Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 2/2015. Curtea de Apel ORADEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 2/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 16277/271/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. 16.277/271/P/2014
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 2/A/2015
Ședința publică din 06 ianuarie 2015
Complet de judecată compus din:
Președinte: S. L.
Judecător: C. A. I.
Grefier: C. M.
Ministerul Public este reprezentat de procuror B. R. - șef secție judiciară, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de către inculpatul apelant LAKATOȘ V., fiul lui natural și V., născut la 10 iunie 1994, din Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr. 1378 din 18.11.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prevăzută și pedepsită de art.234 din Codul penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant Lakatoș V., în stare de arest, asistat de avocat din oficiu O. M. în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 5446 din 19.12.2014 emisă de Baroul Bihor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocatul din oficiu al inculpatului apelant Lakatoș V. depune la dosar un memoriu din partea inculpatului.
Inculpatul apelant Lakatoș V. arată că își menține declarațiile date în cauză și nu dorește să dea alte declarații în fața instanței de control judiciar.
Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra apelului.
Apărătorul ales al inculpatului apelant Lakatoș V. susține apelul, solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii apelate, în sensul de a se dispune reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a apelului ca fiind nefondat și solicită a se menține ca legală și temeinică hotărârea atacată.
Inculpatul apelant Lakatoș V., în ultimul cuvânt, solicită a se dispune reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 1378 din data de 18 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 233 C.pen. rap. la art. 396 alin.10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul L. V., fiul lui N. și V., născut la data de 10.06.1994 în municipiul Oradea, județul Bihor, cu domiciliul în comuna Chișlaz, ., județul Bihor, f.f.l. pe raza municipiului Oradea, fără adresă stabilă, CNP_, în prezent aflat în stare de reținere în Penitenciarul Oradea, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 234 alin.1 lit.a C.pen. rap. la art. 396 alin.10 C.pr.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit. b C.pen., s-au contopit pedepsele mai sus stabilite, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 4 (patru) ani și 4 (patru) luni închisoare.
În baza art. 104 alin.2 C.pen., a revocat beneficiul liberării condiționate a inculpatului în ceea ce privește restul rămas neexecutat, de 891 de zile închisoare, din măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 5 ani, dispusă prin sentința penală nr. 213/17.02.2014 a Judecătoriei Târgu M., definitivă prin necontestare.
În baza art. 129 alin.2 lit. b și alin. 4 C.pen., s-a contopit pedeapsa rezultantă stabilită mai sus, de 4 ani și 4 luni închisoare, cu restul rămas neexecutat, de 891 de zile închisoare, din măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 5 ani, dispusă prin sentința penală nr. 213/17.02.2014 a Judecătoriei Târgu M., definitivă prin necontestare, aplică pedeapsa închisorii, de 4 ani și 4 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 250 de zile din măsura educativă a internării într-un centru de detenție, rezultând pedeapsa finală de 4 (patru) ani, 4 (patru) luni și 250 (douăsutecincizeci) de zile închisoare.
În baza art. 65 alin.1 și 3 C.pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b C.pen., de la rămânerea definitivă a prezentei și până când pedeapsa închisorii este executată sau considerată ca executată, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 67 alin.1 C.pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă complementară.
În baza art. 72 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv, din data de 04.07.2014 la zi.
În baza art. 399 alin.1 C.pr.pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
A luat act că persoanele vătămate K. N., domiciliat în Oradea, .. 14, județul Bihor și C. D. G., domiciliat în Oradea, ., județul Bihor, nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 112 alin.1 lit.e C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat, în favoarea statului, a sumei de 100 lei.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale, din care, în baza art. 272 C.pr.pen., s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 300 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat R. P., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3055 din 30.06.2014, a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat L. B., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3093 din 07.07.2014, a sumei de 100 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat A. P., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3257 din 24.07.2014 și a sumei de 150 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat C. R., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4614 din 22.10.2014.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a constatat că la data de 24.07.2014 s-a înregistrat la Judecătoria Oradea, sub nr. de dosar_, rechizitoriul nr. 4384/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului L. V., pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 233 C.pen. și tâlhărie calificată, prev. de art. 234 alin.1 lit.a C.pen. și disjungerea cauzei și trimiterea acesteia la Poliția municipiului Oradea – Biroul de Combatere a Infracțiunilor Contra Persoanei, în vederea identificării numitului „S.” și tragerii la răspundere penală a acestuia, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tâlhărie, prev. de art. 48 rap. la art. 233 C.pen. și complicitate la tâlhărie calificată, prev. de art. 48 rap. la art. 233-art. 234 alin. 1 lit. a C.pen. și în vederea identificării numitului "D." și tragerii la răspundere penală a acestuia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prev. de art. 48 rap. la art. 233 C.pen.
În fapt, s-a reținut că la data de 25.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla pe . cu ., persoana vătămată K. N. a fost acostată de trei persoane, între care și inculpatul, care l-au agresat lovindu-l cu pumnul în față, iar după ce acesta a căzut, l-au buzunărit, iar din buzunarul pantalonilor din partea dreaptă i-au sustras un telefon mobil marca „Sony Xperia L”, cauzându-i un prejudiciu de 500 lei. În urma agresiunii, persoana vătămată a suferit leziuni, care au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 (trei-patru) zile de îngrijiri medicale.
Totodată, s-a reținut că în data de 29.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla în Parcul „I. C. B.” din Oradea, persoana vătămată C. D. G., care se plimba prin parc, a fost acostat de două persoane, între care și inculpatul, care i-au solicitat telefonul mobil, iar când aceasta le-a arătat că nu are cartelă în telefon, i-au luat telefonul din mână și, la insistențele persoanei vătămate de a-i restitui telefonul, pentru a păstra bunul sustras, l-au agresat și amenințat cu cuțit, prejudiciul fiind de 500 lei.
În rechizitoriu s-a mai reținut faptul că beneficiul inculpatului în urma comiterii faptei în dauna persoanei vătămate K. N. a fost de 30 lei, iar în urma comiterii faptei în dauna persoanei vătămate C. D. G., a fost de 70 lei.
În cauză a fost aplicată, la cererea inculpatului procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 396 alin.10 C.pr.pen..
Astfel, inculpatul L. V. a recunoscut comiterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu și a fost de acord ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le-a cunoscut și pe care și le-a însușit.
Față de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța de fond, văzând că fapta inculpatului este stabilită, respectiv că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, a apreciat că procedura specială a recunoașterii vinovăției, prev. de art.396 alin.10 C.pr.pen., este aplicabilă în cauză.
Examinând probele administrate în faza de urmărire penală, cunoscute și însușite de inculpat, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La 25.06.2014, persoana vătămată K. N. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în aceeași zi 25.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla pe . cu . Oradea, a fost acostată de trei persoane de sex masculin, una dintre ele lovind-o cu pumnul în față, iar după ce a căzut la pământ, persoana respectivă i-a căutat în buzunare, iar din buzunarul din partea dreaptă a pantalonilor i-a sustras un telefon mobil marca ”Sony Xperia L”.
În urma cercetărilor, a rezultat că în data de 25.06.2014, în jurul orelor 16.30, inculpatul L. V. împreună cu două persoane rămase neidentificate și cunoscute sub numele de „D.” si „S.” se deplasau pe . Oradea, în spatele magazinului BILLA, când l-au observat pe persoana vătămată K. N., care se deplasa singur pe jos, ascultând muzică la căștile telefonului mobil.
Conform declarației inculpatului L. V., coroborată cu cea a persoanei vătămate, la data sus-menționată, aceasta din urmă a fost acostată de numitul „D.” și de inculpat, care i-au cerut suma de 5 lei. Persoana vătămată a refuzat, motiv pentru care inculpatul a agresat-o, prin lovirea cu pumnul în zona feței. Acesta a căzut la pământ, după care inculpatul a căutat prin buzunare de la pantalonii pe care-i purta, găsind telefonul persoanei vătămate, marca „Sony Erricsson Xperia L” culoare neagră. Atunci inculpatul a decuplat căștile si a sustras telefonul după care toți trei au fugit.
Persoana vătămată i-a urmărit până în Piața Cetate unde i-a pierdut, aspecte surprinse și de camerele de supraveghere din Piața Cetate din Oradea.
În urma agresiunii, persoana vătămată K. N. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 (trei-patru) zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1584/II i a 91/25.06.2014.
S-a mai stabilit că în aceeași seară, inculpatul a vândut telefonul martorului A. T., contra sumei de 50 lei. Din declarațiile inculpatului și ale martorului a reieșit că acesta din urmă nu a cunoscut proveniența ilicită a bunului cumpărat.
P. ordonanța din data de 26.06.2014, confirmată de judecătorul de drepturi și libertăți s-a dispus autorizarea provizorie a interceptării și înregistrării convorbirilor efectuate pe telefonul persoanei vătămate. În urma acestui demers, s-a stabilit că în telefonul respectiv s-a utilizat o cartelă prepaid – aparținând concubinei martorului A. T. și un abonament Orange, stabilindu-se că persoanele care au folosit bunul în cauză intenționează să-l returneze, întrucât se aude rău.
Telefonul sustras a fost ridicat din posesia martorului A. T. si restituit persoanei vătămate K. N..
Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut comiterea faptei astfel cum a fost expusă mai sus, precizând că după valorificarea telefonului, a împărțit cu "D." și "S." suma de 50 lei, remițându-le celor doi câte 10 lei, iar el reținându-și 30 de lei, bani pe care i-a cheltuit în interes personal.
2. În data de 29.06.2014, persoana vătămată C. D. G. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în aceeași dată, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla în parcul I.C. B. din Oradea împreună cu mai mulți prieteni, a fost acostat de doi tineri de etnie rromă (unul dintre ei având pe brațul drept un tatuaj cu inscripția "S."), care i-au cerut un telefon pentru a purta o convorbire, iar când le-a arătat telefonul său marca „Nokia Lumia 520”, spunându-le că nu are cartelă, persoana care-l însoțea pe "S." i-a luat telefonul din mână, iar la insistențele sale de a-i restitui telefonul, tot această persoană a agresat-o, împingând-o, după care a amenințat-o cu un cuțít spunându-i că o omoară dacă nu pleacă.
În urma cercetărilor a rezultat că în data de 29.03.2014, în jurul orelor 16,30, persoana vătămată C. D. G. se afla în parcul I.C. B. din Oradea împreună cu prietenii săi, R. V.-D., D. A. R. și Boczonyi E..
De grupul acestora s-a apropiat inculpatul care era însoțit de o persoană rămasă neidentificată, cunoscută sub numele de „S.” și i-a solicitat persoanei vătămate să-i dea telefonul mobil pentru a vorbi cu cineva, observându-i telefonul în buzunar.
Persoana vătămată i-a spus inculpatului că nu are cartelă în telefon, sens în care a scos telefonul din buzunar pentru a-i arăta aceasta, moment în care inculpatul i-a luat telefonul din mână.
În acest timp „S.” stătea de vorbă cu ceilalți. Persoana vătămată i-a solicitat inculpatului să-i restituie telefonul, acesta împingând-o cu pumnul în zona pieptului, fără însă a-i provoca leziuni.
Apoi inculpatul s-a deplasat spre malul Crișului R., fiind urmat de persoana vătămată care-i solicita restituirea telefonului. Ajuns pe malul Crișului, inculpatul a scos un cuțit cu care a amenințat-o pe persoana vătămată că o omoară dacă-l mai urmărește, aceasta renunțând să mai solicite inculpatului restituirea telefonului.
Cu telefonul sustras, inculpatul s-a deplasat la locuința cunoștinței sale, martorul A. T., căruia i l-a vândut cu suma de 70 lei. Din declarațiile inculpatului și ale martorului a reieșit că acesta din urmă nu a cunoscut proveniența ilicită a bunului cumpărat.
Inculpatul a împărțit banii astfel obținuți cu „S.”, cheltuindu-i ulterior în interes personal.
Telefonul sustras a fost ridicat din posesia martorului A. T. și restituit persoanei vătămate C. D. G.. Inculpatul a fost identificat și recunoscut de persoana vătămată pe baza portretului robot întocmit de organele de cercetare penală.
Totodată, cu ocazia audierii, martorii R. V. și D. A. au confirmat susținerile persoanei vătămate. Cei doi martori l-au recunoscut după fotografii pe inculpat în persoana individului care a deposedat-o pe persoana vătămată de telefonul mobil, exercitând acte de violență asupra sa și amenințând-o cu un cuțit.
Situația de fapt descrisă mai sus a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarații persoane vătămate, acte proveniență bunuri, procese-verbale de depistare, procese-verbale de cercetare la fața locului, planșe foto; procese-verbale, procese-verbale de redare a rezultatelor activității de supraveghere tehnică, proces-verbal de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate, proces-verbal de vizionare imagini surprinse de camerele de supraveghere, planșe foto și DVD aferent în original, procese-verbale de recunoaștere după planșe fotografice și planșe foto, raport de expertiza medico-legală, raport de efectuare a portretului-robot, dovezi de ridicare-restituire bunuri, declarații martori, declarațiile suspectului și inculpatului și fișe de cazier judiciar.
În drept, fapta inculpatului L. V., constând în aceea că în data de 25.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla la intersecția străzilor Anatole France cu ., a deposedat-o pe persoana vătămată K. N. de un telefon mobil marca Sony Xperia, prin acte de violență concretizate în lovirea victimei la nivelul feței, aceasta din urmă suferind leziuni care necesită pentru vindecare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 C.pen., iar fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că, în data de 29.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla în parcul I.C. B. din Oradea, a deposedat-o pe persoana vătămată C. D. G. de un telefon mobil marca Nokia Lumia 520, luându-i bunul din mână, iar când persoana vătămată a solicitat restituirea bunului, inculpatul a agresat-o prin împingere, după care a amenințat-o cu un cuțit, în scopul de a păstra bunul sus-menționat, constituie infracțiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 233-art. 234 alin. 1 lit. a C.pen.
P. sustragerea de către inculpat a bunurilor persoanelor vătămate, prin violență, s-a adus atingere atât relațiilor sociale privind patrimoniul privat cât și relațiilor sociale referitoare la integritatea corporală a persoanei.
Între întrebuințarea de violențe și acțiunea de sustragere există o legătură mijloc-scop, acțiunile de violență fiind realizate tocmai în scopul sustragerii bunurilor persoanelor vătămate.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpatului față de faptele săvârșite și față de urmările acestora îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform art.16 alin.3 lit.a C.pen., întrucât inculpatul a prevăzut și a urmărit deposedarea prin violență a persoanelor vătămate.
La stabilirea și individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite (reținând caracterul premeditat, organizat și elaborat al activității infracționale, în plină stradă, acompaniat și de alte persoane, care să îi întărească inculpatului convingerea că planul va reuși, respectiv că victimele nu vor avea nicio șansă dacă se vor împotrivi, amenințarea făcându-se și cu un cuțit), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (inculpatul urmărind sustragerea unor bunuri, prin folosirea violenței asupra persoanelor vătămate, una fiind minoră), natura și gravitatea rezultatului produs (urmând a fi avut în vedere faptul că întreg prejudiciul material a fost recuperat), motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (obținerea, în mod rapid, dar și pe căi ilicite, de beneficii financiare ridicate), natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului (este cunoscut cu antecedente penale încă din perioada minorității, pentru săvârșirea de infracțiuni de furt și o tâlhărie, iar prin comiterea infracțiunilor care fac obiectul prezentului dosar, inculpatul a dovedit că scopul pedepselor aplicate anterior nu a fost atins, având în vedere că a fost eliberat anticipat din Centrul de detenție pentru minori de la Târgu M. în data de 20.05.2014, cu un rest de pedeapsă de 891 de zile), conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (inculpatul a dat declarații sincere, spunând încă din prima declarație adevărul), nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.
În raport de aceste criterii, instanța de fond a apreciat că se impune stabilirea unor pedepse cu închisoarea și executarea acestora în regim de detenție, această cale fiind singura care ar putea duce la o corijare și îndreptare a comportamentului inculpatului pentru viitor.
Față de cele reținute mai sus, instanța de fond, constatând vinovăția inculpatului L. V., aflat în prezent în arest preventiv în Penitenciarul Oradea, în baza art. 233 C.pen. rap. la art. 396 alin.10 C.pr.pen., l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în dauna persoanei vătămate K. N., iar în baza art. 234 alin.1 lit.a C.pen. rap. la art. 396 alin.10 C.pr.pen., l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, în dauna persoanei vătămate C. D. G..
În baza art. 38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit. b C.pen., s-au contopit pedepsele mai sus stabilite, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 4 (patru) ani și 4 (patru) luni închisoare.
În baza art. 104 alin.2 C.pen., a revocat beneficiul liberării condiționate a inculpatului în ceea ce privește restul rămas neexecutat, de 891 de zile închisoare, din măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 5 ani, dispusă prin sentința penală nr. 213/17.02.2014 a Judecătoriei Târgu M., definitivă prin necontestare.
În baza art. 129 alin.2 lit. b și alin. 4 C.pen., s-a contopit pedeapsa rezultantă stabilită mai sus, de 4 ani și 4 luni închisoare, cu restul rămas neexecutat, de 891 de zile închisoare, din măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 5 ani, dispusă prin sentința penală nr. 213/17.02.2014 a Judecătoriei Târgu M., definitivă prin necontestare, aplică pedeapsa închisorii, de 4 ani și 4 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 250 de zile din măsura educativă a internării într-un centru de detenție, rezultând pedeapsa finală de 4 (patru) ani, 4 (patru) luni și 250 (douăsutecincizeci) de zile închisoare.
În baza art. 65 alin.1 și 3 C.pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b C.pen., de la rămânerea definitivă a prezentei și până când pedeapsa închisorii este executată sau considerată ca executată, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 67 alin.1 C.pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă complementară.
În baza art. 72 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv, din data de 04.07.2014 la zi.
În baza art. 399 alin.1 C.pr.pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
A luat act că persoanele vătămate K. N., domiciliat în Oradea, .. 14, județul Bihor și C. D. G., domiciliat în Oradea, ., județul Bihor, nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 112 alin.1 lit.e C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat, în favoarea statului, a sumei de 100 lei.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale, din care, în baza art. 272 C.pr.pen., s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 300 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat R. P., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3055 din 30.06.2014, a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat L. B., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3093 din 07.07.2014, a sumei de 100 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat A. P., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3257 din 24.07.2014 și a sumei de 150 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat C. R., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4614 din 22.10.2014.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul Lakatoș V. solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii apelate și a se reduce pedeapsa ce i-a fost aplicată.
Examinând hotărârea apelată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, Curtea, în baza art. 420 alineat 10 Cod procedură penală va reține următoarele:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt dedusă judecății constând în aceea că la data de 25.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla pe . cu ., persoana vătămată K. N. a fost acostată de trei persoane, între care și inculpatul, care l-au agresat lovindu-l cu pumnul în față, iar după ce acesta a căzut, l-au buzunărit, iar din buzunarul pantalonilor din partea dreaptă i-au sustras un telefon mobil marca „Sony Xperia L”, cauzându-i un prejudiciu de 500 lei. În urma agresiunii, persoana vătămată a suferit leziuni, care au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 (trei-patru) zile de îngrijiri medicale.
Totodată, s-a reținut că în data de 29.06.2014, în jurul orelor 16.30, în timp ce se afla în Parcul „I. C. B.” din Oradea, persoana vătămată C. D. G., care se plimba prin parc, a fost acostat de două persoane, între care și inculpatul, care i-au solicitat telefonul mobil, iar când aceasta le-a arătat că nu are cartelă în telefon, i-au luat telefonul din mână și, la insistențele persoanei vătămate de a-i restitui telefonul, pentru a păstra bunul sustras, l-au agresat și amenințat cu cuțit, prejudiciul fiind de 500 lei.
S-a mai reținut faptul că beneficiul inculpatului în urma comiterii faptei în dauna persoanei vătămate K. N. a fost de 30 lei, iar în urma comiterii faptei în dauna persoanei vătămate C. D. G., a fost de 70 lei.
În cauză a fost aplicată, la cererea inculpatului procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 396 alin.10 din Codul de procedură penală.
Astfel, inculpatul L. V. a recunoscut comiterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu și a fost de acord ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le-a cunoscut și pe care și le-a însușit.
Instanța de fond a administrat un probatoriu complet pe care l-a interpretat just în lumina dispozițiilor art. 103 Cod procedură penală și pe baza acestuia a reținut situația de fapt și a făcut încadrarea în drept.
De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal.
Analizând cauza din perspectiva dispozițiilor cuprinse în articolul 4 din Codul de procedură penală, instanța de fond în mod corect a constatat că ansamblul probator administrat este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.
De asemenea, situația de fapt avută în vedere de prima instanță este una corectă.
Pedeapsa aplicată inculpatului cât și modalitatea de executare au fost corect individualizate de către instanța de fond și nu se impune reducerea pedepsei cum solicită inculpatul în apărarea sa.
Față de situația de fapt reținută corect de instanța de fond, curtea constată că încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpat este corespunzătoare, că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită, iar pedeapsa aplicată a fost corect individualizată.
La individualizarea pedepsei principale, în cadrul general prevăzut de articolul 74 din Codul penal, au fost avute în vedere limitele de pedeapsă stabilite de lege, pericolul social concret al faptei și făptuitorului, cunoscut cu antecedente penale încă din perioada minorității,și deși a fost liberat anticipat din Centru de detenție pentru minori de la Târgu M. cu un rest de pedeapsă de 891 zile, a comis alte fapte în prezenta cauză și nu s-a reeducat.
Așa fiind, instanța a apreciat corect că o pedeapsă de 4 ani 4 luni și 250 zile închisoare în detenție este necesară pentru realizarea scopului acesteia – de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. " b " Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul Lakatoș V. împotriva sentinței penale 1378/18.10.2014 a Judecătoriei Oradea pe care o va menține în întregime.
În baza art.422 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive până la zi.
Va menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare în apel, urmând ca suma de 200 lei reprezentând contravaloarea onorariului apărătorului desemnat din oficiu,avocat O. M., conform delegației nr.5446/19.12.2014 să fie virată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. " b " Cod procedură penală.
Respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul L. V. împotriva sentinței penale 1378/18.10.2014 a Judecătoriei Oradea pe care o menține în întregime.
În baza art.422 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive până la zi.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare în apel, urmând ca suma de 200 lei reprezentând contravaloarea onorariului apărătorului desemnat din oficiu,avocat O. M., conform delegației nr.5446/19.12.2014 să fie virată din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 6.01.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
S. L. C. A. I. C. M.
Redactat decizie – C. A.I./23.01.2015.
Judecător fond – P. P.S.F.
Tehnoredactat 4 ex./23.01.2015,C.M.
- 2 comunicări – inculpat apelant Lakatoș V.
- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea
← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 32/2015.... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340... → |
---|