Verificare măsura preventivă propusă de DNA/DIICOT. Art.207 NCPP. Decizia nr. 1/2016. Curtea de Apel IAŞI

Comentarii

0

Decizia nr. 1/2016 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 04-01-2016 în dosarul nr. 1/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2016:052._

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI - NCPP - CPJ

DECIZIE Nr. 1/2016

Ședința publică de la 04 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. D.

Grefier C. B.

Ministerul Public D.N.A. - S. Teritorial Iași

Reprezentat prin procuror A. M.

Față de declarația de abținere formulată de doamna judecător S. E., titular al completului C. la data de 31.12.2015, care a fost admisă prin încheierea din 31.12.2015, componența completului de judecată a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din R.O.I al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2014, prin participarea magistratului din lista de permanență aferentă completelor C. și CPJ la data de 31.12.2015, respectiv doamna judecător C.-C. A..

La data de 31.12.2015 doamna judecător C.-C. A. a formulat, de asemenea, declarație de abținere, admisă prin încheierea din data de 04.01.2016, componența completului de judecată fiind stabilită în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din R.O.I al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2014, prin participarea magistratului din lista de permanență aferentă completelor C. și CPJ la data de 01.01.2016, respectiv doamna judecător D. D..

Copia conformă cu originalul a proceselor verbale din data de 31.12.2015 și 04.01.2016 întocmite în acest sens, sunt atașate la dosarul cauzei.

Pe rol judecarea contestațiilor formulate de inculpatele J. C. T. și I. C. I. împotriva încheierii de ședință din data de 24.12.2015 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată prezența inculpatelor J. C. T. și I. C. I., personal, asistate de avocat Gafon I. care depune delegație la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează obiectul și stadiul cauzei, după care:

Avocat Gafon depune la dosar motivele contestației.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat Gafon, având cuvântul, solicită, în temeiul disp. art. 425 indice 1 alin. (7) pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admiterea contestației de față, desființarea încheierii contestate și în rejudecare să nu se mai mențină măsura preventiva a controlului judiciar dispusă față de inculpate, prin încheierea de ședința din data de 07 iulie 2015.

In subsidiar, solicită modificarea obligațiilor instituite in sensul înlăturării din conținutul măsurii dispuse a obligației prevăzute de art. 215 alin. (2) lit. e) Cod procedură penală - respectiv obligația de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfășura nicio activitate de tipul celei in exercitarea căreia au săvârșit faptele.

Ca și motive de contestație, cu privire la primul capăt de cerere, apărarea solicită a se constata că nu se mai impune menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, având în vedere, printre altele, și principiul egalității de tratament, în sensul că, exact pentru aceleași infracțiuni au fost trimiși în judecată un număr de 8 inculpați, în dosarul nr._ al Tribunalului Iași, dosar disjuns în faza de urmărire penală din această cauză, față de nici unul dintre acei inculpați nefiind dispusă vreo măsură preventivă, în nici una dintre cele două faze procesuale, în condițiile în care acei inculpați aveau, de asemenea, calitatea de funcționari publici sau demnitari ai Consiliului Județean Iași.

În aceste condiții, consideră apărarea că, menținerea măsurii preventive față de inculpatele I. și J., constituie o veritabilă discriminare și o încălcare a principului statuat în disp. art. 14 din CEDO precum și a principiului egalității de drepturi și de tratament juridic în fața legii consacrat în art. 16 din Constituție.

Pe de altă parte, analizând temeinicia măsurii menținute de instanța de fond, solicită a se constata că aceasta nu mai este oportună și absolut necesar a fi menținută în actualul stadiu procesual, în vederea atingerii scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) Cod procedură penală ori pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia conform art. 202 alin. (1) și (3) Cod procedură penală.

Orice măsură preventivă, inclusiv măsura preventivă a controlului judiciar, poate fi luată și menținută dacă este absolut necesară în scopul bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării inculpatului de a se sustrage de la urmărire penală sau de la judecată ori pentru a preveni ca acesta să săvârșească o nouă infracțiune intenționată.

Consideră apărarea că în cauza de față, la actualul moment procesual, nu mai sunt Întrunite cumulativ cerințele enumerate de legiuitor.

Astfel, in ceea ce privește prevenirea riscului ca inculpatele să săvârșească alte infracțiuni, solicită a se observa că profilul lor socio-moral, vârsta, educația, situația familiala si comportamentul acestora, anterior si ulterior săvârșirii presupuselor fapte reținute in actul de inculpare, reliefează inexistenta unui astfel de risc real si actual, acesta fiind doar unul ipotetic si iluzoriu, care planează asupra oricărui cetățean, neexistând la dosarul cauzei vreun indiciu sau vreo proba care sa ateste contrariul.

In ceea ce privește riscul de fugă sau de sustragere de la judecată, de asemenea, acesta este doar unul potențial, fără corespondent in realitatea obiectiva si aplicata in cazul de față.

Opinează apărarea că, comportamentul ireproșabil al celor doua inculpate adoptat încă de la debutul cercetărilor penale in ceea ce le privește constituie o garanție suficientă că menținerea măsurii nu mai este absolut necesara.

Se impune a se avea în vedere faptul ca față de inculpate nu a fost instituită obligația de a nu părăsi vreo limita teritoriala (cum ar fi țara) iar daca ar fi existat vreo intenție de sustragere de la procedurile judiciare ce se desfășoară împotriva lor nimic nu le-ar fi împiedicat sa o facă, însă, atitudinea corespunzătoare cu regulile prevăzute de lege decurge nu din obligațiile impuse de organele judiciare ci din dorința acestora de a parcurge toate etapele procesului penal .. Ambele inculpate au familii închegate in țară, ceea ce constituie o garanție in plus ca nu vor încerca sa se sustragă judecații ce va urma.

Nici condiția privind necesitatea împiedicării celor doua inculpate de a impieta buna desfășurare a procesului penal, nu mai este de actualitate. Măsura preventiva a fost luata in scopul de a împiedica inculpatele sa interacționeze in faza de urmărire penala cu eventualii martori care, im majoritatea lor, aveau calitatea de suspecți/inculpați in cauza disjunsa. Ori, la acest moment, aceștia au fost trimiși in judecata in dosarul indicat anterior, in deplina libertate. Pe de alta parte, la dosarul cauzei nu exista nici măcar un indiciu si nici o proba din care sa rezulte ca odată ridicata măsura controlului judiciar ar exista vreo intenție a celor doua inculpate sa impieteze buna desfășurare a cercetării judecătorești prin influențarea unor eventuale declarații de martori, experți sau alte mijloace de proba. La acest moment nu mai exista acel ascendent vehiculat la momentul luării măsurii, ascendent dat de funcțiile de conducere pe care cele doua le îndeplineau in cadrul Consiliului Județean Iași deoarece, odată cu trimiterea in judecata, in efectul Lg. 188/1999 a funcționarilor publici, acestea au fost suspendate de drept pana la soluționarea definitiva a cauzei. Așadar, nu exista un risc real din partea celor doua inculpate de a interfera in sens negativ la buna desfășurare a procedurilor judiciare.

Consideră apărarea ca măsura dispusa inițial si ulterior menținută nu mai este nici proporționala cu gravitatea faptelor de care sunt acuzate, având în vedere că cele doua inculpate au fost trimise in judecata pentru infracțiuni de abuz in serviciu si fals, cu incidența legii speciale 78/2000, nu pentru infracțiuni tipice de corupție - dare/luare de mita, parchetul nefăcând de altfel trimitere la existenta vreunui indiciu in acest sens. Infracțiunile supuse judecații nu au o gravitate concreta deosebita in raport de circumstanțele concrete ale cauzei.

Nu in ultimul rând, solicită a se constata că in prezenta cauză a fost depășita si perioada rezonabila consacrata de Curtea Europeana in jurisprudența sa in mod constant, inculpatele aflându-se de aproximativ 8 luni sub imperiul unor masuri preventive.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației, cu consecința nemenținerii măsurii controlului judiciar față de cele doua inculpate.

In cazul in care instanța de control judiciar va trece peste capătul principal al contestației, solicită a se înlătura din conținutul măsurii controlului judiciar obligația prevăzuta de disp. art. 215 alin. (2) lit. e) Cod procedură penală, considerând că, prin instituirea acestei obligații in sarcina celor două inculpate, se îngrădește in mod nejustificat dreptul fundamental la munca al acestora, cu consecințe grave, lăsându-le fără mijloacele necesare de a-si câștiga existenta, aspect ce nu aduce nici un folos societății si nu are legătura cu scopul pentru care s-a dispus măsura.

In susținerea acestei cereri, invocă disp. art. 41 alin. (1) din Constituție, potrivit cu care dreptul la munca nu poate fi îngrădit, și disp. art. 3 alin. (1), conform cărora libertatea muncii este garantata prin constituție, dreptul la munca neputând fi îngrădit. A.. (3) al aceluiași articol din Codul muncii statuează cu putere de lege ca „nimeni nu poate fi obligat ... sa nu muncească”.

I.C.C.J. a statuat in Decizia nr. 236/17.03.2015 pronunțata in dosarul nr._ */a4 ca restrângerea dreptului la munca încalcă drepturile fundamentale si inalienabile ale omului, înlăturând in mod definitiv obligația prevăzuta de art. 215 alin. (2) lit. e) din C. pr. pen. față de inculpatul judecat.

Totodată, solicită a se avea în vedere că obligația in cauza, astfel cum a fost instituita inițial de instanța, nu își mai are rostul la acest moment procesual, in ceea ce privește interdicția de nu desfășura activitatea in exercitarea căreia s-ar fi săvârșit faptele.

Astfel, in temeiul Legii 188/1999 a funcționarilor publici, odată cu întocmirea rechizitoriului si trimiterea in judecata, cele doua inculpate au fost suspendate de drept din funcțiile publice pana la soluționarea definitiva a cauzei, astfel încât chiar daca s-ar înlătura aceasta obligație facultativa, in mod real si obiectiv niciuna dintre cele doua nu si-ar putea relua activitatea anterioara in cadrul Consiliului Județean Iași. Mai mult decât atât, in sarcina celor doua s-a dispus si obligația de a nu se deplasa la sediul Consiliului Județean Iași, măsura ce urmează a fi menținută si care, prin ea însăși, este suficienta pentru realizarea scopului urmărit prin controlul dispus.

Însa, prin menținerea obligației prev. de disp. art. 215 alin. (2) lit. e) Cod procedură penală, astfel cum a fost formulată de către instanța, se interzice exercitarea "profesiei" si "meseriei", noțiuni si elemente care nu au nicio legătura cu modalitatea de săvârșire a presupuselor fapte reținute in sarcina, însa restrâng in mod nejustificat posibilitatea celor două inculpate de a munci in afara sistemului public bugetar.

Pentru toate aceste motive solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și motivată.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației de față ca neîntemeiată, încheierea instanței de fond fiind legală și temeinică.

Măsura controlului judiciar se impune a fi menținută în continuare, cu toate obligațiile, inclusiv cu obligația prevăzută de art. 215 alin. 2 lit. e Cod procedură penală, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, fiind posibilă influențarea martorilor de către inculpate, ea fiind necesară și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatelor, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 211 Cod procedură penală și 202 Cod procedură penală.

Inculpata J. C. T., având ultimul cuvânt,arată că este de acord cu cele susținute de apărătorul său și solicită să fie judecată în stare de libertate pentru a putea merge la muncă, în acest moment nedorindu-și altceva decât să poată să muncească pentru a se putea întreține. Arată inculpata că în cei 19 ani de activitate profesională, din care 16 ani doar la Consiliul Județean Iași nu a avut nicio abatere disciplinară, nicio amendă, fiind evaluată la calificativ maxim în fiecare an, nu s-a sustras de la urmărire penală, nu a luat legătura cu martorii respectând întocmai obligațiile care i s-au impus.

Inculpata I. C. I., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său și arată că ea este de profesie economist, însă, datorită interdicției impuse de instanță nu se poate duce nicăieri să muncească, pentru a se întreține.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra contestațiilor penale de față;

Prin încheierea de ședință din 24 decembrie 2015, Tribunalul Iași în temeiul dispozițiilor art. 362 din Codul de procedură penală, raportat la art. 208 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, a verificat șiconstatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de fiecare dintre inculpații:

- P. LETIȚIA E., fiica lui V. și I., născută la data de 28.08.1975 în ., domiciliată în municipiul Iași, Șoseaua Ș. cel M. și Sfânt, nr. 67-69, județul Iași, CNP_, posesoare a CI . nr._, trimisă în judecată prin rechizitoriul emis la data de 01.07.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial Iași, în dosarul în dosarul de urmărire penală nr. 39/P/2015, pentru comiterea infracțiunilor de:

- „instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prev. de art. 47 din Codul penal, rap. la art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 din Codul penal;

- „complicitate la fals intelectual” în formă continuată, prev. de art. 48 din Codul penal, rap. la art. 321 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;

- „fals în înscrisuri sub semnătură privată” în formă continuată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal;

- J. C. T., fiica lui C. și I., născută la data de 22.02.1972 în ., domiciliată în municipiul Iași, Șoseaua P., nr. 61, ., ., județul Iași, CNP_, posesoare a C.I. . nr._, trimisă în judecată prin rechizitoriul emis la data de 01.07.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial Iași, în dosarul de urmărire penală nr. 39/P/2015, pentru comiterea infracțiunilor de:

- „abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 din Codul penal;

- „fals intelectual” în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;

- „instigare la fals intelectual”, în formă continuată, prev. de art. 47 din Codul penal, rap. la art. 321 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal;

- A. C. M.,fiul lui C. și E., născut la data de 24.04.1975 în municipiul Suceava, județul Suceava, domiciliat în municipiul Iași, Șoseaua Ș. cel M. și Sfânt, nr. 4, ., CNP_, trimis în judecată, sub măsura controlului judiciar - măsură preventivă dispusă față de inculpat prin încheierea penală nr. 168/JDL din data de 19.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași, modificată și rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 125/JDL din data de 25.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel Iași -, prin rechizitoriul emis la data de 01.07.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial Iași, în dosarul de urmărire penală nr. 39/P/2015, pentru comiterea infracțiunilor de:

- „favorizarea făptuitorului”, prev. de art. 269 alin. (1) din Codul penal;

- „fals intelectual”, prev. de art. 321 din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal;

- I. C. I., fiica lui C. și V., născută la data de 29.11.1969 în Gura Humorului, județul Suceava, domiciliată în municipiul Iași, ., ., județul Iași, CNP_, posesoare a C.I. . nr._, trimisă în judecată prin rechizitoriul emis la data de 01.07.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial Iași, în dosarul de urmărire penală nr. 39/P/2015, pentru comiterea infracțiunilor de:

- „abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 din Codul penal;

- „fals intelectual” în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;

- „complicitate la fals intelectual”, prev. de art. 48 din Codul penal, rap. la art. 321 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal;

În baza dispozițiilor art. 362, coroborat cu dispozițiile art. 208 alin. (3) din Codul de procedură penală, rap. la dispozițiile art. 207 alin. (4) din Codul de procedură penală, art. 202 și art. 211 din Codul de procedură penală, s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul A. C. M., măsură preventivă dispusă față de acesta prin încheierea penală nr. 168/JDL din data de 19.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași, modificată și rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 125/JDL din data de 25.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, măsură preventivă menținută ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 104 C. din data de 13.11.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori - măsură preventivă ce urmează a fi verificată periodic de către instanță în condițiile prevăzute de art. 208 alin. (5) din Codul de procedură penală.

În baza dispozițiilor art. 362 coroborat cu dispozițiile art. 208 alin. (3) din Codul de procedură penală, rap. la dispozițiile art. 207 alin. (4) din Codul de procedură penală, art. 202 și art. 211 din Codul de procedură penală, s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de fiecare dintre inculpatele J. C. T. și I. C. I., măsură preventivă dispusă față de fiecare dintre acestea de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din data de 07.07.2015 pronunțată în cauza penală de față, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr.60 C. din data de 10.07.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, măsură preventivă menținută ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 104 C. din data de 13.11.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori - măsură preventivă ce urmează a fi verificată periodic de către instanță în condițiile prevăzute de art. 208 alin. (5) din Codul de procedură penală.

În baza dispozițiilor art. 362, coroborat cu dispozițiile art. 208 alin. (3) din Codul de procedură penală, rap. la dispozițiile art. 207 alin. (4) din Codul de procedură penală, art. 202 și art. 211 din Codul de procedură penală, s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpata P. LETIȚIA E., măsură preventivă dispusă față de această inculpată de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din data de 07.07.2015 pronunțată în cauza penală de față, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr.60 C. din data de 10.07.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, măsură preventivă menținută ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin necontestare pentru această inculpată - măsură preventivă ce urmează a fi verificată periodic de către instanță în condițiile prevăzute de art. 208 alin. (5) din Codul de procedură penală.

S-au menținut toate obligațiile impuse inculpatului A. C. M. prin încheierea penală nr. 168/JDL din data de 19.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași, modificată și rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 125/JDL din data de 25.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori - obligații menținute ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 104 C. din data de 13.11.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.

A fost respinsă cererea formulată de apărătorul ales al inculpatelor J. C. T. și I. C. I. privind încetarea obligației (impuse fiecăreia dintre cele două inculpate) de a nu exercita profesia, meseria și de a nu desfășura nicio activitate de tipul celei în exercitarea căreia fiecare dintre inculpatele sus-menționate a săvârșit faptele pentru comiterea cărora s-a dispus trimiterea lor în judecată, prin rechizitoriul emis la data de 01.07.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupți - S. Teritorial Iași, în dosarul în dosarul de urmărire penală nr. 39/P/2015, obligație impusă inițial fiecăreia dintre inculpatele sus-menționate prin încheierea din data de 07.07.2015 pronunțată în cauza penală de față, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr.60 C. din data de 10.07.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, și menținută ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 104 C. din data de 13.11.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.

S-au menținut toate obligațiile impuse fiecăreia dintre inculpatele J. C. T. și I. C. I.prin încheierea din data de 07.07.2015 pronunțată în cauza penală de față, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr.60 C. din data de 10.07.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, obligații menținute ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 104 C. din data de 13.11.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.

A fost respinsă cererea formulată de inculpata P. LETIȚIA E., prin apărătorul său ales, privind încetarea obligației (impusă inculpatei) de a se prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea acesteia, respectiv la I.P.J. Iași - S. Supravegheri Judiciare, Poliția Municipiului Iași - B. Supravegheri Judiciare - ca organ de poliție desemnat de către judecătorul de cameră preliminară cu supravegherea inculpatei - conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliție sau ori de câte ori este chemată -, obligație impusă inițial inculpatei prin încheierea din data de 07.07.2015 pronunțată în cauza penală de față, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr.60 C. din data de 10.07.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, și menținută ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin necontestare pentru această inculpată.

S-au menținut toate obligațiile impuse inculpatei P. LETIȚIA E. prin încheierea din data de 07.07.2015 pronunțată în cauza penală de față, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr.60 C. din data de 10.07.2015 a Curții de Apel Iași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, obligații menținute ulterior, ultima dată prin încheierea din data de 09.11.2015, pronunțată în prezenta cauză penală de către judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă prin necontestare pentru această inculpată.

În baza dispozițiilor art.215 alin. (3) din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpaților A. C. M., I. C. I., P. LETIȚIA E. și J. C. T. că, în caz deîncălcare cu rea - credințăa obligațiilor ce le revin fiecăruia, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

Conform dispozițiilor art. 215 alin. (5) din Codul de procedură penală, copie de pe prezenta încheiere se va comunica inculpaților J. C. T., P. LETIȚIA E., I. C. I. și A. C. M., Biroului de Supavegheri Judiciare din cadrul I.P.J. - Iași, unităților de poliție în ale căror circumscripții locuiesc inculpații, Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Iași, Poliției de Frontieră Române, în vederea respectării de către inculpații sus-menționați a obligațiilor ce le revin acestora pe durata controlului judiciar.

Organele desemnate cu supravegherea inculpaților sus-menționați vor verifica periodic respectarea obligațiilor de către fiecare dintre aceștia, iar, în cazul în care constată încălcări ale acestor obligații, vor sesiza de îndată organul judiciar care a dispus măsura ori în fața căruia se află cauza.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas rămân în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în baza probatoriilor administrate în cauză până în acest moment, respectiv înscrisurile depuse la dosar; procesele-verbale de redare a înregistrărilor autorizate în cauză; declarațiile unora dintre suspecți, respectiv R. C., H. O. E., R. H. M.-I.; declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv: A. G., A. L., C. D., C. I., C. G., C. F., C. A. C., E. C., G. G. I., G. R., P. T., R. D., S. I., T. I. C., Timofciuc C., T. F. A. V., care se coroborează între ele, dar și cu declarațiile unora dintre inculpați, respectiv cu declarațiile coinculpatei P. Letiția E., existența unui set de indicii temeinice suficiente, adică un ansamblu de date și informații de natură a convinge un observator obiectiv și imparțial despre posibilitatea ca inculpații J. C. T., I. C. I., P. Letiția E. și A. C. M. să fi săvârșit faptele imputate acestora, de natură a susține acuzațiile formulate împotriva fiecăruia, fără a se putea acredita în acest mod ideea că în prezent faptele bănuit a fi comise de către inculpați conturează vinovăția acestora, ci doar caracterul cert al unor informații credibile care susțin în mod credibil bănuiala rezonabilă că inculpații sunt implicați în comiterea faptelor penale pentru care sunt cercetați, ce au valoare de probe în sensul noțiunii prevăzute de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, fără a se confunda acestea cu probele certe de vinovăție.

Procedând la verificarea măsurii preventive a controlului judiciar sub imperiul căreia se află în prezent inculpații, în acord cu dispozițiile art. 362 cu referire la art. 208 din Codul de procedură penală, prima instanță a constatat că măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de fiecare dintre cei patru inculpați întrunește toate cerințele de legalitate și temeinicie prevăzute în această materie. Examinând actele și lucrările dosarului la acest moment al procedurii, a constatat că măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată și ulterior menținută față de fiecare dintre inculpații anterior indicați cu respectarea tuturor criteriilor de legalitate și temeinicie prevăzute de legiuitor în această materie (conform considerentelor încheierilor penale pronunțate anterior în cauză în materia prevenției inculpaților), nefiind identificate până în prezent date sau împrejurări noi, relevante, din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar în raport de niciunul dintre inculpați. S-a reținut astfel de către instanță că probele administrate în cauză până în prezent sunt de natură să contureze suspiciunea rezonabilă că inculpații J. C. T., I. C. I., P. LETIȚIA E. și A. C. M. ar putea fi implicați în săvârșirea infracțiunilor imputate, existența și clarificarea presupuselor contribuții ale acestora la săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, analiza corectitudinii încadrării în drept făcute de procuror prin rechizitoriu cu privire la faptele cercetate, precum și evaluarea condițiilor de existență a infracțiunilor cu care a fost sesizată instanța fiind aspecte ce țin de soluționarea în fond a cauzei, respectiv cu prilejul cercetării judecătorești (care nu a fost începută încă în cauza de față). S-a constatat că la acest moment, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, raportat la derularea prezentei proceduri judiciare (parcurgerea procedurii de cameră preliminară), având în vedere și conduita procesuală a inculpaților (relativ la exercitarea drepturilor lor procesuale legale), toate acestea suprapuse situației faptice expuse succint la punctele I.-III. și IV. din prezenta încheiere, în mod legal și temeinic, judecătorii de drepturi și libertăți, precum și judecătorii de cameră preliminară care au dispus în materia prevenției inculpaților au identificat un set de date verosimile și credibile de natură a contura un ansamblu de indicii temeinice, în sensul noțiunii prevăzute de art. 202 din Codul de procedură penală, fără a se confunda acestea cu probele certe de vinovăție.

A reținut prima instanță că în cauză continuă să fie îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.202 alin. (1) din Codul de procedură penală, aspecte în raport de care, în cadrul controlului de legalitate și temeinicie a măsurii preventive în condițiile prevăzute de art. 208 alin. (2) din Codul de procedură penală, verificând din oficiu, a constatat că nu sunt îndeplinite, față de niciunul dintre cei patru inculpați, cerințele prevăzute de dispozițiile art. 208 alin. (3), rap. la art. 207 alin. (5) din Codul de procedură penală, sens în care nu se impune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar față de aceștia.

A reținut instanța că faptele imputate inculpaților sunt caracterizate printr-o gravitate sporită, raportat la modul în care se presupune că au acționat inculpații, încercările acestora de a influența persoanele ce ar putea furniza relații despre frauda comisă și de a falsifica orice înscrisuri necesare în vederea acoperirii fraudei și a evitării tragerii lor la răspundere penală, corelate totodată cu calitatea și funcțiile importante îndeplinite de către unii dintre inculpați, dar și cu maniera abilă de acțiune proprie fiecărui inculpat. Se are în acest sens în vedere de către instanță faptul că inculpatele J. C. T. și I. C. I. sunt funcționari publici, având funcții de director executiv al Direcției Proiecte si Dezvoltare Durabilă, respectiv șef al Serviciului Proiecte și Parteneriate, iar inculpatul A. C. M. deține funcția de președinte al Consiliului Județean Iași, funcții în exercitarea cărora se pare că au acționat în modul reținut prin actul de sesizare a instanței. Are în vedere instanța modul ocult în care se pare că au acționat inculpații, în sensul că inculpatele J. C. T. și I. C. I., având o relație apropiată cu coinculpatul A. C. M. au planificat împreună și în detaliu modalitatea de împiedicare a finalizării rapide a misiunii de audit și de acoperire a fraudei cu noi acte false, prezentând relevanță în acest context întâlnirea privată din data de 06.03.2015 a celor două coinculpate cu inculpatul sus-menționat la un restaurant din municipiul Iași, întâlnire ce a avut loc în condiții de clandestinitate cu luarea tuturor măsurilor de precauție pentru asigurarea deplinei confidențialități a întâlnirii, în sensul că, mai înainte de a ajunge în locația respectivă coinculpatul A. C. M., inculpata J. C. T. s-a asigurat că nu mai sunt persoane în jur, iar, după ce a sosit în locația respectivă coinculpatul, și acesta din urmă, în scopul asigurării confidențialității respectivei întâlniri și a discuțiilor ce urmau a fi purtate între inculpați, și-a lăsat haina și geanta în care avea telefoanele mobile într-o încăpere separată - aspecte ce denotă temerea inculpaților cu privire la eventuale înregistrări ambientale ce ar fi putut să fie efectuate la acel moment, în condițiile în care în mod similar a procedat inculpata J. C. T. și după sosirea în locația respectivă numitei R. C., căreia inculpata i-a solicitat să își lase telefonul mobil într-un alt separeu al restaurantului respectiv pentru a fi ascunse aspectele importante ce urmau a fi discutate, astfel cum confirmă aceste date martorii audiați în cauză, respectiv numitele R. C. și H. O. E. prin declarațiile date). Privitor la inculpata P. LETIȚIA E., în plus față de datele relevate anterior cu privire la faptele imputate acesteia și la conduita sa procesuală, prima instanță a avut în vedere faptul că aceasta a procedat la falsificarea actelor necesare împiedicării aflării adevărului, încercând astfel să ascundă sau să altereze mijloace de probă, acționând pentru acoperirea fraudei, precum și aspectele legate de numărul mare de acte materiale ale infracțiunilor imputate acesteia, inculpata falsificând și utilizând numeroase înscrisuri false, prin acțiunile sale determinând comiterea abuzului în serviciu, în scopul propriei îmbogățiri ilicite. Potrivit probatoriilor cauzei, această inculpată, aflată într-o relație apropiată cu coinculpata J. C. T., cu care a acționat împreună pentru împiedicarea descoperirii fraudei și pentru justificarea inexistenței fizice a albumelor la sediul Consiliului Județean Iași, a falsificat documente pentru acoperirea fraudei al cărei principal beneficiar era, în condițiile în care, atât prin intermediul firmei sale - S.C. “Laser Co” S.R.L. Iași, cât și prin intermediul altor societăți comerciale pe care inculpata le deține sau le controlează, aceasta a beneficiat de numeroase alte contracte de achiziții publice cu Consiliul Județean Iași sau cu alte instituții subordonate acestuia. Privitor la inculpatul A. C. M., prima instanță a reținut în plus, alăturat datelor pozitive privind persoana acestuia (în sensul că inculpatul este o persoană cu studii superioare, nu este cunoscut cu antecedente penale, are o bună conduită în societate și în familie), maniera abilă în care se presupune că ar fi acționat inculpatul (conform datelor probatorii ale cauzei, în înțelegere cu coinculpatele J. și I., inculpatul se pare că a efectuat demersuri menite, pe de o parte, să ducă la amânarea finalizării misiunii de audit, pentru a crea aparența că toate reperele din contractul încheiat fuseseră predate în termenul convenit prin contract, însă un număr de 948 albume fuseseră restituite către S.C. “Laser Co” S.R.L. - Iași, pentru a fi modificate, iar, pe de altă parte, pentru a asigura marja de timp necesară ca firma administrată de inculpata P. să realizeze și să predea efectiv albumele contractate, albume pe care, în fapt, firma inculpatei P. nu le predase niciodată Consiliului Județean Iași. În acest scop, prevalându-se de autoritatea conferită de funcția sa asupra auditorilor din cadrul Serviciului Audit Public Intern din cadrul Consiliului Județean Iași, inculpatul A. C. M. se pare că a exercitat acte de intimidare asupra auditorilor, pentru amânarea clarificării situației executării contractului, inculpatul reproșându-le auditorilor modalitatea de efectuare a auditului, precum și faptul că s-au deplasat fără aprobarea sa la sediul firmei respective, aducându-i totodată la cunoștință șefului Serviciului Audit că are trei plângeri formulate împotriva sa (cu privire la care, în cazul realității acestora, inculpatul nu a luat măsurile legale) și cerându-le să înceapă misiunea de audit la Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă ulterior datei de 05.07.2015. În același scop, se pare că inculpatul a semnat procesul-verbal nr. 63/11.02.2015, înregistrat la Consiliul Județean Iași, atestând astfel, în mod fals, că, la data respectivă, un număr de 948 albume de prezentare a județului Iași au fost restituite de către Consiliul Județean Iași către S.C. “Laser Co” S.R.L. - Iași, în vederea actualizării gratuite a acestora cu unele fotografii și date privind Aeroportul Internațional Iași. În scopul menționat anterior, inculpatul le-a solicitat expres auditorilor să modifice constatările din cuprinsul Formularului de constatare și raportare a iregularităților (“F.C.R.I.”) nr. 8347/20.03.2015, precizându-le auditorilor că nu se poate ca documentul să rămână în modul în care era întocmit (adică cu menționarea unui prejudiciu atât de mare), cerându-le auditorilor să întocmească un altul, cu același număr de înregistrare. În condițiile în care a observat că auditorii nu cedează și intenționează să continue auditul, inculpatul le-a precizat expres că reprezentanții Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean le vor pune la dispoziție documente justificative care să ateste primirea și modul de utilizare a tuturor materialelor de promovare din contract, justificând astfel întreaga sumă plătită. Mai mult, inculpatul a refuzat să avizeze Formularul de constatare și raportare a iregularităților (”F.C.R.I.”) nr. 8347/20.03.2015, hașurând cuvântul ”Avizat” din cuprinsul acestuia, dispunând numai ca Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași să pună la dispoziția auditorilor documentele necesare în vederea clarificării situației prezentate în cuprinsul acelui material. În același scop, inculpatul se pare că a semnat adresa nr. 8888/01.04.2015 a Consiliului Județean Iași, prin care, drept răspuns la adresa nr. 95/23.03.2015 (în cuprinsul căreia se făcea referire la procesul-verbal nr. 63/11.02.2015) și-a manifestat acordul ca termenul de predare a celor ”748 bucăți cataloage actualizate” să fie prelungit până la data de 30.04.2015, deși, în realitate, cataloagele respective nu fuseseră predate, astfel încât nu se putea pune problema actualizării lor; Adăugat acestora, inculpatul a refuzat să sesizeze imediat organele de urmărire penală cu privire la frauda comisă, deși i s-a adus la cunoștință, în mod detaliat, de către auditori modalitatea de comitere a acesteia și i s-a solicitat în mod expres să sesizeze organele de urmărire penală, inculpatul acționând astfel în sensul unei implicări active în acoperirea cu acte false a faptelor comise, în loc să procedeze de îndată la sesizarea organelor de urmărire penală și să ia măsuri pentru ca urmele infracțiunilor, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară. Mai are în vedere instanța și faptul că inculpatul a acționat în baza unei înțelegeri cu coinculpatele J. și I., cu care, având o relație apropiată, a planificat modalitatea de împiedicare a finalizării rapide a misiunii de audit și de acoperire a fraudei cu noi acte false, în acest context având loc inclusiv întâlnirea privată din seara zilei de 06.03.2015 dintre inculpat și coinculpatele J. și I..

În funcție de aceste aspecte, raportat și la motivele (avute în vedere, sub aspectul legalității și temeiniciei, la momentul luării și ulterior la momentul menținerii față de fiecare dintre cei patru inculpați a măsurii preventive a controlului judiciar) expuse pe larg prin considerentele încheierilor penale anterioare - motive constatate de către prima instanță ca fiind pe deplin valabile și în prezent -, constatând că în prezent nu au încetat temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpații sus-menționați, temeiuri ce nu au comportat modificări, constatând totodată că nu au apărut în cauza de față date sau împrejurări noi, esențiale, din care să rezulte în mod obiectiv nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar sub imperiul căreia se află în prezent inculpații, instanța de fond, în temeiul dispozițiilor art. 348 din Codul de procedură penală, raportat la art. 208 alin. (2) din Codul de procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de cei patru inculpați.

Apreciind asupra necesității menținerii controlului judiciar față de cei patru inculpați, prima instanță, reevaluând, la acest moment procesual actele și lucrările dosarului de urmărire penală, precum și mijloacele de probă din dosarul cauzei, în raport de împrejurarea că după sesizarea instanței prin rechizitoriu și până în prezent nu au fost administrate probe noi, care să conducă la reconsiderarea aspectelor faptice, ce au determinat inițial luarea și apoi menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpați, a constatat că analiza mijloacelor de probă enunțate prin rechizitoriu, susține la nivel plauzibil activitatea infracțională imputată inculpaților prin actul de sesizare a instanței și conturează (contrar susținerilor și apărărilor făcute de inculpați prin apărătorii lor aleși) existența de indicii temeinice ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit faptele pentru care sunt judecați, implicându-se în mod direct și activ în comiterea faptelor grave de care sunt acuzați.

S-a avut în vedere că faptele inculpaților, prin conținutul lor concret, dar și raportat la modalitatea în care se presupune că au fost comise, prezintă un grad ridicat de pericol social abstract (raportat la limitele pedepselor legale pentru infracțiunile imputate inculpaților), dar și concret, rezultat din:

-pluralitatea infracțiunilor imputate inculpaților;

- din modalitatea concretă de acțiune a inculpaților (așa cum rezultă din situația faptică expusă succint prin considerentele prezentei încheieri)ș

- caracterul continuat al unora dintre infracțiunile de care sunt acuzați inculpații, în activitatea infracțională desfășurată de către aceștia fiind implicate fie direct, fie indirect, multiple persoane (între care inculpații din cauza de față, dar și mai multe persoane ce au dobândit calitatea de suspecți în cauza disjunsă, astfel cum rezultă din rechizitoriul cu care a fost investita instanța, unele dintre acestea fiind la acest moment trimise în judecată, într-o altă cauză penală înregistrată pe rolul Tribunalului Iași);

- contribuția efectivă, directă avută de către fiecare dintre inculpați în desfășurarea activității infracționale imputate;

- amploarea investigațiilor necesare pentru identificarea inculpaților și a tuturor participanților la realizarea deciziilor pretins infracționale;

- conduita procesuală a inculpaților pe parcursul desfășurării cercetării penale, în sensul că inculpații, cu excepția inculpatei P. Letiția E., neagă acuzațiile aduse;

- modul concret în care se pare că au acționat unii dintre inculpați în încercarea acestora de a ascunde adevărul (în mod special fiind avute în vedere întâlnirile secrete ale inculpaților J. C. T., I. C. I. și A. C. M. cu unii dintre suspecții din cauza disjunsă, respectiv cu numita R. C.);

-natura și importanța relațiilor sociale pretins a fi lezate prin activitatea infracțională pretins a fi desfășurată de către inculpați;

- urmările efectiv produse prin conduita ilicită a inculpaților, constând în producerea unui prejudiciu în cuantum de 213.005,71 lei Consiliului Județean Iași, la care se adaugă contravaloarea penalităților calculate conform contractului încheiat, cu vătămarea intereselor legale ale S.C. „Rodotex” S.R.L. și obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru S.C. „Laser Co” S.R.L. - Iași, societate administrată de inculpata P. Letiția E..

S-a constatat astfel că în cauză este îndeplinită condiția privitoare la existența probelor și indiciilor temeinice privind comiterea infracțiunilor pentru care cei patru inculpați aflați sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar sunt în prezent judecați. Raportat la elementele concrete ale speței, la conduita procesuală a inculpaților, la încercările acestora de a ascunde realitatea faptelor imputate, având în vedere și calitatea și importanța funcțiilor deținute de către unii dintre aceștia (inculpatele J. și I. - funcționari publici, îndeplinind funcții de director executiv al Direcției Proiecte si Dezvoltare Durabilă, respectiv șef al Serviciului Proiecte și Parteneriate, iar inculpatul A. - președinte al Consiliului Județean Iași), prima instanță a constatat că se impune în cauză menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de fiecare dintre cei patru inculpați, cu respectarea tuturor obligațiilor impuse acestora prin încheierile penale anterioare. Instanța a avut în vedere că, deși ulterior trimiterii în judecată a inculpaților, riscul de a influența martorii, de a denatura sau de ascunde adevărul nu mai este atât de mare, raportat la conduita inculpaților (cu referire explicită la încercările inculpatului A., în înțelegere cu inculpatele J. și I., de a influența persoanele care ar putea să furnizeze relații despre frauda comisă Consiliului Județean Iași), raportat la maniera acestora de acțiune (în sensul de a produce înscrisuri false necesare în vederea acoperirii fraudei și evitării tragerii la răspundere penală a celor implicați în presupusa activitate infracțională), acest risc continuă să fie unul actual și considerabil și în această etapă procesuală, cea a judecății, fiind oricând posibilă, pe diverse căi, dar și prin persoane interpuse, stabilirea unor contacte clandestine, între inculpați și martorii din dosar sau între inculpați și suspecți (în prezent unii dintre aceștia având calitatea de inculpați) din cauza penală disjunsă (cu care a fost deja sesizat Tribunalul Iași, prin rechizitoriu, cauză penală aflată în cursul procedurii de cameră preliminară), câtă vreme astfel de întâlniri se pare că au avut loc între inculpatul A. și inculpatele J. și I., dar și între acestea din urmă și suspecta/inculpata R. C., odată cu declanșarea anchetei penale în cauza de față (existând în acest sens indicii/date concrete extrase din declarațiile unora dintre martorii/ suspecții din dosar, între care relevante sunt depozițiile numitelor R.-Hăpăleț I. M. și R. C.) în scopul obstrucționării aflării adevărului în cauză și pentru alterarea probelor administrate sau care s-ar putea administra în prezenta cauză. Raportat la această conduită a inculpaților, prima instanță a reținut că există în speța concretă temerea rezonabilă că lăsarea inculpaților P., I., J. și A., în libertate, fără impunerea obligațiilor corelative și adaptate în mod specific acuzațiilor imputate fiecărora dintre aceștia, obligații ce intră în conținutul controlului judiciar instituit asupra lor, reprezintă un factor de risc actual, apreciat ca fiind unul considerabil, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, dar și pentru posibila comitere de infracțiuni, de tipul celor imputate, în cazul în care, în mod special cu privire la inculpații A., J. și I. aceștia ar avea pe viitor posibilitatea să dețină în continuare funcțiile în exercitarea cărora, dar și de care s-au folosit, pentru comiterea faptelor de care sunt acuzați.

În contextul analizei anterior făcute, instanța a arătat că ridicarea totală a controlului judiciar sau chiar numai a unora dintre obligațiile ce le-au fost impuse inculpaților, cu referire în mod special la obligația prevăzută de dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală - obligație impusă pe durata controlului judiciar fiecăruia dintre inculpații J., I. și A. - este de natură a amplifica temerea că desfășurarea procesului penal va fi grav prejudiciată, în condițiile în care o astfel de ipoteză ar conduce la reîntoarcerea inculpaților J., I. și A. pe funcțiile deținute/ocupate la nivelul Consiliului Județean Iași (în exercitarea cărora inculpații menționați ar fi săvârșit faptele penale imputate), context ce face ca plauzibilă posibilitatea influențării, pe diverse căi, precum și prin intermediul unor persoane interpuse - angajați la instituția publică respectivă (Consiliul Județean Iași) - a martorilor din cauza de față, dar și a inculpaților din noua cauză penală înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, care sunt, la rândul lor, angajati la instituția publică menționată.

A reținut instanța că, privitor la faptele imputate inculpaților menționați anterior, în baza considerentelor expuse, măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpați este în continuare necesară pentru realizarea în bune condiții a desfășurării procesului penal și totodată proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse fiecăruia dintre inculpații menționați anterior. Corelativ, instanța a avut în vedere și datele pozitive ce caracterizează persoana inculpaților - privind lipsa antecedentelor penale, gradul ridicat de pregătire profesională și de instruire al acestora, inculpații având studii superioare, comportamentul adecvat al acestora în comunitate, în familie, dar și la locul de muncă până în momentul declanșării anchetei penale în cauză -, date pozitive care însă trebuie privite și analizate integrat elementelor de fapt expuse anterior, rezultate din probatoriile cauzei, care, în contrapondere cu aspectele de ordin pozitiv ale persoanei fiecăruia dintre cei patru inculpați, formează instanței convingerea că măsura preventivă a controlului judiciar a inculpaților este în continuare necesară față de aceștia. La momentul de față procesul penal este în plină desfășurare, astfel că măsura preventivă a controlului judiciar se impune a fi menținută și pe viitor față de inculpați, măsură preventivă apreciată de către instanță ca oportună, în vederea realizării scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv acela al bunei desfășurări a procesului penal în continuare. Or, cum datele cauzei relevă, la nivel rezonabil de suspiciune, că buna desfășurare a procesului penal poate fi perturbată prin/de posibilitatea exercitării oricăror influențe, directe sau indirecte, generate de calitatea și funcțiile deținută de unii dintre inculpați la nivelul Consiliului Județean Iași, posibilele atingeri aduse bunei desfășurări a procesului penal se impun a fi limitate în continuare, câtă vreme în cauză nu a început încă cercetarea judecătorească în cadrul căreia se pot administra/ readministra probele administrate în cursul urmăririi penale și contestate de părți sau chiar necontestate de părți, dar care pot fi administrate din oficiu de către instanță, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, conform art. 274 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală. Ca atare, riscul pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în cazul lăsării inculpaților în libertate fără impunerea obligațiilor corelative și adaptate în mod specific acuzațiilor imputate fiecărora dintre aceștia, obligații ce intră în conținutul controlului judiciar instituit asupra lor, continuă să fie unul actual și considerabil.

Raportat la aspectele relevate, instanța constată că nu au intervenit în cauză până în acest moment elemente esențiale, de ordin obiectiv, care să conducă la ideea că măsura preventivă a controlului judiciar nu se mai impune, ca nemaifiind necesară, față de inculpații menționați anterior, pentru realizarea scopului urmărit, prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, câtă vreme argumentele expuse anterior se circumscriu analizei oportunității dispunerii față de inculpați a măsurii preventive a controlului judiciar. Măsura preventivă a controlului judiciar se impune astfel a fi menținută în continuare în cauză față de inculpați nu numai în vederea sau pentru atingerea scopului constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, ci și, astfel cum s-a arătat deja, în vederea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, de aceeași natură cu cele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată - un alt scop dintre cele prevăzute de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Reținând că garanțiile oferite de art. 215 din Codul de procedură penală sunt suficiente la momentul de față pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și că măsura preventivă a controlului judiciar este suficientă, necesară în continuare pentru realizarea scopului urmărit, dar și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților, fiind îndeplinite condițiile impuse prin art. 211 din Codul de procedură penală și art. 202 din Codul de procedură penală prima instanță a concluzionat că se impune față de fiecare dintre cei patru inculpați menținerea în continuare a măsurii preventive a controlului judiciar (din perspectiva atingerii scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum s-a referit anterior în acest sens) obligațiile corelative ale controlului judiciar, impuse fiecăruia dintre inculpați, fiind de natură a asigura, în mod efectiv și eficient, realizarea acestui scop.

S-a reținut astfel de către instanță că măsura preventivă a controlului judiciar, sub puterea căreia inculpații se află în prezent, este legală și temeinică la momentul examinării acesteia în împrejurările de față, raportat la gravitatea faptelor imputate inculpaților, gravitate ce nu poate fi contestată, mai ales prin prisma calității și funcțiilor deținute de către unii dintre inculpați, în exercitarea cărora s-ar fi săvârșit infracțiunile imputate, dar și raportat la pedepsele legale pentru infracțiunile cu privire la care sunt judecați inculpații, precum și la valorile sociale proteguite de lege prin incriminarea unor astfel de fapte), că nu a încetat niciunul dintre temeiurile care au determinat dispunerea acestei măsuri față de inculpați (cum deja s-a arătat) și că nici nu au apărut împrejurări noi, din care să rezulte nelegalitatea acestei măsuri preventive. În plus, și la momentul de față continuă să fie îndeplinite în cauză cerințele impuse de prevederile art.202 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin raportare la art. 211 din Codul de procedură penală.

De asemenea, a constatat instanța de fond că, raportat la gradul de complexitate a cauzei, respectiv complexitatea procedurilor (numărul inculpaților, numărul infracțiunilor ce se impută acestora prin actul de sesizare a instanței, administrarea unui probatoriu relativ complex în faza urmăririi penale), nu a fost depășită durata rezonabilă a măsurii preventive a controlului judiciar sub imperiul căreia se află în prezent inculpații, iar, raportat la împrejurările concrete ale cauzei, astfel cum au fost acestea evaluate prin considerentele prezentei încheieri, măsura preventivă a controlului judiciar este în continuare oportună și totodată proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților, considerente în raport de care se impune menținerea acestei măsuri preventive față de toți inculpații, în limitele și cu respectarea tuturor condițiilor/obligațiilor în care a fost dispus controlul judiciar față de fiecare dintre cei patru inculpați. În raport de aceste considerente, instanța a reținut că nu poate primi ca întemeiate cererile formulate de inculpatele J., I. și P., privind încetarea unora dintre obligațiile impuse acestora pe durata controlului judiciar.

Ca atare, s-a apreciat de către instanță de fondcă măsura controlului judiciar sub imperiul căreia se află inculpații apare ca fiind rezonabilă, ca durată și îndeplinește, în aprecierea instanței, exigențele de proporționalitate prevăzute de art. 202 alin. (3) din Codul de procedură penală, fiind totodată necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, urmărit prin dispunerea sa, fiind îndeplinite în cauza de față toate condițiile prevăzute de lege pentru dispunerea unei astfel de măsuri, respectiv cerințele prevăzute de dispozițiile art. 211, rap. la art. 202 din Codul de procedură penală, că și în prezent toate obligațiile impuse inculpaților pe durata controlului judiciar - obligații corelative, adaptate la specificul activității infracționale imputate acestora - trebuie a fi menținute în continuare, întrucât sunt de natură să garanteze desfășurarea pe viitor, în bune condiții, a procesului penal, dar și preîntâmpinarea săvârșirii de alte fapte penale.

Pe cale de consecință, reținând că în prezent garanțiile oferite de art. 215 din Codul de procedură penală sunt suficiente pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, măsura preventivă a controlului judiciar fiind necesară pentru realizarea scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile art. 202 din Codul de procedură penală, dar și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților, Tribunalul Iași a apreciat că, față de împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a fiecăruia dintre cei patru inculpați, sunt îndeplinite, pe de o parte, condițiile prevăzute de art. 211 din Codul de procedură penală, iar, pe de altă parte, se impune a fi menținută și pe mai departe față de inculpați, conform art. 362, rap. la art. 208 alin. (3) rap. la art. 207 alin. (4) din Codul de procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar, măsură prevăzută de art. 202 alin.(4) lit. b) din Codul de procedură penală, cu tot cumulul de obligații corelative, inclusiv în ce privește obligația prevăzută de art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală.

Încheierea primei instanțe a fost contestată de inculpatele J. C. T. și I. C. I..

Prin contestațiile promovate, inculpatele au solicitat a se constata că nu se mai impune menținerea măsurii preventive a controlului judiciar având în vedere principiul egalității de drepturi și de tratament juridic în fața legii, raportat situației celorlalți inculpați cercetați, fără a se afla sub imperiul vreunei măsuri preventive, în dosarul nr._ al Tribunalului Iași, dosar disjuns în faza de urmărire penală din această cauză.

Sub aspectul temeiniciei măsurii preventive menținute de instanța de fond, inculpatele au susținut că aceasta nu mai este oportună și absolut necesar a fi menținută în actualul stadiu procesual în vederea atingerii scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală ori pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia conform art. 202 alin. 1 și 3 Cod procedură penală.

În ceea ce privește prevenirea riscului să săvârșească alte infracțiuni, inculpatele au arătat că datele ce caracterizează persoana fiecăreia – respectiv vârsta, educația, situația familială și comportamentul anterior și ulterior săvârșirii presupuselor fapte imputate susțin concluzia inexistenței unui astfel de risc real și actual, la fel ca și riscul de fugă sau de sustragere de la judecată.

Totodată, inculpatele au susținut că nici condiția privind necesitatea împiedicării de a impieta buna desfășurare a procesului penal nu mai este de actualitate întrucât la acest moment nu mai există acel ascendent dat de funcțiile de conducere pe care le îndeplineau în cadrul Consiliului Județean Iași, fiind suspendate de drept, odată cu trimiterea în judecată și până la soluționarea definitivă a cauzei.

Având în vedere că au fost trimise în judecată pentru infracțiuni de abuz în serviciu și fals, cu incidența Legii nr. 78/2000 și nu pentru infracțiuni tipice de corupție, contestatoarele au invocat și faptul că măsura dispusă nu mai este proporțională cu gravitatea faptelor de care sunt acuzate.

Considerând că în cauză a fost depășită și perioada rezonabilă consacrată de CEDO în jurisprudența sa, inculpatele au solicitat pentru motivele expuse, admiterea contestațiilor promovate cu consecința nemenținerii măsurii preventive a controlului judiciar.

În subsidiar, au solicitat a se înlătura din conținutul măsurii controlului judiciar obligația prev. de dispozițiile art. 215 alin. 2 lit. e Cod procedură penală considerând că prin instituirea acestei obligații li se îngrădește în mod nejustificat dreptul fundamental la muncă, cu consecințe grave, lăsându-le fără mijloacele necesare de a-și câștiga existența, în acest sens fiind și jurisprudența ÎCCJ și nu-și mai are rostul la acest moment procesual, în raport și de dispozițiile Legii nr. 188/1999 a funcționarilor publici și de celelalte obligații ce le-au fost impuse.

Curtea, verificând încheierea contestată și actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată următoarele:

În cadrul verificării impuse de dispozițiile art. 362 Cod procedură penală raportat la art. 208 alin. 5 și art. 207 Cod procedură penală, prima instanță a analizat măsura preventivă luată față de inculpatele I. C. I. și J. C. T. în raport de actele și lucrările dosarului, dar și de dispozițiile legale menționate, apreciind corect că aceasta este legală și temeinică întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatelor se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun, în continuare, măsura preventivă a controlului judiciar.

Astfel, în mod corect prima instanță a reținut că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpatele I. C. I. și J. C. T. ar fi fost implicate în comiterea faptelor penale ce li se impută iar menținerea măsurii preventive a controlului judiciar este necesară pentru asigurarea scopurilor prevăzute de lege și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatelor.

Instanța de fond și-a argumentat soluția pronunțată în raport și de gravitatea faptelor imputate inculpatelor reliefată de modalitatea și împrejurările în care se reține că ar fi fost comise, de mijloacele și metodele folosite, de natura relațiilor sociale pretins lezate, și de urmările reținute, constatând că nu au dispărut și nici nu s-au modificat temeiurile ce au stat la baza luării măsurii preventive față de inculpate, măsura preventivă a controlului judiciar este măsura aptă să realizeze scopurile prevăzute de art. 202 Cod procedură penală și este în continuare proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulate, astfel că menținerea acestei măsuri nu este disproporționată și își păstrează caracterul necesar.

Aspectele legate de fapte, dar și cele privind persoana fiecărei inculpate au fost apreciate în mod corespunzător de către prima instanță și avute în vedere în justificarea concluziei că nu se impune revocarea măsurii ori restrângerea sferei obligațiilor de respectat.

Prima instanță a procedat la o analiză efectivă, în contextul cauzei, asupra măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpate, apreciind just asupra caracterului necesar al ingerinței într-o societate democratică pentru prezervarea interesului bunei desfășurări a procesului penal, cu limitările impuse, precum și pentru preîntâmpinarea săvârșirii de infracțiuni, în acord cu dispozițiile constituționale și respectarea condițiilor prevăzute de lege pentru menținerea măsurii preventive.

În același timp, prima instanță a procedat la o analiză asupra măsurii preventive a inculpatelor, prin prisma duratei acesteia, în raport de specificul fazei procesuale aflată în derulare, cercetarea judecătorească a fondului, apreciind just că se situează în limitele guvernate de rezonabilitatea specifică unui proces echitabil.

Examinând cererile formulate de inculpate, în raport de actele și lucrările dosarului și de textele de lege incidente, prima instanță a reținut în mod întemeiat menținerea riscurilor de influențare în mod negativ a bunei desfășurări a procesului penal și de reiterare a comportamentului presupus infracțional, prin prisma naturii acuzațiilor aduse inculpatelor, apreciind că nu se justifică modificarea obligațiilor instituite în cadrul controlului judiciar ce reprezintă limitări inerente naturii și conținutului măsurii preventive a controlului judiciar.

Solicitarea inculpatelor privind revocarea măsurii preventive a controlului judiciar prin raportare la asigurarea unui tratament echitabil cu al celorlalți inculpați din cauza disjunsă nu poate fi primită.

Împrejurarea că ceilalți inculpați sunt judecați fără a fi dispusă vreo măsură preventivă nu poate duce la concluzia că temeiurile care au stat la baza luării măsurii controlului judiciar față de inculpate s-au modificat, în verificarea incidenței acestor temeiuri fiind analizată activitatea infracțională concretă imputată fiecărui inculpat în parte, circumstanțele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpați, poziția procesuală adoptată.

Pentru considerentele expuse, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune menținerea măsurii preventive luată față de inculpatele I. C. I. și J. C. T., Curtea constată că încheierea contestată este legală și temeinică, astfel că va respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpatele I. C. I. și J. C. T. împotriva încheierii de ședință din data de 24.12.2015 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ 5, ce va fi menținută.

Potrivit art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, vor fi obligate inculpatele – contestatoare la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpatele J. C. T., fiica lui C. și I., născută la data de 22.02.1972 în ., domiciliată în municipiul Iași, ., ., ., județul Iași, CNP_ și I. C. I., fiica lui C. și V., născută la data de 29.11.1969 în Gura Humorului, județul Suceava, domiciliată în municipiul Iași, ., ., județul Iași, CNP_, împotriva încheierii de ședință din data de 24.12.2015, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosar nr._ 5, încheiere pe care o menține.

Obligă inculpatele contestatoare să plătească statului suma de câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 04.01.2016.

Președinte,

D. D.

Grefier,

C. B.

Red. D.D.

Tehnored. C.B.

5 ex. 14.01.2015

Tribunalul Iași

Judecător G. - L. G.

← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 4/2016. Curtea de Apel IAŞI		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 1/2016.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat. Art.334 NCP. Decizia nr. 11/2016. Curtea de Apel IAŞI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 2/2016. Curtea de Apel IAŞI Traficul de minori. Art.211 NCP. Decizia nr. 3/2016. Curtea de Apel IAŞI Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 4/2016. Curtea de Apel IAŞI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 1/2016. Curtea de Apel IAŞI