Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1042/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1042/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 1042
Ședința publică din data de 28 octombrie 2015
Președinte - E. N.
Judecător - S. P. B.
Grefier - M. G.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr. 451 din 15 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria B. privind pe intimatul inculpat T. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat T. E., asistat de avocat ales P. G. din Baroul B. în substituirea avocatului ales I. G. din același barou, cu împuternicire avocațială . nr._ din 28.10.2015 și delegație de substituire din 28.10.2015, aflate la filele 16,17 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Se legitimează inculpatul T. E. cu CI . nr._ din 24.06.2011 emis de SPCLEP B., CNP_, domiciliat în municipiul B., ..44, județul B..
Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat T. E. dreptul de a fi audiat la instanța de control judiciar precum și posibilitatea de a uza de dreptul la tăcere fără vreo consecință juridică negativă.
Avocat ales P. G. având cuvântul pentru intimatul inculpat T. E. arată că inculpatul menține declarațiile date la instanța de fond însă dorește să dea o declarație la acest termen de judecată pentru a-și exprima în mod expres acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității.
Intimatul inculpat T. E. având cuvântul arată că dorește să dea declarație.
Curtea luând act de acordul inculpatului T. E. procedează la ascultarea acestuia, declarația dată fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Avocatul ales al intimatului inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, apreciind apelul în stare de judecată.
Curtea ia act de susținerile părților în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în susținerea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 451 din 15 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria B. arată că prin această sentință s-a dispus în sarcina inculpatului T. E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 NCP o pedeapsă de doi ani închisoare care a cărei aplicare a fost amânată conform art. 83 alin. 1 și 3 Cod penal pe un termen de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Apreciază că hotărârea atacată este netemeinică în ce privește pedeapsa la care s-a orientat instanța de fond, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 NCP, reținându-se că la data de 01 martie 2015 a fost identificat conducând pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,00 g%o,alcool pur în sânge la prima probă respectiv 1,85 g%o,alcool pur în sânge la cea de a doua probă.
Menționează că raportat la valoarea ridicată a alcoolemiei, la circumstanțele personale ale inculpatului și la consecințele care s-ar fi putut produce, instituția amânării aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 Cod penal nu trebuia să-și găsească aplicarea în acest caz.
Din fișa de abateri rutiere existentă la fila 26 dosar urmărire penală rezultă că deși inculpatul a obținut permisul de conducere în data de 18.08.2011, la doar o lună a comis prima abatere constând în depășirea vitezei admise cu 31-40 km/h.
În continuare inculpatul a comis șase abateri în anul 2012, una dintre acestea soldate cu pagube materiale, opt abateri în anul 2013 și 5 abateri în anul 2014, un total de 20 abateri într-un interval de trei ani și jumătate.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului aflată la fila 20 dup rezultă că acesta a fost sancționat în anul 2011 cu amendă administrativă în cuantum de 400 lei pentru comiterea unei fapte de furt calificat.
La aplicarea instituției amânării pedepsei persoana față de care s-a dispus nu poate fi supusă nici unei interdicții, incapacități sau decăderi din cele specifice soluției de condamnare, așa încât nu devin aplicabile nici dispozițiile art. 114 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep. care prevede anularea permisului de conducere în situația în care acesta ar fi fost condamnat pentru infracțiunea prev. de art. 336 Cod penal.
Având în vedere gravitatea sporită a faptei, se impunea ca persoana care a comis o astfel de faptă ilicită prin care a pus în pericol nu doar persoana sa dar și a celorlalți participanți la traficul rutier, să suporte constrângerile generate de obținerea din nou a permisului de conducere.
Având în vedere practica constantă a Curții de Apel Ploiești în ce privește individualizarea acestui gen de infracțiuni, se apreciază că numai o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum mai ridicat este de natură să-și atingă scopul preventiv – educativ prevăzut de lege în condițiile art. 91 Cod penal.
În situația aplicării amânării pedepsei instanța de fond trebuia să aplice și disp. art. 85 alin. 2 lit. b și c Cod penal respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității și interdicția de a conduce anumite vehicule stabilite de instanță.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pe fond să se individualizeze pedeapsa aplicată inculpatului în sensul majorării cuantumului acesteia, cu aplicarea art. 91 Cod penal.
Avocat ales P. G. având cuvântul pentru intimatul inculpat T. E. având în vedere declarația expresă dată de inculpat la acest termen de judecată, solicită admiterea apelului declarat de parchet numai în ce privește aplicarea disp. art. 85 alin. 2 lit. b Cod penal cu privire la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.
Consideră că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică în ce privește soluția dispusă respectiv amânarea aplicării pedepsei, solicitând să se mențină celelalte dispoziții din hotărârea apelată.
Intimatul inculpat T. E. având ultimul cuvânt arată că regretă fapta săvârșită.
CURTEA
Asupra apelului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată;
Prin sentința penală nr. 451 din 15 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria B. în baza art. 396 alin. 1, 4 Cod proc. penală rap. la art. 83 Cod penal s-a stabilit în sarcina inculpatului T. E., (fiul lui S. și C., născut la data de 02.07.1993 în municipiul B., județul B., cetățenia română, studii liceale, student, CNP_), domiciliat în municipiul B., ..44, județul B., pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin.1Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În temeiul art. 83 alin. 1, 3 Cod penal s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani, prev. de art. 84 Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Ca urmare, potrivit art. 85 alin. 1 din același cod, pe durata termenului de supraveghere s-a impus ca inculpatul T. E. să respecte măsurile de supraveghere prevăzute la literele a)- e), respectiv: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă și să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
De asemenea, în temeiul art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata aceluiași termenului de supraveghere s-a dispus ca datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) se fie comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul B..
Conform art. 404 alin. 3 Cod proc. penală s-a atras atenția inculpatului T. E. asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În fine, în baza art. 274 alin. 1 Cod proc. penală acesta a fost obligat la plata sumei de 420 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate la urmărirea penală, însușite de acesta la primul termen de judecată din data de 14.07.2015, în esență, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt.
Prin rechizitoriul nr. 1140/P/2015 din 16.04.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. E. pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzute de art. 336 alin.1 Cod penal, săvârșită în data de 01.03.2015,ora 02,38.
Prin încheierea nr. 423 din camera de consiliu de la 14.07.2015, rămasă definitivă la aceeași dată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății..
Evaluând materialul probator instrumentat în dosarul cauzei, prima instanță a confirmat activitatea infracțională dedusă judecății, astfel cum a fost descrisă prin rechizitoriu și recunoscută de inculpat prin declarația dată la 14 iulie 2015.
Astfel, s-a reținut că în data de 01.03.2015 inculpatul T. E. a fost în vizită la o persoană care locuiește pe . B., unde în intervalul orar 0030- 0130 a consumat cantitatea de 300 ml wisky și a mâncat o șaormă.
Cu toate că anterior consumase băuturi alcoolice, în jurul orei 0225 acesta s-a urcat la volanul autoturismului marca Volkswagen Passat nr._, proprietatea fratelui său, conducându-l cu intenția de a se deplasa la domiciliul de pe . același municipiu.
După ce a parcurs circa 100 de metri, întrucât nu a semnalizat schimbarea direcției de mers către . Pietroasele, autovehiculul a fost oprit de un echipaj de poliție ce efectua activități de supraveghere și control trafic rutier pe raza municipiului B..
Cu ocazia stabilirii identității conducătorului auto și constatându-se că emana halenă alcoolică, agenții de poliție au procedat la testarea inculpatului T. E., cu aparatul alcooltest aflat în dotare, rezultând că la ora 02,38 prezenta o alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul alveolar expirat.
D. consecință, în continuare acesta a fost condus la Spitalul Județean de Urgență B., unde pentru stabilirea alcoolemie s-au prelevat două probe biologice de sânge, astfel că potrivit buletinului de analiză toxicologică nr.138/04.03.2015 analiza toxicologică a evidențiat o alcoolemie de 2,00 g%o (orele 0325 - proba I), respectiv 1,85 g%o( 0425 - pentru proba a II a), alcool pur în sânge.
În drept, fapta inculpatului T. E., constând în aceea că în data de 01.03.2015,ora 0238 a condus autoturismul marca Volkswagen Passat nr._ ,pe . B., având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/%o alcool pur în sânge, a fost încadrată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Reținând a fost dovedită cu certitudine vinovăția acestuia, instanța de fond a dispus condamnarea în baza situației de fapt și a textelor incriminatorii menționate, la stabilirea și dozarea pedepselor ținându-se seama de criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 Cod penal.
S-au avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii acesteia și scopul urmărit, faptul că inculpatul se află la prima incidență cu legea penală, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, situația familială și socială.
Astfel, în contextul elementelor de fapt și de drept reținute, în baza art. 396 alin. (1), (4) Cod proc. penală raportat la art. 83 Cod penal s-a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare în sarcina inculpatului T. E., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzute de art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod proc. penală.
Pe de altă parte, s-a apreciat că scopul acesteia poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție, deoarece se află la prima incidență cu legea penală, a realizat pericolul faptei sale și fiind îndeplinite deci, condițiile art. 83 Cod penal, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 82, începând cu data rămânerii definitive a sentinței adoptate.
Totodată, pe durata termenului de supraveghere, conform art. 85 alin. (1) inculpatul T. E. a fost obligat să respecte măsurile de supraveghere prevăzute în alineatul 1 lit. a) - e), atrăgându-i-se atenția asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria B., criticând-o ca fiind netemeinică sub aspectul individualizării răspunderii penale față de inculpatul T. E..
S-a susținut că în cazul acestuia amânarea aplicării pedepsei închisorii conform art. 83 – 85 Cod penal este inoportună, întrucât nu există posibilități de îndreptare prin aplicarea unui simplu avertisment asupra conduitei viitoare și consecințelor la care se va expune dacă mai comite infracțiuni privind regimul circulației pe drumurile publice, având în vedere pericolul social concret prezentat pentru ordinea publică.
Se impunea astfel, ca prima instanță să țină seama pe de o parte de gravitatea sporită a faptei, respectiv că inculpatul T. E. a condus autoturismul proprietatea fratelui său pe un drum județean, prezentând în sânge o îmbibație alcoolică de 2 gr. % 0 (proba I), respectiv 1,85 gr. % 0, intervenția unor consecințe prejudiciabile patrimoniale sau pentru viața și integritatea corporală a celorlalți participanți în trafic fiind înlăturată la intervenția oportună a organelor de poliție aflate în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control privind respectarea legislației rutiere.
Pe de altă parte, acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind cercetat și sancționat administrativ prin ordonanța procurorului începând cu anul 2011 pentru furt calificat săvârșit noaptea și prin efracție dar și în 20 rânduri pentru comiterea de contravenții privind regimul circulației pe drumurile publice (depășirea vitezei legale de circulație, acordarea de prioritate, circulație pe timp de noapte și ninsoare fără lumini, nefolosirea centurii de siguranță), prin procesele verbale încheiate de organele de poliție.
În consecință, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe, în parte, iar în rejudecare, pe fond, potrivit art.421 alin.2 lit. a Cod de procedură penală să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună majorarea cuantumului pedepsei închisorii stabilite și suspendarea sub supraveghere a executării conform art. 91 și urm Cod penal, înlăturându-se prevederile referitoare la amânarea aplicării acesteia.
În subsidiar, s-a solicitat ca în situația menținerii amânării aplicării pedepsei stabilite la primul grad de jurisdicție, conform art. 85 alin. 2 lit. b și c Cod penal să se impună inculpatului T. E. și obligațiile constând în prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, respectiv interdicția de a conduce anumite vehicule stabilite de instanță.
Apelul este fondat.
Verificând sentința primei instanțe, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate de P. de pe lângă Judecătoria B., precum și sub toate aspectele de fapt și de drept conform dispozițiilor art. 417 alin. 2 și art. 418 alin. 1 Cod de procedură penală, rezultă că fapta, împrejurările săvârșirii și vinovăția inculpatului T. E., pe larg detaliate în precedente, s-au stabilit corect și în deplin acord cu probele administrate la urmărirea penală și însușite de acesta mai înaintea începerii cercetării judecătorești, conform art. 374 alin. 4 din același cod.
S-au avut în vedere astfel, declarațiile privind recunoașterea învinuirii, făcute în ședința publică din data de 14 iulie 2015 coroborate cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarația martorului, I. D., cele conținând rezultatul prelevării probelor biologice și examinare fizică din 01.03.2015 și buletinul de analiză toxicologică nr.138/04.03.2015 al SML B..
Atari probe s-au reținut justificat ca și temei la judecata cauzei, în primă instanță, deoarece potrivit jurisprudenței interne sunt utile pentru stabilirea existenței faptei și vinovăției unei persoane inculpate pentru săvârșirea infracțiunilor privind regimul circulației pe drumurile publice.
Pe de altă parte, din evaluarea acestora se constată ca fiind dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă, că la data de 01 martie 2015, în jurul orelor 02:30, deși se afla sub influența băuturilor alcoolice (alcoolemia situându-se peste limita contravențională de 0,80 g/l, respectiv 2 % 0 - prima probă și 1,85 % 0 - a doua probă), inculpatul T. E. a condus autoturismul marca Volkswagen Passat cu nr._, proprietatea fratelui său, deplasându-se pe mai multe străzi din municipiul B..
Rezultă de asemenea, că după circa 100 m de la punerea în circulație a vehiculului, întrucât nu a semnalizat schimbarea direcției de mers (.), intimatul inculpat a fost oprit de un echipaj de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de supraveghere și control a traficului rutier iar la testarea în procedura alcoolscop a prezentat o valoare de 0,93 mg. / l alcool pur în aerul expirat.
Încadrarea juridică stabilită de judecătorul fondului în dispozițiile art.336 alin.1 Cod penal este corectă, corespunzând faptei săvârșite de către inculpatul T. E. cât și formei de vinovăție, respectiv intenția indirectă prev. de art.16 alin.3 lit.b) Cod penal.
De asemenea și reținerea disp. art.396 alin.10 Cod proc. penală este legală, având în vedere că acesta a înțeles să recunoască învinuirea în condițiile descrise prin actul de sesizare, însușindu-și probatoriile administrate la urmărirea penală și acceptând judecata în procedura abreviată prev. de art. 374 alin. 4 din același cod.
Pedeapsa de 2 ani închisoare, stabilită la primul grad de jurisdicție, situată în imediata apropiere a limitei minime speciale înscrise în partea specială a codului penal, ce sancționează atari fapte alternativ, cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă și redusă cu o treime conform art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală, ca și gen de pedeapsă și cuantum, satisface criteriile de individualizare înscrise sub art. 74 Cod penal.
Se constată astfel că, judecătorul fondului a ținut seama de gravitatea concretă a faptei săvârșite de inculpatul T. E., determinată de gradul ridicat al alcoolemiei prezentate cu ocazia constatării acesteia, situat cu mult peste limita contravențională de 0,80 g/l (2 gr. % 0, respectiv 1,85 gr./l) și starea de pericol creată pentru siguranța publică, materializată în nerespectarea unei reguli esențiale privind circulația într-o intersecție dintr-o zonă a municipiului B., care de principiu este caracterizată prin trafic intens rutier și pietonal, neintervenția consecințelor prejudiciabile importante pentru viața și bunurile altor participanți datorându-se exclusiv întreruperii rezoluției infracționale de echipajul de poliție aflat în misiune de supraveghere și control a acestuia.
Pe de altă parte, în cadrul controlului judecătoresc ierarhic se apreciază că la determinarea cuantumului pedepsei nu pot fi ignorate conduita sinceră adoptată încă din faza de urmărire penală, gradul de maturitate specific personalității în formare de până la 22 ani, precum și faptul că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului este pedepsită alternativ cu închisoarea sau amenda.
Circumstanțele privind desfășurarea activității infracționale unite cu persoana inculpatului T. E., justifică însă, susținerile apelantului parchet, în sensul că în cazul acestuia individualizarea răspunderii penale prin amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83-85 Cod penal, este total insuficientă pentru realizarea funcției retributive și asigurarea reinserției sociale, respectiv prezervarea ordinii publice prin descurajarea săvârșirii de atari fapte, de alte persoane, știut fiind că lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală corectă reprezintă o conduită normală a persoanei într-o societate guvernată de statul de drept.
Sub acest aspect, prima instanță era datoare să țină seama că, chiar dacă fapta a fost săvârșită în jurul orelor 02:30, intimatul inculpat T. E. prezintă un real pericol pentru ordinea publică, deoarece nu se află la primul conflict cu legea penală, el manifestând perseverență de excepție în nerespectarea legislației ce reglementează circulația pe drumurile publice.
Astfel, prin documentația depusă în dosarul de urmărire penală, poliția judiciară a dovedit că în perioada 19.09.2011 – 01.03.2015, în 20 rânduri, acesta a fost sancționat contravențional, inclusiv pentru depășirea vitezei legale de circulație și conducere sub influența alcoolului, în trei rânduri luându-se și măsura suspendării dreptului de a conduce un autovehicul, aspecte ce justifică indubitabil rezistență de excepție pentru formarea unei conduite în spiritul respectării legii penale și normelor de conviețuire, deci amânarea aplicării pedepsei prezintă un serios risc pentru săvârșirea de noi fapte penale.
Rezultând așadar, că în aceste limite, acțiunea penală obiect al prezentei cauze a fost rezolvată greșit, se va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B., situație în care se va dispune desființarea sentinței primei instanțe, iar în baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod proc. penală se va pronunța o nouă hotărâre.
Astfel, constatându-se că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 83 - art. 85 Cod penal privind amânarea aplicării pedepsei, în rejudecare, pe fond, se va proceda la înlăturarea acestora și în baza art. 336 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală va fi condamnat inculpatul T. E., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, ținându-se seamă de datele personale și circumstanțele reale expuse, inclusiv lipsa antecedentelor penale și producerea vreunui eveniment de circulație, în baza art.91 Cod penal se va suspenda sub supraveghere executarea acesteia pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art.92 alin.1 din același cod.
Ca urmare, în baza art. 93 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere se va impune intimatul inculpat T. E. să respecte măsurile de supraveghere menționate la lit. a-e, respectiv: să se prezinte la Serviciul de Probațiune B., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite control mijloacelor sale de existență.
Pe parcursul aceluiași termen de supraveghere conform art. 93 alin.2 Cod penal acesta va fi obligat să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței, iar față de prevederile art.93 alin.3 Cod penal va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la una din tipurile de activități ce pot fi desfășurate în cadrul Primăriei municipiului B. - Administrație Publică locală.
Pe cale de consecință, se va atrage atenția inculpatului T. E. asupra dispozițiilor art.96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligațiilor impuse de instanță, prin prezenta decizie.
Pe de altă parte, având în vedere perseverența acestuia la nesocotirea legislației privind circulația pe drumurile publice, conform art. 67 alin. 1 Cod penal se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și i Cod penal - dreptul de a conduce orice categorie de autovehicule, pe durată de 2 ani, ce se va executa în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal, respectiv de la data pronunțării prezentei decizii.
În fine, față de prev. art. 68 alin.1 Cod penal privind regimul executării pedepselor complementare în cazul suspendării executării pedepsei închisorii, în condițiile în care noul cod penal nu mai prevede că pe această durată se suspendă și executarea pedepselor accesorii, se constată că în prezenta cauză nu mai pot fi aplicate pedepsele accesorii instituite de art. 65 și urm. din același cod.
Văzând și prevederile art. 274 alin. 1, respectiv art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, ce reglementează plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cazul admiterii căilor de atac exercitate de parchet, respectiv pronunțarea unei noi hotărâri prin care s-a dispus condamnarea inculpatului intimat la al doilea grad de jurisdicție,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit. a) Cod proc. penală, admite apelul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr. 451 din 15 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria B. privind pe intimatul inculpat T. E., fiul lui S. și C., născut la data de 02.07.1993, domiciliat în municipiul B., ..44, județul B., CNP_.
Desființează sentința primei instanțe în totalitate și rejudecând pe fond pronunță o nouă hotărâre în sensul că:
Înlătură dispozițiile art. 83 alin. 1 și 3, art. 85 alin. 1lit. a,b, c, d, e – art. 86 alin. 1 Cod penal și art. 404 alin. 3 Cod proc. penală privind amânarea aplicării pedepsei închisorii.
În baza art. 336 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod proc. penală condamnă pe inculpatul T. E. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit conform art.92 alin.1 Cod penal.
Conform art. 67 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului T. E. pedeapsa complementară a intezicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și i Cod penal- dreptul de a conduce orice categorie de autovehicule, pe durată de 2 ani în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal, respectiv de la data pronunțării prezentei decizii.
În baza art.93 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul T. E. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a-să se prezinte la Serviciul de Probațiune B., la datele fixate de acesta;
b-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d-să comunice schimbarea locului de muncă;
e-să comunice informații și documente de natură a permite control mijloacelor sale de existență;
În temeiul art.93 alin.2 lit. d) Cod penal, impune inculpatului T. E. obligația să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal comb. cu art. 404 alin. 2 Cod proc. penală pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul T. E. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei orașului B. - Administrație Publică locală la una din tipurile de activități ce pot fi desfășurate.
Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligațiilor impuse de instanță conform art.96 Cod penal.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 420 lei cheltuieli judiciare către stat, la instanța de fond.
Cheltuielile judiciare avansate de stat aferente apelului de față rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2015.
Președinte,Judecător,
E. N. S. P. B.
Grefier,
M. G.
Red. NE/Tehnored. GM
3 ex./02 decembrie 2015
Dosar fond nr._ - Judec. B.
Judec. fond A. B.
Operator de date cu caracter personal /Notificare nr. 3113/2006
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 260/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 891/2015. Curtea... → |
|---|
