Traficul de migranţi (art.263 NCP). Decizia nr. 137/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 137/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 1241/83/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 137/A/2015
Ședința publică din 24 februarie 2015
Președinte: P. M. – președintele secției
Judecător: S. L.
Grefier: P. C.
D. – S. Teritorial Oradea a fost reprezentat de procuror D. A..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de D. – S. Teritorial Oradea împotriva sentinței penale nr. 181 din 23 septembrie 2014 a Tribunalului S. M., privind pe inculpatul B. C., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 și prev. și ped. de art. 323 alin. 1 Cod penal 1969.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul ales al inculpatului intimat, av. Adrișan G. F., din Baroul Suceva și a lipsit inculpatul intimat B. C..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind chestiuni preliminare, instanța le-a acordat părților cuvântul asupra apelului.
Procurorul solicită să se admită apelul declarat de parchet și să se desființeze sentința în sensul de a se dispune condamnarea inculpatului intimat și pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, arătând că din probele administrate în cauză rezultă că au existat cel puțin trei persoane care s-au asociat în vedere comiterii infracțiunii de trafic de migranți.
Apărătorul ales al inculpatului intimat, av. A. G. F., solicită să se respingă ca nefondat apelul declarat de parchet și să se mențină, ca temeinică și legală, sentința atacată. Apreciată că în mod corect instanța de fond, în baza art. 17 alin. 1 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului intimat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prev. și ped. de art. 367 Cod penal, ținând seama de împrejurarea că în cauză nu s-a demonstrat decât colaborarea dintre inculpatul intimat și coinculpatul T. V.. Or, nu se poate reține existența unui grup infracțional organizat în cazul asocierii a două persoane, în cauză nefăcându-se dovada interacționării inculpatului intimat cu acel AN din Anglia. În subsidiar, în cazul în care instanța de control judiciar va aprecia că în cauză sunt întrunitele elementele constitutive ale acestei infracțiuni, solicită să se rețină ca lege penală mai favorabilă legea veche, să i se aplice inculpatului intimat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege și să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 181 din 23 septembrie 2014 a Tribunalului S. M., în baza art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală a fost condamnat inculpatul B. C., fiul lui I. și T., născut la 21.04.1985 în mun. Rădăuți, jud. Suceava, domiciliat în comuna S. M., ..361, jud. Suceava, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 16 al. 1 lit. b) Cod de procedură penală cu aplicarea art. 4 Cod penal cu referire la art. 367 Cod penal a fost achitat același inculpat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută și pedepsită de art. 323 alin. 1 vechiul Cod penal intervenind dezincriminarea.
În baza art. 81 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal 1969.
În baza art. 404 alin. 2 Cod de procedură penală i s-au învederat inculpatului dispozițiile referitoare la revocarea suspendării condiționate prevăzute de art. 83 Cod penal.
În baza art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. - Biroul Teritorial S. M. emis în dosar nr. 48/D/P/2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților T. V. și B. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. și ped. de art. 323 alin. I Cod penal și trafic de migranți art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În sarcina inculpaților s-a reținut în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul lunii aprilie 2007 numitele martorele Zgherbaci M. și Gânga M. de cetățenie moldoveană au luat decizia de a se deplasa în Anglia, în scopul de munci dat fiind că fratele martorei Gânga M. care este și prietenul martorei Zgherbaci M., se afla de mai multă vreme la lucru și le-a transmis acestora că le așteaptă în Anglia, precizându-le că va suporta el cheltuielile ocazionate de transportul lor precum și de obținerea documentelor.
În aceste împrejurări cele două martore au intrat în România în data de 11.04.2007, și ajunse în Iași au fost așteptate de inculpatul B. C. care le-a transportat în localitatea Rădăuți unde au rămas până în data de 19 aprilie 2007 la Pensiunea Azur, interval de timp în care s-au întâlnit de mai multe ori cu inculpatul B. C. care le-a și achitat cazarea, pentru ca în zilele următoare să obțină documentele necesare ieșirii din țară și să pornească spre Anglia.
În data de 19 aprilie 2007 cele două martore au fost căutate la Pensiuna Azur, din Rădăuți, de inculpatul T. V. indicat în declarațiile acestora cu apelativul de V. și conduse la un alt loc de cazare unde au rămas până în data de 28 aprilie 2007, au pornit spre ieșirea din țară cu scopul de a ajunge în Anglia.
După schimbarea locației unde au fost cazate martorele Zgherbaci și Ganga, au ținut permanent legătura cu inculpatul T. V., în așteptarea documentelor necesare deplasării spre Anglia.
În data de 20 aprilie 2007, la motelul în care erau cazate cele două martore, a venit și martorul Bulicanu Valeri, de asemenea cetățean moldovean, care și el urma să se deplaseze în Anglia și care a fost adus de inculpatul B. Castel și numitul C. R., acesta din urmă fiind prieten cu cei doi inculpați.
În data de 27 aprilie 2007 inculpatul T. V. a venit la motelul unde erau cazați cei trei martori și le-a predat acestora 3 cărți de identitate românești falsificate în care erau aplicate fotografiile martorilor după cum urmează: în cartea de identitate având . nr._ eliberată pe numele M. C. E. era aplicată fotografia martorei, Gânga M., în cartea de identitate având . nr._ eliberată de numele C. A. era aplicată fotografia martorei Zgherbaci M., iar în cartea de identitatea având . nr._ eliberată de numele V. V. A. era aplicată fotografia martorului Bulicanu Valeri, și le-a cerut acestora să învețe datele de identitate menționate în acele documente întrucât în data de 28.04.2007 urmau să pornească spre Anglia.
În acest context în data de 28 aprilie 2007 inculpatul T. V. s-a prezentat la hotelul unde erau cazați cei trei martori cu un autoturism marca Dacia L. cu care i-a transportat lângă o piață din orașul Rădăuți, unde i-a predat pe aceștia martorului Grigaciu C. care obișnuia să facă transporturi în străinătate și cu care discutase anterior despre transportarea celor trei martori până în Germania în localitatea Koln de unde aceștia urmau să fie preluați de o altă persoană.
Ajunși la ieșirea din țară la PTF Petea martorilor nu li s-a permis ieșirea din țară deoarece s-a descoperit că documentele de identitate prezentate la control sunt false.
Cărțile de identitate prezentate la control de către cei trei martori au fost analizate de către specialiști criminaliști iar din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/29.04.2007 întocmit de C. criminalistic din cadrul IJPF S. M. rezultă că acestea prezintă caracteristici de formă și de fond comune, că sunt false total, și că au fost realizate cu ajutorul tehnicii de calcul, prin scanarea unor cărți de identitate valabile care apoi au fost retușate înlocuită fotografia și alte date de stare civilă și apoi imprimată.
Martorii Bulican Valeri, Zgherbaci M. și Gânga M. au declarat că după ce s-au întâlnit cu inculpatul B. C. acesta i-a însoțit la un atelier foto din Rădăuți unde și-au făcut fotografii necesare obținerii cărților de identitate, precum și că după obținerea cărților de identitate inculpatul T. V. i-a condus pe martori la un microbuz cu care urmau să se deplaseze în Anglia dar șoferul acelui microbuz a refuzat să-i transporte deoarece verificându-le documentele a realizat că acele cărți de identitate pe care le-au prezentat sunt false.
De asemenea, din probele administrate în cauză a mai rezultat că documentele de identitate valabile ale celor trei cetățeni moldoveni au rămas la inculpatul T. V. de la care au și fost ridicate în cursul cercetărilor care urma să le trimită titularilor după ce aceștia ar fi ajuns în Anglia.
Inculpatul B. Castel nu a recunoscut faptul că i-ar fi condus pe cei trei martori la un atelier foto pentru ca aceștia să-și facă fotografii necesare obținerii cărților de identitate și a declarat că s-a deplasat la Iași pentru a le prelua pe cele două martore din gară și le-a transportat la Rădăuți la cererea inculpatului T. V., și tot la cererea acestuia a suportat cheltuielile de cazare pentru cele două martore în intervalul de timp în care acestea au fost cazate la Pensiunea Azur fără a avea cunoștință despre faptul că acestea ar fi cetățeni străini, și că ar urma să se deplaseze în Anglia folosindu-se de documente de identitate falsificate.
Inculpatul T. V. la rândul său a contestat faptul că i-a cerut inculpatului Bărsan C. să se ocupe de cazarea celor două martore și că ar fi avut vreo contribuție la obținerea documentelor falsificate pentru cei trei martori arătând că în zilele care au premers datei de 28 aprilie 2007 ar fi fost sunat de fratele numitul C. R. care se afla în Anglia și care i-a cerut să o caute pe mama sa și să ridice de la aceasta un plic pe care urma să-l predea celor trei martori cetățeni moldoveni, lucru pe care l-a și făcut contactând-o pe numita Ciobâca V. care i-a înmânat plicul cu cele trei cărți de identitate false pe care la rândul său le-a înmânat martorilor arătând însă că a realizat că aceste documente sunt false în momentul în care le-a înmânat martorelor.
Cu prilejul audierii sale numita C. V. a confirmat faptul că a primit din Anglia un plic conținând trei cărți de identitate pe care l-a înmânat inculpatului T. V. dar a menționat că expeditorul acelui plic nu era fiul său ci un cunoscut de-al acestuia, a cărui identitate nu a cunoaște. În altă ordine de idei în probele administrate în cauză s-a stabilit că persoanele ale căror date de identitate sunt menționate în cărțile de identitate falsificate se aflau în perioada respectivă plecate în Anglia, așa încât se impune concluzia că acele documente de identitate au fost falsificate în Anglia.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că după cazarea celor două martore la Pensiunea Azur din Rădăuți inculpatul B. C. aplecat în Anglia transportând alte două persoane cetățeni moldoveni care au încercat să ajungă ilegal în Anglia fiind descoperiți de autoritățile franceze.
Din coroborarea probelor administrate în cauză, rezultă că cei doi inculpați împreună cu persoana a cărei identitate nu a putut fi stabilită s-au asociat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți asigurând cazarea celor trei martori cetățeni moldoveni și organizându-le acestora transportul din România în Anglia, ieșirea lor din România urmând a se produce fraudulos prin utilizarea cărților de identitate falsificate aspect despre care cei doi învinuiți aveau cunoștință, recunoscut parțial de inculpatul T. V..
Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 19 mai 2014 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S. M., s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 46 Cod de procedură penală, disjungerea cauzei față de inculpatul B. C..
Astfel, cauza a fost înregistrată la Tribunalul S. M. – Secția penală sub dosar nr._ .
După ce instanța a constatat regularitatea actului de sesizare, în procedură de cameră preliminară, în faza de judecată, inculpatul deși lipsă, prin apărătorului său ales în cauză la termenul de judecată din data de 23.09.2014, a solicitat soluționarea cauzei pe baza recunoașterii vinovăției, în condițiile art. 375 Cod procedură penală, prin depunerea la dosarul cauzei a unui înscris autentic dat în fața unui notar public din Londra. Prin această declarație, inculpatul B. C. a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, nu solicită administrarea altor probe, cunoaște probele administrate în faza de urmărire penală, fiindu-i prezentat materialul de urmărire penală pe care și le însușește.
După ce instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 375 Cod procedură penală a trecut la judecata cauzei pe baza recunoașterii vinovăției de către inculpat.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că fapta inculpatului de a prelua cei trei martori cetățeni moldoveni de la ., a le asigura cazarea și de a le suporta costurile ocazionate cu aceasta, precum și fapta de a le pune acestora la dispoziție documente falsificate și a organiza ieșirea lor ilegală din țară și deplasarea lor în Anglia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută și pedepsită de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001.
S-a arătat că, în actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea de către acesta și a infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, astfel cum era aceasta reglementată de prevederile art. 323 alin. 1 Cod penal 1969.
Ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal s-a arătat că instanța este obligată, în vederea respectării principiului aplicării legii penale mai favorabile a face analiza textelor de lege pentru a stabili dacă în noua reglementare fapta săvârșită de către inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii reținute.
Astfel, raportat la conținutul art. 367 noul Cod penal, se consideră a fi și se sancționează grup infracțional organizat ”grupul structurat format din 3 sau mai multe persoane …”. Raportat la împrejurarea că inculpatul s-a asociat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți cu inculpatul T. V., instanța a constatat că nu mai sunt întrunite elementele de existență ale infracțiunii de asociere, așa cum este ea reglementată în art. 367 noul cod penal, pentru această infracțiune pentru care inculpatul a fost trimis în judecată constatându-se că există o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale dispunându-se în consecință achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii acestei infracțiuni.
S-a arătat că săvârșirea acestor fapte de către inculpat, rezultă cu prisosință din probele administrate în faza de urmărire penală și anume proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de constatare, raportul de constatare tehnico-științifică cu privire la documentele falsificate, precum și declarațiile martorilor audiați în cauză.
În consecință, instanța de fond a reținut comiterea de către inculpatul Bărsan C. cu vinovăție, a infracțiunii reținută în sarcina acestuia, dispunând condamnarea sa la pedeapsa cu închisoarea.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal 1969, și anume, limitele de pedeapsă prevăzute de normele de incriminare a acestor infracțiuni, gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și prevederile art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală care dispune reducerea limitelor de pedeapsă în cazul recunoașterii vinovăției.
Fără a reține alte împrejurări care să atenueze sau să agraveze răspunderea penală a inculpatului, instanța i-a aplicat acestuia pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare
În ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului, instanța a apreciat că scopul preventiv și punitiv al pedepsei, astfel cum acesta rezultă din prevederile art. 52 Cod penal, poate fi atins în cazul inculpatului și fără privare de libertate. În acest sens s-a avut în vedere persoana inculpatului, care a conștientizat consecințele faptelor comise, recunoscând comiterea acestora și descriind modul de săvârșire a acestora, precum și starea de sănătate precară a inculpatului.
Fiind îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de art. 81 Cod penal 1969, s-a dispus, suspendarea condiționată a executării pedepsei urmând a se fixa termen de încercare de 3 ani și 4 luni, în condițiile art. 82 Cod penal.
Instanța a făcut și aplicarea dispozițiilor art. 71 Cod penal 1969 privind pedepsele accesorii și i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. c) Cod penal 1969, iar urmare a suspendării condiționate a pedepsei principale, s-au suspendat și pedepsele accesorii mai sus indicate, conform art. 71 alin. 5 Cod penal 1969.
Conform dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală i s-a atras inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal 1969 privind posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor și obligațiilor impuse, respectiv în cazul săvârșirii de noi infracțiuni pe durata termenului de încercare stabilit.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, a declarat apel D. – S. Teritorial Oradea, solicitând desființarea acesteia în sensul de a se dispune condamnarea inculpatului intimat și pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prev. de art. 367 Cod penal.
În motivarea apelului s-a susținut că din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că au existat cel puțin trei persoane care s-au asociat în vederea comiterii infracțiunii de trafic de migranți, inculpatul intimat și coinculpatul T. V. acționând, în mod coordonat cu persoana din Anglia, a cărei identitate nu a putut fi stabilită, primii doi asigurând cazarea celor trei martori cetățeni moldoveni și organizându-le transportul din România în Anglia, iar ieșirea martorilor din țară trebuia să se producă fraudulos, prin utilizarea cărților de identitate falsificate în Anglia de cel de-al treilea membru al grupului.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea va constata că aceasta este legală sub aspectul reținerii stării de fapt dar netemeinică sub aspectul dispoziției de achitare a inculpatului intimat de sub învinuirea comiterii infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, aspect sub care apelul declarat de parchet va fi admis potrivit dispozitivului prezentei.
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului intimat pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză.
Din probele administrate în faza de urmărire penală, recunoscute și însușite de inculpat prin declarația autentificată de Secția consulară a Ambasadei României din Londra (fila 18 din dosarul instanței de fond) rezultă că, în 11 aprilie 2007, două persoane de cetățenie moldoveană care aveau intenția de a se deplasa în Anglia au venit la Iași, unde au fost așteptate de inculpatul intimat B. C., care le-a transportat în localitatea Rădăuți și le-a cazat la pensiunea Azur, iar în 19 aprilie 2007, acestea au fost preluate de către coinculpatul T. V. și cazate într-un alt loc până în 28 aprilie 2007. În 20 aprilie 2007, inculpatul intimat B. C. a mai adus un alt cetățean moldovean în locul unde erau cazate cele două femei de aceeași cetățenie, iar în 27 aprilie 2007, inculpatul T. V. le-a înmânat celor trei persoane cărți de identitate românești falsificate după ce în prealabil un membru al grupării le-a dus la un atelier foto din Rădăuți, pentru a le face fotografii ce au fost aplicate pe aceste acte de identitate.
Cu aceeași ocazie, inculpatul T. V. le-a luat documentele de identitate, spunându-le că o să le remită după ce ajung în Anglia.
În data de 28 aprilie 2007, inculpatul T. V. le-a preluat pe cele trei persoane de cetățenie moldoveană și le-a transportat lângă o piață din orașul Rădăuți, unde le-a predat martorului Grigaciu C. pentru a le transporta în Germania, respectiv în localitatea Koln unde urmau să fie preluate de o altă persoană, membră a grupului infracțional.
La ieșirea din țară, la PTF Petea, jud. S. M., autoritățile române au depistat că documentele de identitate prezentate de cele trei persoane sunt false.
Starea de fapt și vinovăția inculpatului intimat rezultă din mijloacele de probă aflate la dosar. Astfel, procesul verbal de constatare și raportul întocmit de către organele de poliție de la S.P.F. Petea, jud. Bihor (filele 9-10, 11 din dosarul de urmărire penală, volumul I) se coroborează cu declarațiile cetățenilor moldoveni Zgherbaci M. (filele 30-31, dosar de urmărire penală, volumul I), G. M. (filele 65-76 din volumul I al dosarului de urmărire penală) și Bulicanu Valeri (filele 101-110 din volumul I al dosarului de urmărire penală), proces verbal de percheziție și de citire a memoriei telefoanelor (filele 96, 99, 115, 124, 128 din volumul I al dosarului de urmărire penală), proces verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșele foto (filele 133 – 193 volumul I al dosarului de urmărire penală), raportul de constatare tehnico – științific privind falsificarea cărților de identitate (filele 197- 231 din volumul I al dosarului de urmărire penală), declarațiile martorilor Grijianu C. D. (filele 1, 2 din volumul II al dosarului de urmărire penală), Grijianu Adinuța (filele 6, 7 din volumul II al dosarului de urmărire penală), G. I. F. (filele 21,22 din volumul II al dosarului de urmărire penală), N. S. (fila 26 din volumul II al dosarului de urmărire penală), C. V. (fila 59 din volumul II al dosarului de urmărire penală), Andrișon M. (filele 143 – 144 din volumul II al dosarului de urmărire penală), contractul de închiriere nr. 2 din data de 08.01.2007 (filele 31 – 34 din volumul II al dosarului de urmărire penală) și procesul verbal de confruntare (filele 140 – 142 din volumul II al dosarului de urmărire penală).
Justificat prima instanță a admis cererea inculpatului intimat de judecată a cauzei potrivit procedurii simplificate în cazul recunoașterii vinovăției.
Astfel, potrivit articolului 375 din Codul de procedură penală, din punct de vedere procedural, în situația în care inculpatul cere judecarea cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța trebuie să procedeze la ascultarea acestuia. Această activitate vizează în mod exclusiv recunoașterea totală de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa și solicitarea ca judecata să aibă loc doar în baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală.
Deși textul legal nu precizează care sunt aspectele în considerarea cărora cererea poate fi admisă sau respinsă, din conținutul normei se desprinde ideea că, instanța trebuie să se convingă asupra faptului că inculpatul înțelege acuza ce i se aduce și că recunoaște întocmai săvârșirea faptelor și situația de fapt reținută prin actul de sesizare a instanței. Dacă se contestă, chiar în mică parte, situația de fapt sau elemente ale acuzației, cererea de judecare conform procedurii simplificate trebuie respinsă.
Revenind la speță, curtea constată că prin declarația autentificată la care s-a făcut referire mai sus, inculpatul intimat a declarat că recunoaște în totalitate comiterea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, motiv pentru care instanța a admis cererea formulată de inculpat conform articolului 374 alineatul 4 din Codul de procedură penală. Prin urmare, ulterior, instanța nu era îndrituită, având în vedere starea de fapt descrisă în rechizitoriu să dispună achitarea inculpatului pe motiv că, în cauză, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de lege (articolul 367 alineatul 6 din Codul penal) pentru a se constata că suntem în prezența unui grup constituit.
De asemenea, este de reliefat că inculpatul intimat Bârscan C. a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de articolul 323 alineatul 1 din Codul penal din 1969, care nu se mai regăsește în Codul penal, legiuitorul incriminând prin articolul 367 din Codul penal constituirea unui grup infracțional organizat, iar în alineatul 6, definind grupul infracțional organizat ca fiind grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o perioadă de timp și pentru a acționa coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Prin urmare, nu putem vorbi despre o dezincriminare cum greșit reținut Tribunalul S. M., întrucât legiuitorul a dorit prin articolul 367 din Codul penal să preia dispozițiile articolului 323 alineatul 1 din Codul penal din 1969 (a se vedea în acest sens și decizia nr. 12/2 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul HP).
Din mijloacele de probă aflate la dosar, rezultă că grupul infracțional a fost constituit din cei doi inculpați și o persoană rămasă neidentificată din Anglia. Cele trei persoane s-au asociat și au colaborat în privința preluării cetățenilor moldoveni de la ., asigurând cazarea și suportarea cheltuielilor ocazionate cu cazare, punând la dispoziția acestora acte de identitate falsificate. Totodată, aceștia au organizat ieșirea din țară, ilegal, a cetățenilor moldoveni care intenționau să ajungă în Anglia.
Cât privește infracțiunea prevăzută de articolul 71 alineatul 1 din OUG nr. 105/2001, curtea constată că în mod eronat, față de succesiunea în timp a legii, nu s-au reținut prevederile articolului 5 din Codul penal.
Astfel fiind, instanța de control judiciar, în baza dispozițiilor articolului 421 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală, va admite apelul declarat de D. – S. Teritorial Oradea și va reține dispozițiile art. 5 Cod penal cu privire la infracțiunea prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, menținând pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare cu aplicarea articolului 71 alineatul 2 și articolului 64 litera a teza a II-a, b din Codul penal din 1969.
În speță, inculpatul săvârșind două infracțiuni, instanța de apel constată că, în raport de regimul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni, vechea reglementare este mai favorabilă, motiv pentru care va reține încadrarea juridică dată prin rechizitoriu și va face aplicarea articolului 33 litera a și articolului 34 litera b din Codul penal din 1969.
Întrucât în cauza dedusă judecății nu a intervenit dezincriminarea, curtea va dispune condamnarea inculpatului B. C. pentru infracțiunea prevăzută de articolul 323 alineatul 1 din Codul penal din 1969 la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 2, art. 64 litera. a teza a II-a, b Cod penal 1969 și, procedând conform articolului 33 litera a și articolului 34 litera b din Codul penal din 1969, va contopi pedepsele individuale în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar în temeiul articolului 15 alineatul 1 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea articolului 5 din Codul penal va dispune, conform articolului 81 din Codul penal din 1969 suspendarea condiționată a pedepsei rezultante principale și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal 1969.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de apel are în vedere împrejurările concrete în care faptele au fost comise, complexul infracțional, dar și atitudinea ante și postinfracțională a inculpatului B. C., inclusiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpat, dând eficiență prevederilor articolului 396 alineatul 10 din Codul de procedură penală.
Curtea apreciază că pedeapsa stabilită atât în ceea ce privește cuantumul ei, cât și modalitatea de executare este necesară și suficientă pentru a asigura corijarea comportamentului inculpatului intimat B. C..
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 punctul 2 litera a Cod procedură penală,
Admite apelul penal declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial S. M. împotriva sentinței penale nr. 181 din 23.09.2014 pronunțată de Tribunalul S. M., pe care o desființează în sensul că:
Înlătură dispozițiile privind achitarea inculpatului B. C. în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală cu referire la art. 4 Cod penal de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 323 alin. 1 Cod penal 1969.
Reține dispozițiile art. 5 Cod penal cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare cu privire la care face aplic. art. 71 alin. 2, 64 lit. a teza II a și b Cod penal 1969.
În baza art. 323 alin. 1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul B. C., fiul lui I. și T., ns. la 21.04.1985 în Rădăuți, dom. în S. M., nr. 361, jud. Suceava la o pedeapsă de:
- 2 ani închisoare cu aplicarea art. 71 alin. 1, art. 64 lit. a teza a II a, b Cod penal.
În baza art. 33-34 lit. b Cod penal 1969 contopește pedepsele individuale în pedeapsa cea mai grea și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 71 alin. 2, art. 64 lit. a teza a II a, b Cod penal.
În baza art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, art. 5 Cod penal și art. 81 și art. 71 alin. 5 Cod penal 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante principale și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal 1969.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 februarie 2015.
PREȘEIDNTE,JUDECĂTOR,
P. M. S. L.
GREFIER,
P. C.
red. decizie P. M., 12.03.2015
jud. fond Invanovics E.S.
tehnored. 4 ex., 12.03.2015, pc
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Violarea de domiciliu (art.224 NCP). Decizia nr. 145/2015.... → |
|---|
