Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 272/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 272/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-07-2014 în dosarul nr. 272/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 272/CJ/2014
Ședința publică de la 18 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. S.
Grefier E. A.
Pe rol fiind pronunțarea contestației penale formulată de condamnatul MOȘICA M. L. împotriva sentinței penale nr. 628/NCPP din 3 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, având ca obiect sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 15 iulie 2014, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a domnului procuror D. M. din cadrul D.I.I.C.O.T. – S. T. Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 18 iulie 2014.
Ulterior deliberării:
CURTEA DE APEL
Asupra contestației de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 628/NCPP din 3 iunie 2014, Tribunalul Iași a hotărât următoarele:
„În temeiul art. 23 din Legea 255/2013 și art. 595 Cod procedură penală, admite contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de Comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2013 din cadrul Penitenciarului Iași, pentru persoana condamnată M. M. L., fiul lui I. și A., născut la 04.11.1986 în Piatra N., județul N., deținut în P. Iași, numai cu privire la pedeapsa complementară.
În temeiul art. 6 alin. 6 Cod penal, reduce de la 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 57/P din 30.05.2012 a Tribunalului N., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 105 din 11.09.2012 a Curții de Apel Bacău și decizia penală nr. 3935 din 29.11.2012 a Î.C.C.J., la 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal, pe care o va executa condamnatul.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate pentru soluționarea cauzei rămân în sarcina statului”.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
„În prezent, în baza sentinței menționate, condamnatul M. M. L. execută pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de viol, prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, trafic de minori, prev. de art. 13 alin.1, 2, 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. 2 lit. a din aceeași lege cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Examinând aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor aplicate definitiv, instanța reține următoarele:
- aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă;
- aplicare legii mai favorabile în cazul concursului de infracțiuni.
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la limitele de pedeapsă, instanța menționează că aceasta se face într-o singură etapă, urmând a se verifica dacă pedepsele aplicate sub legea veche depășesc maximul special din noua normă de incriminare.
Se constată că pedepsele principale aplicate condamnatului M. M. L. pentru infracțiunile menționate nu depășesc maximul prevăzut de lege în actuala reglementare.
În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la concursul de infracțiuni, ținând seama că infracțiunile menționate au fost săvârșite în concurs real, instanța constată că sub acest aspect legea mai favorabilă o constituie Codul penal din 1969, respectiv dispozițiile art. 33 lit. a și 34 Cod penal, întrucât dacă ar fi aplicate dispozițiile noi care reglementează concursul de infracțiuni, condamnatul ar trebui să execute o pedeapsă mai mare decât cea pe care o execută în prezent condamnatul.
În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi ,potrivit disp. .art. 66 alin. 1 din Noul Cod penal, aceasta nu poate depăși 5 ani, astfel că instanța trebuie să reducă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal, aplicată condamnatului M. M. L. de la 10 ani la 5 ani, conform dispozițiilor art. 66 alin.1 litera a și b din Noul Cod penal.
Având în vedere că pedeapsa principală de 10 ani închisoare, pe care o execută în prezent condamnatul nu depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi, iar conform art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ,,pedeapsa aplicată pentru o infracțiune care a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi,” instanța constată că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal în vigoare cu privire la pedeapsa principală.
În consecință, în temeiul art. 23 din Legea 255/2013 și art. 595 Cod procedură penală, instanța va admite contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de Comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2013, privind pe condamnatul M. M. L. doar cu privire la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a și b Cod penal, pe care în temeiul art. 6 alin.6 Cod penal o va reduce de la 10 ani la 5 ani, astfel cum este prevăzută de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, pedeapsă complementară pe care o va executa condamnatul
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate pentru soluționarea cauzei rămân în sarcina statului”.
În termenul prevăzut de lege condamnatul Moșica M. L., a formulat contestație împotriva acestei sentințe penale solicitând reducerea pedepsei principale pe care o execută ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile.
Analizând contestația formulată și actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Condamnatul Moșica M. L. execută pedeapsa principală de 10 ani închisoare în urma contopirii următoarelor pedepse:
- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale - parte vătămată A. E. M. (faptă din 20.09.2011).
- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale - parte vătămată A. E. M. (faptă din 21.09.2011).
- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale - parte vătămată Duguțin Valița (faptă din 21.09.2011).
- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal - parte vătămată A. E. M..
- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal - parte vătămată Duguțin Valița.
- 10 (zece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. 1, 2, 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. 2 lit. a din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală, din art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. 2 lit. a din aceeași lege și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. I lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 6 (șase) ani după executarea pedepsei principale - părți vătămate A. E. M. și Duguțin Valița.
Potrivit prevederilor art. 6 Cod penal aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei se face când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau a amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Cum pedepsele principale aplicate condamnatului pentru infracțiunile săvârșite nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă, care se situează între 3 ani și 10 ani, Curtea constată că instanța de fond corect a stabilit că nu se impune reducerea pedepsei principale stabilite condamnatului.
Pe cale de consecință, va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul Moșica M. L., împotriva sentinței penale nr. 628/NCPP din 3 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o va menține.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul Moșica M. L., împotriva sentinței penale nr. 628/NCPP din 3 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.
Obligă pe condamnatul Moșica M. L. să achite suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care a fost inclusă și suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18 iulie 2014.
Președinte,
G. S.
Grefier,
E. A.
Red. G.S.
Tehnored. A.E.
2 ex./25.07.2014
Tribunalul Iași
Judecător – A. I. L.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Traficul de minori. Art.211 NCP. Decizia nr. 551/2014. Curtea de... → |
|---|
