar.
Întrucât în accident ambii conducători auto au suferit vătămări corporale, aceștia nu au putut fi supuși etilotestului, recoltându-li-se ulterior probe biologice la S. Tg.F.. Astfel, din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.1230/A din 8.07.2011 rezultă că inculpatul prezenta o alcoolemie negativă.
De asemenea, din cercetările efectuate a mai rezultat că în cadrul aceluiași accident rutier s-a produs și vătămarea corporală a numitelor I. R. M., F. C. și P. B., care se aflau în autoturismul inculpatului și G. A. M., care se afla în autoturismul părții vătămate Măcuță S. Dănuți.
Astfel, din certificatul medico legal nr. 2306 din 5.10 2011 eliberat de IML Iași pentru partea vătămată F. C. reiese că aceasta a suferit leziuni ce s-ar fi putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autoturism în cadrul unui accident rutier, pot data din data de 3.07.2011 și necesită pentru vindecare 80-90 zile îngrijiri medicale.
Prin certificatul medico legal nr. 1619 din 4.10 2011 eliberat de IML Iași pentru partea vătămată I. R. M. se menționează că aceasta a suferit leziuni ce s-ar fi putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autoturism în cadrul unui accident rutier, pot data din data de 3.07.2011 și necesită pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale. Leziunile abdominale au fost de natură să-i pună viața în primejdie iar ruptura de spină îi conferă părții vătămate o infirmitate fizică permanentă.
Din certificatul medico legal nr. 1620 din 4.10 2011 eliberat de IML Iași pentru partea vătămată P. B. reiese că aceasta a suferit leziuni ce s-ar fi putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autoturism în cadrul unui accident rutier, pot data din data de 3.07.2011 și necesită pentru vindecare 50-55 zile îngrijiri medicale.
Potrivit certificatului medico legal nr. 763/A1-D eliberat de IML G., partea vătămată Măcuță S. Dănuți a suferit în urma accidentului leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire de componente dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerare bruscă, care pot data din 3.07.2011 și au necesitat pentru vindecare 70-80 de zile de îngrijiri medicale.
În ceea ce privește pe numita G. A. M. care la rândul său a suferit leziuni minore în accident, aceasta nu a prezentat certificat medico legal și nu a formulat plângere în prezenta cauză.
Instanța reține că în cursul cercetărilor s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto care să stabilească dinamica producerii accidentului. Astfel, potrivit raportului întocmit impactul între cele două autoturisme a avut loc pe DE 583, într-o curbă deosebit de periculoasă, semnalizată corespunzător, pe sensul de deplasare a autoturismului Renault Megane care se deplasa în momentul premergător impactului cu viteza de 84 km/h. Viteza autoturismului Dacia Solenza condusă de inculpat a fost premergător impactului de 129 km /h iar starea de pericol a fost creată de inculpat în momentul depășirii autoturismului aflat pe banda ll a sensului Tg F.- R., într-o curbă deosebit de periculoasă și pătrunderii pe sensul de mers R. – Tg F., unde a intrat în coliziune cu autoturismul condus regulamentar de Măcuță S. Dănuți.
Se mai menționează în raportul de expertiză tehnică auto că accidentul putea fi evitat dacă inculpatul nu s-ar fi angajat în depășirea autoturismului de pe sensul său de mers.
Astfel, din raportul de expertiză coroborat cu declarațiile părților vătămate, care au perceput în mod direct momentul producerii accidentului, rezultă cu certitudine că în timp ce conducea autoturismul pe sectorul de drum menționat, în afara localității Mircești, inculpatul s-a angajat în depășirea unui alt autoturism, într-o curbă deosebit de periculoasă, semnalizată corespunzător și a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu autoturismul Renault Megane cu nr._, condus de partea vătămată Măcuță S. Dănuți.
Se reține astfel că inculpatul a încălcat: art. 49 al.4 lit. b din OUG 195/2002 care prevăd limita maximă de viteză pe drumurile europene de 100 km/h, în condițiile art.123 lit.b din OUG 195/2002 care limitează viteza în curbele deosebit de periculoase, semnalizate ca atare la 50 km/h, în afara localității; art. 77 al. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 care interzice încălcarea marcajului longitudinal continuu și art. 120 lit. c din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 care interzice depășirea în curbe și în alte locuri cu vizibilitate redusă.
În condițiile în care inculpatul a încălcat aceste dispoziții legale și a avut loc impactul dintre cele două autoturisme, s-a produs și vătămare celor patru părți vătămate care au suferit leziunile mai sus menționate, conform certificatelor medico legale ce li s-au eliberat.
Pe lângă acestea, în cursul judecății, părțile vătămate au fost supuse unor expertize medico legale, din rapoartele întocmite, instanța reținând următoarele: partea vătămată Măcuță S. Dănuți a suferit în urma accidentului un traumatism obiectivat prin hematom retroperitoneal, pneumotorax drept, fractură extremitate superioară humerus stâng tratată ortopedic, fractură cotil drept și fractură rotulă dreaptă cu deplasare ce a necesitat intervenție chirurgicală. Leziunile s-au putut produce la data de 3.07.2011 prin lovire de corpuri dure în interiorul unui vehicul, în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare 150-170 zile de îngrijiri medicale (timp ce include internările, intervenția chirurgicală, imobilizarea în aparat gipsat și perioada de recuperare). La data examinării părții vătămate acesta prezenta gonartroză dreaptă și hipotrofie cvadriceps drept pentru care s-a recomandat tratament recuperator.
Se mai reține că partea vătămată F. C. a prezentat politraumatism cu traumatism cranio- cerebral (plăgi contuze temporo-parietală dreapta,parietală, comă gradul III, hematom intracerebral talamic și hipotalamic drept, hemoragii milimetrice corticosubcorticale frontale stângi, hemoragie intraventriculară, focar hemoragie parietal drept, hemosinus maxilar drept), traumatism facial (plagă contuză geniană dreaptă), traumatism hemitorace drept (excoriații fosa subclaviculară dreaptă și la nivelul claviculei drepte), traumatism membre inferioare (plagă contuză picior drept, contuzii gambe bilateral). Leziunile s-au putut produce la data de 3.07.2011 prin lovire de corpuri dure în interiorul unui vehicul, în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de îngrijiri medicale. Leziunile cranio-cerebrale au fost de natură să-i pună în primejdie viața.
De asemenea, mai rezultă că partea vătămată I. R. M. a prezentat un politraumatism obiectivat prin traumatism abdominal (hemoperitoneu, contuzie renală bilaterală, hematom perirenal drept minor, ruptură hepatică primară, ruptură de splină pentru care s-a practicat splenectomie) și traumatism membru superior drept (fractură cominutivă condil extern humerus stâng operată, complicată în evoluție cu redoare secundară a cotului stâng). la momentul examinării prezenta cicatrice cheloidă abdominală și sechele posttraumatice cot stâng. Leziunile s-au putut produce la data de 3.07.2011 în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare 90-100 zile de îngrijiri medicale. Leziunile abdominale au fost de natură să-i pună în primejdie viața. Ruptura de splină pentru care s-a practicat splenectomie constituie pierdere de organ și îi conferă acesteia o infirmitate fizică permanentă.
În ceea ce privește partea vătămată P. B., aceasta a prezentat comoție cerebrală, contuzie toraco-abdominală, plăgi contuze, fractură extremitatea proximală metacarpian III-IV stâng, luxație carpometacarpiană, fractură mediodiafizară faluce drept, fractură scafoid tarsian drept, fractură extremitatea proximală faluce stâng. La data examinării aceasta prezenta cicatrici suple postplăgi contuze, sechele algofuncționale mâna stângă și antepicior drept.
În ceea ce privește pe inculpat, acesta a recunoscut prin declarațiile sale săvârșirea faptelor, motivând că a intrat în impact cu autoturismul condus de Măcuță S. Dănuți însă datorită faptului că a evitat coliziunea cu un alt autoturism din trafic. Mai susține că în accident a suferit și el vătămări corporale. Prin urmare, inculpatul nu a recunoscut că producerea accidentului se datorează conduitei sale, prin nerespectarea dispozițiilor legale sus menționate.
Față de acestea, coroborând probatoriul reținut, instanța reține că din culpa sa, prin nerespectarea dispozițiilor OUG 195/2002 și Regulamentului de punere în aplicare a acesteia, inculpatul a produs vătămarea corporală a celor 4 părți vătămate, care au suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare între 50 și 170 zile de îngrijiri medicale.
Față de acestea, va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 1 (un) an închisoare și 3 pedepse de câte 2 (doi) ani închisoare, precum și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai conduce orice categorie de autovehicul, conf.art.64 al.1 lit.c Cod pen. în condițiile art.65, 66 Cod pen, pentru o perioadă de 2 ani.
În cauză sunt aplicabile disp.art.33 lit.b Cod pen privind concursul ideal și nu cele ale art.33 lit.a Cod pen (concursul real), toate vătămările fiind produse printr-o singură acțiune culpabilă a inculpatului. Prin urmare, se impune schimbarea încadrării juridice sub acest aspect.
La individualizarea pedepselor instanța are în vedere încălcarea gravă de către inculpat a normelor rutiere care a avut ca urmare vătămarea gravă a celor 4 părți vătămate, care au necesitat un număr mare de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, accident provocat mai având ca urmări vătămarea sa corporală precum și avarierea aproape totală a celor două autovehicule implicate. Se mai are în vedere și conduita procesuală a inculpatului care nu și-a recunoscut vinovăția nici în cursul urmăririi penale, nici al judecății.
Luând în considerarea conduită antisocială a inculpatului în materie rutieră, care constituie un pericol public vădit, instanța apreciază că se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a conduce un vehicul prev.de 64 al.1 lit.c Cod pen, pe o perioada de 2 ani.
Având în vedere aceste considerente instanța apreciază ca oportună aplicarea unui spor de 1 an închisoare care se va adăuga la pedeapsa cea mai grea aplicată, conf.art.34 lit.b Cod pen.
Reținând însă că inculpatul nu are antecedente penale și apreciind astfel că scopul educativ și coercitiv al pedepsei poate fi îndeplinit și fără privarea sa de libertate, în temeiul art. 86 ind.1 C.pen. va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei, stabilind un termen de incercare de 5 ani pe durata caruia inculpatul va trebui sa se supună masurilor de supraveghere prev.de art.86 ind.3 al.1 Cod pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanta constata ca in cauza a fost introdus in calitate de asigurator . intrucat la data producerii accidentului autoturismului condus de inculpat avea incheiată asigurarea obligatorie RCA la aceasta societate.
Conform art.48 al.1 din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile, asiguratorul urmează sa dezdauneze persoanele prejudiciate, urmare a producerii riscului asigurat, in baza contractului de asigurare existent, dar si a legii, dupa cum rezultă din probatoriul analizat.
Se reține că toate părțile vătămate s-au constituit părți civile în cauză, solicitând atât despăgubiri materiale cât și morale.
Astfel, partea vătămată Măcuță Siviu Dănuți a solicitat acordarea sumele de 20.000 lei despăgubiri materiale (cheltuieli de transport, medicale, de recuperare, venit nerealizat, plata îngrijitori) și 500.000 lei despăgubiri morale.
Din actele medicale depuse la dosar instanța reține că partea vătămată a suferit în urma accidentului un traumatism obiectivat prin hematom retroperitoneal, pneumotorax drept, fractură extremitate superioară humerus stâng tratată ortopedic, fractură cotil drept și fractură rotulă dreaptă cu deplasare ce a necesitat intervenție chirurgicală. Leziunile s-au putut produce la data de 3.07.2011 prin lovire de corpuri dure în interiorul unui vehicul, în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare 150-170 zile de îngrijiri medicale (timp ce include internările, intervenția chirurgicală, imobilizarea în aparat gipsat și perioada de recuperare). La data examinării părții vătămate acesta prezenta gonartroză dreaptă și hipotrofie cvadriceps drept pentru care s-a recomandat tratament recuperator.
Coroborând actele depuse la dosar (chitanțe, adeverințe, bonuri fiscale) cu susținerile martorilor F. G. și C. C., instanța constată ca fiind dovedită împrejurarea că partea vătămată a făcut cheltuieli medicale, de transport, de recuperare medicală, pentru alimentație specială și pentru plata serviciilor unor persoane care l-au ajutat atât la menaj cât și la deplasarea cotidiană de acasă la locul de muncă.
Astfel, având în vedere adeverința de la dosar și susținerile martorului F. G. rezultă că partea vătămată a împrumutat sumele de 6500 lei (de la CAR-ul universității G.-locul de muncă) și respectiv, 2000 lei (de la martor), pe care instanța le apreciază a fi fost cheltuite în scopurile sus menționate. La acestea se adaugă sumele de 1100 lei reprezentând cheltuieli medicale și 1102 lei –cheltuieli de transport, așa cum rezultă din chitanțele și bonurile fiscale depuse la dosar.
De asemenea, din înscrisurile aflate la dosar și depozițiile celor doi martori mai rezultă că partea vătămată, datorită leziunilor suferite și stării postaccident în care se afla (purtând aparat gipsat și deplasându-se cu greutate), nu a putut participa la diverse activități specifice profesiei sale (profesor universitar, membru al unor comisii de învățământ) la care, în condiții de normalitate ar fi participat. Astfel, partea vătămată a fost privată de veniturile pe care le-ar fi obținut dacă s-ar fi prezentat ca membru al comisiei de bacalaureat din sesiunea august-septembrie 2011, al comisiei de doctorat și al comisiei privind calitatea în învățământul superior (ARACIS) precum și la cursurile din martie 2012, fiind privat în total de suma de 5700 lei.
Totalizând, instanța reține că partea vătămată a suferit un prejudiciu material dovedit în sumă de 18.665 lei, la care se adaugă suma de 2063 lei reprezentând cheltuieli judiciare (63 lei-contravaloare expertiză medico legală și 2000 lei-onorariu apărător, conform chitanțelor de la dosar), sume la plata cărora va fi obligat asiguratorul.
Cu privire la despagubirile morale solicitate de partea vatamata, instanta apreciaza ca acestea sunt intemeiate, avand in vedere suferinta fizică, dar și psihică, pricinuita partii vatamate.
Astfel, acesta a necesitat o perioadă îndelungată pentru vindecare (concretizata in numarul mare de zile de ingrjiri medicale), vindecarea nefiind finalizată nici în prezent, acesta prezentând unele sechele, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico legală, a fost nevoit să suporte de mai multe intervenții chirurgicale precum și regimul restrictiv pe care îl presupune spitalizarea (fiind spitalizat în total 72 zile), necesitând, de asemenea, mai multe deplasări în vederea recuperării medicale la unități medicale Iași și Techirghiol.
Mai rezultă că timp îndelungat partea vătămată a fost exclusă sau i-a fost puternic afectată viața socială și profesională- deplasându-se cu un membru imobilizat în aparat gipsat, cu ajutorul unei alte persoane, la facultate, fiindu-i astfel afectată imaginea atât față de sine, cât și față de studenți și ceilalți membrii ai comunității.
Instanța mai reține că datorită leziunilor suferite, partea vătămată a fost împiedicată astfel să participe în mod activ la viața profesională pe care o desfășura în mod normal – la diverse conferințe și alte întâlniri profesionale, în țară și în străinătate (invitații în acest sens fiind depuse la dosar), prin întâzierea publicării unor lucrări de specialitate, acest aspect afectându-l atât în plan material (al veniturilor nerealizate) cât și psihic și al imaginii în comunitatea profesională.
Avand in vedere aceste imprejurari, instanta apreciază ca se impune acordarea unei compensatii morale partii vatamate, in cuantum de 500.000 lei, ceea ce reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral produs și nu o îmbogățire fără justă cauză, sumă la plată căreia va fi obligat asiguratorul.
În ceea ce privește partea vătămată I. R. M. aceasta a solicitat acordarea sumele de 20.000 lei despăgubiri materiale (cheltuieli de transport, medicale, tratament, de recuperare, contravaloare alimentație specială) și 500.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
Astfel, din înscrisurile medicale aflate la dosar instanța reține că aceasta a prezentat un politraumatism obiectivat prin traumatism abdominal (hemoperitoneu, contuzie renală bilaterală, hematom perirenal drept minor, ruptură hepatică primară, ruptură de splină pentru care s-a practicat splenectomie) și traumatism membru superior drept (fractură cominutivă condil extern humerus stâng operată, complicată în evoluție cu redoare secundară a cotului stâng). la momentul examinării prezenta cicatrice cheloidă abdominală și sechele posttraumatice cot stâng. Leziunile s-au putut produce la data de 3.07.2011 în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare 90-100 zile de îngrijiri medicale. Leziunile abdominale au fost de natură să-i pună în primejdie viața. Ruptura de splină pentru care s-a practicat splenectomie constituie pierdere de organ și îi conferă acesteia o infirmitate fizică permanentă.
Instanța, coroborând susținerile martorei G. P. cu chitanțele și biletele de călătorie depuse la dosar, reține că partea vătămată a fost nevoită- urmare a accidentului căreia i-a fost victimă, să efectueze unele cheltuieli medicale, de recuperare și transport în acest scop, ea fiind spitalizată peste 27 zile și supusă unor intervenții chirurgicale. Rezultă că acesta a cheltuit în aceste scopuri suma de 384 lei, la care se adaugă cheltuielile judiciare în sume de 63 lei-contravaloare expertiză medico legală și 1500 lei-onorariu apărător, conform chitanțelor de la dosar, sume la plata cărora va fi obligat asiguratorul.
În ceea ce privește despăgubirile morale solicitate, instanța apreciază că acestea sunt întemeiate, luând în considerare, suferința fizică și psihică produsă părții vătămate. Astfel, acesta a necesitat un număr mare de zile de îngrijiri medicale pentru recuperare, a suferit intervenții chirurgicale, leziunile fiind de natură a-i pune în primejdie viața și prin pierderea unui organ fiindu-i produsă o infirmitate fizică permanentă. De asemenea, aceasta a fost nevoită să suporte regimul restrictiv al spitalizărilor multiple și să urmeze tratament de recuperare, ceea ce în mod evident i-a afectat în mod negativ viața cotidiană.
Instanța mai reține în cauză că partea vătămată era elevă la momentul producerii accidentului și ulterior, ea fiind nevoită să lipsească o perioadă de la cursurile școlare în vederea spitalizării și apoi a recuperării sale medicale, aceste împrejurări fiind de natură a-i afecta părții vătămate viața socială și pregătirea școlară, afectându-i în același timp și imaginea de sine, în comunitate și fața de colegilor de școală.
Avand in vedere aceste imprejurari, instanta apreciază ca se impune acordarea unei compensatii morale partii vatamate, in cuantum de 400.000 lei, ceea ce reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral produs și nu o îmbogățire fără justă cauză, sumă la plată căreia va fi obligat asiguratorul.
În ceea ce privește partea vătămată F. C. aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 20.000 lei despăgubiri materiale (cheltuieli de transport, medicale, pentru tratament, contravaloare alimentație specială) și 300.000 lei despăgubiri morale.
Se reține din înscrisurile medicale de la dosar că aceasta a prezentat politraumatism cu traumatism cranio- cerebral (plăgi contuze temporo-parietală dreapta,parietală, comă gradul III, hematom intracerebral talamic și hipotalamic drept, hemoragii milimetrice corticosubcorticale frontale stângi, hemoragie intraventriculară, focar hemoragie parietal drept, hemosinus maxilar drept), traumatism facial (plagă contuză geniană dreaptă), traumatism hemitorace drept (excoriații fosa subclaviculară dreaptă și la nivelul claviculei drepte), traumatism membre inferioare (plagă contuză picior drept, contuzii gambe bilateral). Leziunile s-au putut produce la data de 3.07.2011 prin lovire de corpuri dure în interiorul unui vehicul, în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de îngrijiri medicale. Leziunile cranio-cerebrale au fost de natură să-i pună în primejdie viața.
Din coroborarea susținerile martorei G. P. cu chitanțele și biletele de călătorie depuse la dosar, rezultă că partea vătămată a trebuit, urmare a accidentului căreia i-a fost victimă, să efectueze unele cheltuieli medicale, ea fiind spitalizată 35 zile și supusă unor intervenții chirurgicale. Rezultă că acesta a cheltuit în acest scop suma de 117 lei, la care se adaugă cheltuielile judiciare în suma de 63 lei(contravaloare expertiză medico legală).
Cu privire la despăgubirile morale solicitate, instanța apreciază că acestea sunt întemeiate, luând în considerare, suferința fizică și psihică produsă părții vătămate. Astfel, acesta a necesitat un număr mare de zile de îngrijiri medicale pentru recuperare, leziunile fiind de natură a-i pune în primejdie viața și prin pierderea unui organ fiindu-i produsă o infirmitate fizică permanentă.
Se mai reține în cauză că partea vătămată era elevă la momentul producerii accidentului și ulterior, ea fiind nevoită să lipsească o perioadă de la cursurile școlare în vederea spitalizării îndelungate și apoi a recuperării sale medicale, aceste împrejurări fiind de natură a-i afecta părții vătămate viața socială și pregătirea școlară, afectându-i în același timp și imaginea de sine, în comunitate și fața de colegilor de școală.
Avand in vedere aceste imprejurari, instanta apreciază ca se impune acordarea unei compensatii morale partii vatamate, in cuantum de 300.000 lei, ceea ce reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral produs și nu o îmbogățire fără justă cauză, sumă la plată căreia va fi obligat asiguratorul.
În ceea ce privește partea vătămată P. B. aceasta s-a constituit parte civilă cu sumele de 20.000 lei despăgubiri materiale (cheltuieli de transport, medicale, contravaloare alimentație specială) și 200.000 lei despăgubiri morale.
Conform actelor medicale de la dosar aceasta a prezentat comoție cerebrală, contuzie toraco-abdominală, plăgi contuze, fractură extremitatea proximală metacarpian III-IV stâng, luxație carpometacarpiană, fractură mediodiafizară faluce drept, fractură scafoid tarsian drept, fractură extremitatea proximală faluce stâng. La data examinării aceasta prezenta cicatrici suple postplăgi contuze, sechele algofuncționale mâna stângă și antepicior drept. Leziunile s-ar fi putut produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autoturism în cadrul unui accident rutier, pot data din data de 3.07.2011 și necesită pentru vindecare 50-55 zile îngrijiri medicale.
Din coroborarea susținerile martorei G. P. cu chitanțele și biletele de călătorie depuse la dosar, rezultă că partea vătămată a fost nevoită- urmare a accidentului căreia i-a fost victimă, să efectueze unele cheltuieli medicale și de transport, ea fiind spitalizată 10 zile și necesitând fizioterapie. Rezultă că acesta a cheltuit în aceste scopuri suma de 339 lei, la care se adaugă cheltuielile judiciare în sumă de 63 lei (contravaloare expertiză medico legală).
Cu privire la despăgubirile morale solicitate, instanța apreciază că acestea sunt întemeiate, luând în considerare, suferința fizică și psihică produsă părții vătămate. Astfel, acesta a necesitat un număr mare de zile de îngrijiri medicale pentru recuperare, a fost nevoită să suporte regimul restrictiv al spitalizării, fiind privată de o viață normală în toată această perioadă.
Se mai reține în cauză că partea vătămată era elevă la momentul producerii accidentului și ulterior, ea fiind nevoită să lipsească o perioadă de la cursurile școlare în vederea spitalizării și apoi a recuperării sale medicale, aceste împrejurări fiind de natură a-i afecta părții vătămate viața socială și pregătirea școlară, afectându-i în același timp și imaginea de sine, în comunitate și fața de colegilor de școală.
Avand in vedere aceste imprejurari, instanta apreciază ca se impune acordarea unei compensatii morale partii vatamate, in cuantum de 200.000 lei, ceea ce reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral produs și nu o îmbogățire fără justă cauză, sumă la plată căreia va fi obligat asiguratorul.
Totodată, instanța va obligă asiguratorul la plata către părțile civile F. C. și P. B. a sumei de 6000 lei reprezentând cheltuieli judiciare- onorariu apărător, conform chitanței de la dosar.
Apreciind ca fiind dovedita legatura de cauzalitate dintre fapta inculpatului si spitalizarea ulterioara a partilor vatamate, urmeaza a obliga inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare catre S. C. Județean de Urgențe Sf.S. Iași, S. C. de Urgență Prof.Dr.N.O. Iași, S. general CF G., S. C. de Urgență pentru C. Sf.M. Iași, S. Municipal de Urgență R. și S. C. de R. Iași, astfel cum acestea s-au constituit părți civile în cauză.
Va constata că Sanatoriul B. și de R. Techirghiol nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Văzând și disp.art.191 al.1 Cod pr.pen,”
În termenul legal hotărârea instanței de fond a fost recurată de asiguratorul de răspundere civilă ..
Recursul declarat de asiguratorul de răspundere civilă vizează latura civilă a cauzei și are în vedere atât motive de nelegalitate cât și motive de netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond, în mod greșit a obligat direct asiguratorul la plata de despăgubiri materiale și morale către părțile civile, întrucât trebuie doar să constate aceste obligații pentru ca sentința să devină opozabilă asiguratorului.
Asiguratorul critică și cuantumul daunelor morale acordate părților civile pe care le consideră exagerate.
Pe parcursul judecării recursului a intrat în vigoare noul cod de procedură penală, recursurile devenind apeluri.
Examinând actele și lucrările dosarului de fond prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, în limite procedurale, C. constată că apelul părții civile este fondat numai sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părților civile pentru urătoarele considerente:
Potrivit prevederilor legale în vigoare, asiguratorul în baza primelor de asigurare achitate, plătesc despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratorii acestora răspund, față de persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurator în procesul civil, în limitele stabilite prin ordin.
Î.C.C.J a stabilit că în procesul penal, asiguratorul dobândește calitatea de asigurator de răspundere civilă.
În această calitate acesta poate fi obligat direct, în baza contractului de asigurare încheiat la plata despăgubirilor pentru prejudiciile de care asigurații acestora răspund.
În ceea ce privește cea de a doua critică a asiguratorului referitoare la cuantumul daunelor morale acordate părților civile de instanța de fond, C. reține că potrivit legii civile „ orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat, a-l repara”.
Așadar prima condiție care trebuie îndeplinită este dovedirea existenței unui prejudiciu pentru ca persoana păgubită să poată fi despăgubită.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că în urma accidentului produs de inculpat, părțile civile au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 150-170 zile pentru Măcuță S. Dănuți, 90-100 zile pentru I. R. M., 80-90 zile pentru F. C., 50-55 zile pentru P. B..
Leziunile produse părților civile I. R. M. și F. C. au fost de natură a le pune în primejdie viața.
În aceste condiții nu poate fi pus la îndoială faptul că părților civile li s-au cauzat un prejudiciu moral determinat de suferințele fizice și psihice generate de leziunile severe suferite.
Cuantificarea acestor daune este greu de făcut, rolul lor fiind acela de a atenua suferințele cauzate de leziunile produse.
Având în vedere leziunile suferite de părțile civile, numărul mare de zile de îngrijiri medicale, probele administrate, respectiv declarațiile de martori și actele depuse, C. consideră că părțile civile au suferit un prejudiciu moral însemnat însă cuantumul daunelor morale stabilit pentru fiecare din acestea, este prea mare.
Raportat la leziunile suferite de fiecare parte civilă în parte, a vârstei acesteia, a împiedicării acestora să desfășoare o viață normală o perioadă mare de timp, C. apreciază că acordarea sumei de 300.000 lei, pentru partea civilă Măcuță S. Dănuți, 300.000 lei, pentru partea civilă I. R. M., 250.000 lei pentru partea civilă F. C. și 150.000 lei pentru partea civilă P. B., este în măsură să atenueze suferințele psihice și fizice cauzate în urma producerii accidentului.
Pentru considerentele mai sus arătate, va admite apelul declarat de asigurătorul de răspundere civilă . împotriva sentinței penale nr. 367 din 1.10.2013 a Judecătoriei P., pe care o va desființa în parte, în latură civilă .
Rejudecând cauza:
Va reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora asigurătorul de răspundere civilă . a fost obligat către părțile civile la 300 000 lei pentru partea civilă Măcuță S. Dănuți, la 300 000 lei, pentru partea civilă I. R. M., la 250 000 lei pentru partea civilă F. C. și la 150 000 lei pentru partea civilă P. B..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va respinge cererile de acordare a cheltuielilor judiciare formulate de inculpat și părțile civile.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de asigurătorul de răspundere civilă . împotriva sentinței penale nr. 367 din 1.10.2013 a Judecătoriei P., pe care o desființează în parte, în latură civilă .
Rejudecând cauza:
Reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora asigurătorul de răspundere civilă . a fost obligat către părțile civile la 300 000 lei pentru partea civilă Măcuță S. Dănuți, la 300 000 lei, pentru partea civilă I. R. M., la 250 000 lei pentru partea civilă F. C. și la 150 000 lei pentru partea civilă P. B..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Respinge cererile de acordare a cheltuielilor judiciare formulate de inculpat și părțile civile.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 martie 2014.
Președinte,Judecător
D. DumitrescuGeta S.
Grefier,
G. A.
red. S.G
tehnored. V.M – 2 exemplare
13 martie 2014
Judecătoria P. - judecător – I. Ș.
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 53/2014. Curtea de... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
