Şantajul. Art.207 NCP. Decizia nr. 792/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 792/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 09-12-2015
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția penală și pentru cauze cu minori |
Dosar nr._ Nr. operator de date cu caracter personal: 3159 |
DECIZIA PENALĂ NR.792/A/2015
Ședința publică din data de 09 decembrie 2015
Completul de judecată compus din:
Președinte: MIHAIL UDROIU
Judecător: O. M.
Grefier: A. N.
Ministerul Public este reprezentat de procuror D. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de inculpații apelanți L. I., fiul lui T. și C. L., născut la data de 19.02.1961, în prezent deținut în P. S. M. și R. I., domiciliat în S. M., ., județul S. M., împotriva sentinței penale nr.1074 din 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria S. - M., inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de articolul 207 alineatul 3 din Codul penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant L. I. în stare de arest și asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat N. B. în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.5367 din 20.11.2015 emisă de Baroul B. și inculpatul apelant R. I. asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat Rukaj I. în substituirea avocatei L. M. în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.5366 din 20.11.2015 emisă de Baroul B., lipsă fiind partea civilă intimată G. I. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant R. I. solicită instanței acordarea unui termen de judecată întrucât inculpatul dorește să-și angajeze un apărător ales.
La întrebarea instanței, inculpatul apelant R. I. arată că dorește să-și angajeze un apărător ales și că a avut dificultăți în acest sens întrucât la S. - M. nu a vrut nici un avocat să-l reprezinte în această cauză.
La întrebarea instanței, inculpatul apelant L. I. arată că vrea să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu. Nu se opune la amânarea cauzei solicitată de inculpatul R. I. dacă acesta vrea apărător ales.
La întrebarea instanței dacă insistă în cererea de amânare pentru angajarea unui apărător ales în cauză, inculpatul apelant R. I. arată că nu insistă și dorește să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, iar dosarul să se judece azi.
La întrebarea instanței apărătorii inculpaților L. I. și R. I. arată că au studiat dosarul și că pot asigura o apărare concretă și efectivă inculpaților.
Având în vedere ultima manifestare de voință a inculpatului R. I. precum și pozițiile procesuale ale avocaților din oficiu, Curtea apreciază nu subzistă niciun motiv de amânare a cauzei.
Potrivit dispozițiilor articolului 420 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța procedează la audierea inculpaților apelanți L. I. și R. I., declarațiile acestora fiind consemnate în procesele verbale atașate separat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau alte chestiuni preliminare, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească în apel și acordă părților cuvântul în susținerea apelurilor declarate în cauză.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant R. I. solicită instanței admiterea apelului declarat de inculpat potrivit dispozițiilor art. 421 pct. (1) lit. a) Cod de procedură penală, iar după reaprecierea probelor administrate în cauză a se dispune desființarea hotărârii primei instanțe cu consecința achitării inculpatului întrucât nu a comis fapta de care a fost acuzat.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant L. I. solicită instanței admiterea apelului declarat de inculpat conform dispozițiilor art. 421 pct. (1) lit. a) Cod de procedură penală coroborat cu art. 396 alin. (5) Cod de procedură penală în sensul de a se dispune achitarea inculpatului, raportat la întreaga probațiune administrată în cauză. Solicită a se avea în vedere că teza I a art. 16 lit. b) Cod de procedură penală este pe deplin aplicabilă în cauză, iar sub aspectul tezei a II-a solicită a se avea în vedere gradul de pregătire a inculpatului, nivelul lui și limbajul folosit în discuțiile cu partea civilă. Mai arată că din nicio probă administrată nu rezultă că inculpatul a dorit să-l constrângă în vreun fel pe partea civilă, respectiv nu a săvârșit infracțiunea de șantaj reținută în sarcina acestuia. Dacă se va admite apelul inculpatului solicită a se respinge acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a celor două apeluri declarate de inculpații L. I. și R. I. împotriva sentinței penale nr.1074 din 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria S. - M. prin care inculpații au fost condamnați pentru infracțiunea de șantaj. Apreciază ca fiind legală și temeinică hotărârea instanței de fond, din probatoriul administrat în cauză rezultă fără nici un dubiu vinovăția inculpaților, respectiv sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj pentru care au fost trimiși în judecată. Consideră că amenințările făcute de inculpați au fost efective, a avut loc o constrângere morală asupra persoanei vătămate, care a fost afectată din punct de vedere psihic dar și moral și i-a fost afectată imaginea sa publică de avocat, care a determinat-o să facă plângere penală împotriva inculpaților. Față de toate aceste aspecte consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că solicită menținerea acesteia în întregime.
Inculpatul apelant L. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și achitarea sa întrucât este nevinovat, el i-a cerut avocatului să-l ajute, copilul și soția au fost la cabinetul avocatului pentru a-i da banii solicitați și sunt multe persoane în S. - M. cu aceeași problemă. Arată că avocatul le promite oamenilor că-i ajută și că trebuie să dea bani la magistrați să-i scoată din pușcărie, dar în realitate este un escroc. Arată că nu l-a constrâns și nu l-a șantajat în nici un fel pe persoana vătămată. Solicită instanței a se face dreptate în acest dosar întrucât ambii sunt nevinovați.
Inculpatul apelant R. I., având ultimul cuvânt, arată că nu ei i-au stricat imaginea avocatului G. I. așa cum arată doamna procuror, întrucât acesta are probleme și cu alte persoane, el șantajează oamenii și nu invers și consideră că și-a strigat singur imaginea de avocat în S. M..
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelurilor penale de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1074 din 23 septembrie 2015, Judecătoria S. - M. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria S. - M. în ce privește încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul R. I. din infracțiunea de șantaj prevăzută de art. 207 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal în infracțiunea de șantaj prevăzută de art. 207 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 44 Cod penal.
În baza art. 207 alin. (3) Cod penal a fost condamnat inculpatul L. I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art. 40 alin. (1) Cod penal și art. 10 din Legea nr. 187/2012 a fost contopită pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L. I. în cauză, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 121/2013 a Curții de Apel Oradea definitivă prin decizia penală 304/A/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de cea mai grea aceea de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 2 ani închisoare, urmând ca acesta să execute în final pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 40 alin. (3) Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de 24.04.2014 ora 16,00 până la 25.04.2014 ora 16,00 și din 03.10.2014 până zi.
S-a revocat mandatul de executare a pedepsei nr. 139/2013 din 03.10.2014 și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, conform celor de mai sus.
În baza art. 67 alin. (1) Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal pe o perioadă de 1 an de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerată ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 207 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal a fost condamnat inculpatul R. I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art. 104 alin. (2) Cod penal raportat la art. 43 alin. (1) Cod penal s-a revocat liberarea condiționată privind restul de pedeapsă de 442 zile rămase neexecutate din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului R. I. prin sentința penală nr. 1224/2011 a Judecătoriei S. M. definitivă prin decizia penală nr. 212/2012 a Curții de Apel Oradea, rest care a fost adăugat la pedeapsa de mai sus, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 442 zile închisoare.
În baza art. 72 Cod penal s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore începând cu data de 24.04.2014 ora 16,00 până la 25.04.2014 ora 16,00.
În baza art. 67 alin. (1) Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și ) Cod penal pe o perioadă de 1 an de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerată ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 397 Cod de procedură penală au fost obligați inculpații în solidar să plătească părții civile Gereny I. P. contravaloarea în lei la data efectuării plății a sumei de 5000 de euro, despăgubiri civile, reprezentând daune morale, respinge restul pretențiilor.
În baza art. 272 alin. (1) Cod de procedură penală s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați S. M. a sumei de 600 lei reprezentând onorariul cuvenit avocatului din oficiu C. P. A., conform delegației nr. 1362/2014.
În baza art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală au fost obligați inculpații la plata sumei de 2000 de lei cheltuieli judiciare către stat, câte 1000 de lei fiecare.
În motivarea soluției pronunțate prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 1172/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S. - M. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul L. I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 207 alin. (3) Cod penal și inculpatul R. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prevăzută de art. 207 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut, că în data de 27.03.2014, inculpații L. I., zis „B.”, și R. I., zis „B.”, s-au deplasat la sediul profesional al persoanei vătămate G. I. P., avocat în cadrul Baroului S. - M., situat în mun. S. - M., ., unde, prin amenințări, i-au solicitat acestuia să le remită suma de 10.000 euro sau să-l scape cumva, eventual prin săvârșirea unui act de corupție, pe L. I. de închisoare, refuzând să părăsească sediul profesional al persoanei vătămate la cererea acestuia din urmă.
În data de 16.04.2014, în continuarea activității începute în data de 27.03.2014, inculpații L. I., zis „B.”, și R. I., zis „B.”, s-au deplasat la sediul profesional al persoanei vătămate G. I. P., unde, prin amenințări directe sau voalate, au solicitat persoanei vătămate remiterea sumei de 5000 euro.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S. - M. la data de 20.10.2014, sub dosar nr._ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 04.12.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din 27.01.2015, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare a instanței inculpații au declarat instanței că nu doresc să fie judecați în procedura recunoașterii învinuirii.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, prima instanță a reținut aceeași situație de fapt ca și cea menționată în rechizitoriu, în sensul că în data de 27.03.2014, inculpații L. I., zis „B.”, și R. I., zis „B.” s-au deplasat la sediul profesional al persoanei vătămate G. I. P., avocat în cadrul Baroului S. M., situat în mun. S. M., ., unde, prin amenințări, i-au solicitat acestuia să le remită suma de 10.000 euro sau să-l scape cumva, eventual prin săvârșirea unui act de corupție, pe L. I. de închisoare, refuzând să părăsească sediul profesional al persoanei vătămate la cererea acestuia din urmă.
În data de 16.04.2014, în continuarea activității începute în data de 27.03.2014, inculpații L. I., zis „B.”, și R. I., zis „B.”s-au deplasat la sediul profesional al persoanei vătămate G. I. P., unde, prin amenințări directe sau voalate, au solicitat persoanei vătămate remiterea sumei de 5000 euro.
S-a arătat că situația de fapt se susține cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a încălcării obligațiilor (f. 27); proces-verbal de constatare a încălcării obligațiilor (f. 29); declarațiile persoanei vătămate G. I. P. (f. 46-49); declarațiile inculpatului L. I. (f. 57-62, 74-75); declarațiile inculpatului R. I. (f. 85-87, 92-94);declarațiile suspectei L. E. (f. 102-103); proces-verbal de capcanare bancnote însoțit de planșă fotogracă (f. 113-119); proces-verbal de redare a discuțiilor purtate în data de 16.04.2014 în biroul persoanei vătămate (f. 128-140); proces-verbal de efectuare a percheziției domiciliare însoțit de planșă fotografică (f. 158-237); raport de constatare criminalistică nr._/14.05.2014 (f.244-250); adresă nr._/20.05.2014 (f. 253); proces-verbal de investigații (f. 256); fișă cazier L. I.; fișă cazier R. I.; precum și cu probele administrate în faza cercetării judecătorești constând în declarațiile inculpaților, a martorilor, înscrisuri.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului L. I. de a o constrânge pe persoana vătămată G. I. P., prin utilizarea de amenințări cu formularea unor plângeri penale împotriva acesteia, să dea o sumă de bani, în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal.
De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului R. I. de a o constrânge pe persoana vătămată G. I. P., prin utilizarea de amenințări cu formularea unor plângeri penale împotriva acesteia, să dea o sumă de bani, în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, au declarat apel inculpații L. I. și R. I., criticând-o sub aspectul netemeiniciei și solicitând desființarea acesteia în sensul de a se dispune achitarea lor, în baza art. 396 alin. (5) Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) Cod de procedură penală nefiind întrunite elementele de tipicitate subiectivă a infracțiunii de șantaj, din nicio probă nerezultând că inculpații au dorit să-l constrângă în vreun fel pe avocatul Gereny I. P..
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea reține următoarele:
Prima instanță nu a realizat o evaluare a probatoriului administrat în cauză rezumându-se la preluarea situației de fapt reținute în rechizitoriu prin raportare la care a procedat la analiza încadrării juridice a situației de fapt reținute.
Curtea, verificând probele dosarului cu privire la infracțiunea de șantaj de care sunt acuzați inculpații L. I. și R. I., constată că prima instanță a reținut o situație de fapt eronată, contrară materialului probator administrat în cauză.
Curtea reține că probele administrate în cauză nu confirmă existența vreunui act de constrângere a persoanei vătămate Gereny I. P. de către inculpații L. I. și R. I. în scopul de a obține un folos patrimonial injust.
Astfel, din declarațiile inculpaților L. I. și R. I. (filele 55- 60 dosar prima instanță, filele 17- 19 dosar instanță de apel), ale martorei C. R. C. (fila 83 dosar prima instanță) și ale martorului Bresciani Alessandro Giovani (fila 96 dosar prima instanță) rezultă că în anul 2011 inculpatul R. I. i-a dat suma de 10 000 euro persoanei vătămate Gereny I. P., care are calitatea de avocat, în legătură cu o cauză penală în care era implicat inculpatul L. I..
Ulterior, în data de 27.03.2014 inculpații L. I. și R. I. i-au solicitat persoanei vătămate restituirea sumei de 10 000 euro susținând că, în caz contrar, vor formula denunțuri la Direcția Națională Anticorupție pentru fapte de corupție pe care inculpații considerau că le-a comis persoana vătămată. În afara declarației singulare a persoanei vătămate Gereny I. P., din nicio altă probă administrată în cauză nu rezultă că la data de 27.03.2014 inculpații ar fi exercitat acte de constrângere morală a persoanei vătămate în scopul restituirii sumelor de bani.
Prin urmare, Curtea consideră că parchetul nu a dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil existența unor acte de constrângere a persoanei vătămate Gereny I. P. de către inculpații L. I. și R. I. în data de 27.03.2014.
În ceea ce privește întâlnirea dintre inculpații L. I. și R. I. și persoana vătămată Gereny I. P. care a avut loc la cabinetul de avocatură al acesteia din urmă în data de 16.04.2015 Curtea constată că declarațiile inculpaților reflectă întrutotul conținutul discuției avute cu persoană vătămată (redată în procesul – verbal din data de 17.04.2014, filele 128- 140 dosar urmărire penală), fără a reieși exercitarea vreunor acte de constrângere fizică sau morală asupra acesteia.
Astfel, inculpații au fost chemați la sediul profesional al persoanei vătămate Gereny I. P., discuțiile purtându-se în majoritatea timpului între inculpatul L. I. și persoana vătămată. În acest cadru inculpații au solicitat persoanei vătămate să le restituie o parte din suma de bani dată în anul 2011.
Dinamica discuțiilor relevă faptul că persoana vătămată Gereny I. P., profitând de cunoștințele și abilitățile sale juridice, a încercat să conducă dialogul cu inculpatul L. I. (patru clase primare), iar pe final cu ambii inculpați, astfel încât să îi provoace și să obțină reacții care să justifice plângerea penală anterior formulată împotriva acestora.
De pildă, imediat ce inculpatul R. I. a intrat în biroul persoanei vătămate aceasta l-a întrebat daca este calm, acesta răspunzând în sens afirmativ, pentru ca ulterior persoana vătămată să afirme ca data trecută inculpatul a strigat la el fără să obțină vreo confirmare sau infirmare din partea acestuia, ci doar afirmarea faptului că inculpatul R. I. a fost corect în relația cu persoana vătămată.
Curtea apreciază că strategia persoanei vătămate în cadrul acestei discuții a fost tot timpul canalizată spre provocarea inculpaților, persoana vătămată făcând o . afirmații care nu au fost confirmate în cadrul discuției de inculpați.
Din cuprinsul procesului – verbal din data de 17.04.2014 de redare a înregistrării discuțiilor ambientale purtate de inculpații L. I. și R. I. și persoana vătămată Gereny I. P. în data de 16.04.2015 (file 128- 140 dosar urmărire penală) nu rezultă că inculpații au amenințat pe persoana vătămată, ci doar au solicitat restituirea sumei de 5000 de euro cu privire la care considerau că li se cuvine în mod legitim.
Inculpații au purtat o discuție liberă, potrivit nivelului lor de instruire școlară, în legătură cu restituirea sumei de 5000 euro fără a exercita vreun act de constrângere, subliniind tot timpul că vor să se înțeleagă cu persoana vătămată, că nu vor să îi facă rău persoanei vătămate, în condițiile în care inculpații se aflau în relații bune cu persoana vătămată de peste 15 ani, acesta fiind avocatul lor în toate procesele.
Faptul că inculpatul L. I. a afirmat că în caz de nerestituire a sumei de 5000 euro va formula un denunț referitor la persoana vătămată la Direcția Națională Anticorupție care ar fi putut să conducă la consecințe negative cu privire la acesta nu poate fi calificat ca un act de constrângere efectiv în condițiile în care inculpații aveau credința că pot releva fapte de corupție comise de persona vătămată și nu s-au prevalat de vreo presupusa influența asupra organelor judiciare pentru ca persoana vătămată să fie trasă la răspundere penală.
Curtea consideră că infracțiunea de șantaj are ca obiect juridic special ocrotirea relațiilor sociale care privesc libertatea psihică a persoanei, privită sub aspectul posibilității de a lua hotărâri și de a se manifesta în mod nestingherit, fără să fie constrâns.
Față de situația de fapt reținută mai sus Curtea nu constată existența niciunui act de constrângere fie de natură fizică, fie de natură psihică, din partea inculpaților L. I. și R. I. pentru a impune persoanei vătămate Gereny I. P. să facă ceea ce i se cere, așa cum i se cere, sau să nu facă ceva, astfel încât să îi fie încălcată acesteia libertatea psihică.
Curtea apreciază că discuțiile purtate de inculpați și persoana vătămată în data de 16.04.2014 nu au fost de natură de a-i provoca acesteia o temere ținând cont de elemente precum vârsta persoanei vătămate, personalitatea ei, capacitatea intelectuală.
Prin urmare, Curtea constată lipsa tipicității obiective a infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal, de care au fost acuzați inculpații L. I. și R. I..
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod procedură penală Curtea va admite apelurile declarate de inculpații L. I. și R. I. împotriva sentinței penale nr. 1074 din 23 septembrie 2015 pronunțate de Judecătoria S. – M. în dosarul nr. _, va desființa totalitate sentința penală atacată și rejudecând:
În baza art.396 alin.(1) și (5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.b) teza I Cod procedură penală va achita pe inculpatul L. I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal.
În baza art.396 alin.(1) și (5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.b) teza I Cod procedură penală va achita pe inculpatul R. I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal.
Față de temeiul soluției de achitare dispuse în cauză [art.16 alin.(1) lit.b) teza I Cod procedură penală] în baza art. 25 alin. (5) Cod procedură penală Curtea va lasa nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Gereny I. P. [cu dom. procedural ales în S. M. . jud. S. M.].
Va înlătură obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Va constata că inculpatul L. I. a fost reținut în cauză începând cu data de 24.04.2014 ora 16,00 până la 25.04.2014 ora 16,00.
Va lua act că inculpatul L. I. este arestat în altă cauză.
Va constata că inculpatul R. I. a fost reținut în cauză începând cu data de 24.04.2014 ora 16,00 până la 25.04.2014 ora 16,00.
În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu av. N. B. (delegație nr. 5367/20.11.2015) în cuantum de 360 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Onorariul avocatului din oficiu av. L. M. (delegație nr. 5366/20.11.2015) în cuantum de 360 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod procedură penală admite apelurile declarate de inculpații L. I. și R. I. împotriva sentinței penale nr. 1074 din 23 septembrie 2015 pronunțate de Judecătoria S. – M. în dosarul nr. _ .
Desființează în totalitate sentința penală atacată și rejudecând:
În baza art.396 alin.(1) și (5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul L. I. [fiul lui T. și C.-L., născut la data de 19.02.1961 în loc. Sighetu Marmației, jud. Maramureș, cetățean român, domiciliat în loc. S. M., ., jud. S. M., CNP_, căsătorit, studii 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără copii minori] pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal.
În baza art.396 alin.(1) și (5) Cod procedură penală raportat la art.16 alin.(1) lit.b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul R. I. [porecla „Biuța”, fiul lui I. și E., născut la data de 03.08.1980 în mun. S. M., jud. S. M., domiciliat în loc. S. M., ., jud. S. M., CNP_, cetățean român, studii 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, are 5 copii minori] pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (3) Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal.
În baza art. 25 alin. (5) Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Gereny I. P. [cu dom. procedural ales în S. M. . jud. S. M.].
Înlătură obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Constată că inculpatul L. I. a fost reținut în cauză începând cu data de 24.04.2014 ora 16,00 până la 25.04.2014 ora 16,00.
Ia act că inculpatul L. I. este arestat în altă cauză.
Constată că inculpatul R. I. a fost reținut în cauză începând cu data de 24.04.2014 ora 16,00 până la 25.04.2014 ora 16,00.
În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu av. N. B. (delegație nr. 5367/20.11.2015) în cuantum de 360 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Onorariul avocatului din oficiu av. L. M. (delegație nr. 5366/20.11.2015) în cuantum de 360 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. U. O. M.
pentru grefier A. N.,
în concediu de odihnă, semnează
grefier șef secție, M. H.
red.dec.M. U./08.01.2016
jud.fond P. C.
tehnored.A.N.6ex.
emis 4 .> - inculpatul apelant L. I.
- inculpatul apelant R. I.
- partea civilă intimată G. I. P.
- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 754/2015. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 229/2015. Curtea de... → |
|---|
