Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 668/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 668/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 21-10-2015
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția penală și pentru cauze cu minori |
Dosar nr._ Nr. operator de date cu caracter personal: 3159 |
DECIZIA PENALĂ NR. 668/A/2015
Ședința publică din data de 21 octombrie 2015
Complet constituit din:
Președinte: A. L. F.
Judecător: Țarcă G.
Grefier: S. A.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror T. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de partea civilă apelantă O. L., împotriva sentinței penale nr. 66 din 12 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Marghita, inculpatul intimat S. D. fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. a și e Cod penal.
Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 13 octombrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data de 21 octombrie 2015, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 66 din 12 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Marghita, în baza art. 194 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. D., fiul lui V. și I., născut data de 10.10.1970 în Lenauheim, județul T., cetățenie română, fără antecedente penale, domiciliat în sanislău nr. 1226, județul Satu M., cu locuința efectivă în Valea lui M. .. 10, județul bihor, CNP_, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală.
În baza art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.
În baza art. 93 alin. (1) Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a și b Cod penal, s-a impus condamnatului să execute următoarele obligații: să urmeze un curs de pregătire școlară sau calificare profesională și să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Șimian sau în cadrul Primăriei T. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) Cod penal, i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal referitoare la revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă O. L., cu domiciliul în Șimian nr. 26, județul Bihor și l-a obligat pe inculpatul S. D. să plătească părții civile O. L., suma de 39 lei cu titlu de daune materiale și suma de 5.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății, cu titlu de daune morale.
S-au respins ca nedovedite, respectiv ca nejustificate restul daunelor materiale și morale solicitate de partea civilă O. L..
În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile O. L. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocațial.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale, din care, în baza art. 272 Cod procedură penală, dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat M. M., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 353/13.01.2015.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a constatat că prin rechizitoriul nr. 978/P/2014 din 18.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, înregistrat la Judecătoria Marghita la data de 26.11.2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. D., sub acuzația comiterii infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. a și e Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare în sarcina inculpatului S. D. faptul că în data de 01.06.2014 l-a lovit cu un par pe O. L. F. în zona spatelui și a șoldului cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35 zile de îngrijiri medicale, care au pus în primejdie viața acestuia și au avut drept consecință o infirmitate persoanei vătămate fiindu-i extirpată splina.
Prin încheierea din 13.01.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauză.
Examinând actele dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În data de 01.06.2014 martora Egeresi E. R. s-a deplasat la locuința persoanei vătămate O. L., cu care se afla în relații apropiate, în localitatea Șimian, județul Bihor. La scurt timp, persoana vătămată O. L. s-a deplasat la barul din localitate pentru a cumpăra un flacon cu bere, martora rămânând să-l aștepte pe acesta la locuința lui. La bar persoana vătămată s-a întâlnit cu inculpatul S. D. însă aceștia nu au purtat nicio discuție.
La scurt timp după ce a revenit la locuința sa unde era așteptat de către martora Egeresi E. R., persoana vătămată a fost chemată în stradă de către inculpatul S. D., cumnatul martorei Egeresi E. R., care l-a întrebat pe acesta despre prezența cumnatei sale în locuința lui.
Discuțiile dintre inculpatul S. D. și persoana vătămată O. L., care nu a vrut să recunoască faptul că martora Egeresi E. se afla la locuința sa, au degenerat, astfel că inculpatul i-a aplicat persoanei vătămate mai multe lovituri cu o bâtă pe care o avea asupra sa, lovituri în urma cărora persoana vătămată O. L. a căzut pe jos.
Actele de agresiune exercitate de către inculpatul S. D. asupra persoanei vătămate O. L. au fost văzute de către martorii Nyiri Iozsef și Sziki B.. De asemenea, martora Egeresi E. R., după ce ieșit din locuința persoanei vătămate, l-a văzut pe inculpat care avea asupra sa o bâtă, lângă persoana vătămată care era căzută la pământ.
Persoana vătămată O. L., în urma loviturilor aplicate de către inculpatul S. D., în perioada 02.06.2014 – 06.06.2014, a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Oradea cu diagnosticul fractură de splină cu hemiperitoneu mediu, eventrație postoperatorie mediană, steatoză hepatică, ulcer gastric operat.Leziunile suferite au impus imediat tratament chirurgical, respectiv extirparea splinei.
Așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 1505/Ia/604 din 17 iunie 2014, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor (fila 13 dosar up), persoana vătămată O. L. a suferit mai multe leziuni abdominale și toracice, respectiv, traumatism splenic grad III/IV, hematoame intraparenchimatoase splenice, lacerație splenică, hematom subcapsular splenic, hemiperitoneu, fractură coasta 12 hemitorace stg., fracturi ale apofizelor transversale . care pot data din 01.06.2014, s-au produs prin lovire cu corpuri dure, necesită pentru vindecare 35 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, s-a mai constatat că leziunile au pus în primejdie viața victimei și au avut ca și consecință pierderea unui organ – splina și infirmitatea victimei.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: certificatul medico-legal, declarațiile persoanei vătămate O. L., declarațiile martorilor Nyiri Iozsef, Sziki B., Egeresi E. R., V. Emeric, Egeresi A., coroborate cu declarația inculpatului S. D., care a recunoscut actele de agresiune exercitate asupra persoanei vătămate atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.
În apărarea sa, inculpatul S. D. a declarat că a comis fapta reținută în sarcina sa, enervat fiind de faptul că persoana vătămată O. L. nu recunoștea faptul că martora Egeresi E. R., cumnata sa, se află în locuința persoanei vătămate.
În drept, fapta inculpatului S. D. care în data de 01.06.2014 a lovit persoana vătămată O. L. în zona abdomenului și a toracelui cauzându-i leziuni care au pus în primejdie viața acestuia, au necesitat pentru vindecare 35 de zile de îngrijiri medicale și o infirmitate, victimei fiindu-i extirpat un organ, respectiv splina, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. a și e Cod penal.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C.pr.pen. întrucât rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, instanța, în baza textului de lege mai sus arătat, l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală.
Sub aspectul individualizarii judiciare a pedepsei instanța a avut în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum și criterii generale de individualizare prev. de art. 74 C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei făcânsu-se în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Prin raportare la gravitatea faptei, instanța de fond a reținut că fapta a fost comisă în loc public, iar urmările produse sunt grave, viața victimei fiind pusă în primejdie, aceasta pierzând un organ funcțional, respectiv splina.
Pe de altă parte, infracțiunea a fost comisă pe fondul consumului de alcool de către ambele părți implicate, iar inculpatul s-a aflat într-o stare de tulburare emotivă pricinuită de împrejurarea că acesta cunoștea faptul că martora Egeresi E. R., cumnata sa, se afla în locuința persoanei vătămate, inculpatul fiind nevoit să-și lase soția bolnavă de cancer singură, pentru a se ocupa de îngrijirea animalelor cumnatei sale.
În ceea ce privește persoana inculpatului, acesta nu are antecedente penale și nu este angajat într-un loc de muncă stabil.
Față de conținutul concret al infracțiunii, instanța de fond a apreciat că lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptei nu au relevanța și consistența circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art.75 alin. 2 lit. a și b C.pen.
În acest sens, instanța a subliniat că împrejurările prevăzute de art. 75 alin. 2 C.pen. nu au caracter obligatoriu, ci urmează a fi reținute doar dacă ele reduc în asemenea măsură gravitatea faptei sau îl caracterizează în asemenea măsură pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse între limitele speciale reduse cu o treime, satisface în concret imperativul justei individualizări a pedepsei.
Ori, în cauză, lipsa antecedentelor penale nu atenuează cu nimic starea de pericol creată prin săvârșirea infracțiunii. De asemenea, față de probatoriul administrat în cauză, este lipsită de relevanță recunoașterea faptei de către inculpat, care este pur formală.
De aceea, lipsa antecedentelor penale și atitudinea recunoaștere a săvârșirii infracțiunii nu constituie circumstanțe atenuante, dar vor reprezenta criteriile de apreciere în dozarea pedepsei între limitele prevăzute de lege.
În consecință, instanța a apreciat că pentru prevenirea săvârșirii de noi fapte penale și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, este necesară aplicarea unei pedepse de un doi ani închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având in vedere persoana inculpatului care, nu are antecedente penale, a recunoscut si regretat fapta săvârșita și ținând cont de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, instanța apreciază ca nu se impune executarea efectiva a pedepsei închisorii in regim de detenție, pronunțarea condamnării fiind apreciata ca suficienta pentru reeducarea inculpatului si conștientizarea necesității respectării valorilor sociale protejate de lege si de legea penala in special.
Astfel, în baza art. 91 C. pen. instanța a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere și va stabilii termen de supraveghere 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
De asemenea in baza art. 93 alin. (1) C. pen. l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsurile de supraveghere, respectiv, să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă si să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a și b Cod penal, s-a impus condamnatului să execute următoarele obligații: să urmeze un curs de pregătire școlară sau calificare profesională și să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Șimian sau în cadrul Primăriei T. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
Conform art. 404 alin. 2 C.pr.pen., instanța de fond i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 91 alin. 4 și 96 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a neexecutării obligațiilor ce îi revin sau săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
În cauza de față, din modalitatea de săvârșire a infracțiunii, de natura și gravitatea acesteia precum și având în vedere persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, instanța consideră că aplicarea unei pedepse complementare nu este necesară.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a reținut că persoana vătămată O. L. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale.
În dovedirea daunelor materiale solicitate, partea civilă O. L. a depus chitanța nr._ din 17.06.2014 emisă de Serviciul Județean de medicină legală Bihor pentru suma de 39 lei, reprezentând taxa certificatului medico legal, precizând că nu are alte înscrisuri în dovedirea daunelor materiale solicitate (f. 62, 81).
Având în vedere natura leziunilor descrise în certificatul medico-legal prezentat de persoana vătămată, numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare, urmările produse, respectiv punerea în primejdie a vieții victimei, pe de o parte și starea de infirmitate creată prin pierderea unui organ funcțional, respectiv splina, pe de altă parte, precum și împrejurarea că acordarea daunelor morale are ca scop repararea suferinței fizice cauzate persoanei vătămate O. L., fără să poată constitui o modalitate de îmbogățire fără just temei, instanța în baza art. 19 și 397 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă formulată de acesta și va obliga pe inculpatul S. D. să plătească părții civile O. L. suma de 5.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății, cu titlu de daune morale, sumă considerată că reprezintă o reparație echitabilă a suferințelor fizice și psihice încercate de partea civilă O. L. ca urmare a agresiunii a cărei victimă a fost.
Restul daunelor morale până la suma de 20.000 euro vor fi respinse ca neîntemeiate, instanța considerându-le excesive raportat la circumstanțele concrete ale cauzei.
De asemenea, în baza acelorași texte de lege, instanța a admis în parte și cererea de obligare a inculpatului S. D. la plata daunelor materiale, în măsura în care acestea au fost dovedite de către partea civilă cu înscrisuri, respectiv la plata sumei de 39 lei, contravaloarea certificatului medico-legal și va respinge ca nedovedite, respectiv ca nejustificate restul daunelor materiale solicitate de partea civilă O. L..
În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a obligat inculpatul să plătească părții civile O. L. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocațial.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale, din care, în baza art. 272 Cod procedură penală, va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat M. M., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 353/13.01.2015.
Prin apelul declarat, partea civilă apelantă O. L. a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și majorarea cuantumului despăgubirilor morale față de împrejurarea că viața părții civile a fost pusă în pericol, a avut nevoie de 35 de zile îngrijiri medicale și a pierdut un organ.
Examinând sentința atacată atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în baza art.417 rap. art.421 c.pr.penală, instanța va constata că apelul formulat de către partea civilă apelantă O. L. este întemeiat, motiv pentru care va fi admis potrivit considerentelor de mai jos.
Fără a relua integral starea de fapt descrisă corect de prima instanță, se reține că în data de 01.06.2014 inculpatul S. D. l-a lovit cu un par pe O. L. F. în zona spatelui și a șoldului cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35 zile de îngrijiri medicale, care au pus în primejdie viața acestuia și au avut drept consecință o infirmitate persoanei vătămate fiindu-i extirpată splina.
Întrucât latura penală a cauzei nu a fost contestată de nicio parte, instanța nu va insista asupra acestui aspect( deși instanța apreciează că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată respectându-se criterii enumerate de art.74 c.penal.), urmând să examineze latura civilă a cauzei.
Văzând principiile echității, a reparării integrale a pagubei, a îmbogățirii fără justă cauză, a compensării relative a pagubelor suferite de către victimă, raportat la urmările produse în cauză, respectiv punerea în primejdie a vieții a acestuia și crearea unei infirmități permanente ca urmare a extirpării splinei și în acord cu jurisprudența locală în materie de despăgubiri, instanța apreciează că acordarea de daune morale de 15.000 euro satisfac atât interesele părții civile cât și cele ale justiției care impun respectarea regulilor arătate mai sus.
D. urmare, instanța va dispune potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit.a c.pr.pen. admite ca fondat apelul declarat de către partea civilă O. L. împotriva sen.pen.nr. 66/12.05.2015 a Judecătoriei Marghita pe care o modifică și în rejudecare majorează cuantumul daunelor morale acordate părții civile O. L. de la 5.000 euro la 15.000 euro.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art.275 alin.3 c.pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Dăgău N. în cuantum de 260 lei, conform delegației nr. 4417 din data de 17.09.2015 emis de Baroul Bihor se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21.10.2015.
Președinte, Judecător,
A. L. F. Țarcă G. Grefier,
S. A.
Red. dec. A. L.F./09.11.2015
Red. jud. fond. B. M.
Tehn.red. S.A./ 09.11.2015/ 5 exemplare/
Emise 3 comunicări cu:
- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea
- Partea civilă apelantă O. L.
- Inculpatul intimat S. D.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 685/2015. Curtea de... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
