Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 402/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 402/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 17-04-2015 în dosarul nr. 6961/315/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 402

Ședința publică din data de 17 aprilie 2015

Președinte – S. P. B.

Judecător – C. R.

Grefier – M. G.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TÂRGOVIȘTE împotriva sentinței penale nr. 500 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, prin care în baza art. 336, al.1, Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396, al.10 Cod proc. penală precum și art. 75, al. 2, lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul N. R. fiul lui V. și E., născut la data de 05 iulie 1974 în P., județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Bărbulețu, . Dâmbovița la pedeapsa închisorii de 5 luni, pentru săvârșirea la data de 05.02.2013 a unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.

În temeiul art. 67 raportat la art. 66 al. 1, lit. a), b), Cod penal s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65, al. 1, raportat la art. 66 al. 1, lit. a), b) Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani care se va socoti de la data rămânerii definitive a prezentei.

În baza art. 93 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul va respecta următoarele măsuri: se va prezenta la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; va comunica schimbarea locului de muncă; va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență; nu va părăsi teritoriul României fără acordul instanței; inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Bărbulețu – curățenie șanțuri și rigole; igienizare centrul civic sau în cadrul Școlii Gura Bărbulețului la activități de igienizare a incintei școlii sau tăiat și spart lemne de foc.

În temeiul art. 404, al.2 Cod proc. penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse, în acest caz urmând a executa în mod efectiv pedeapsa.

În baza art. 274, al.1 Cod proc. penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat N. R., personal și asistat de avocat ales P. B. din Baroul Dâmbovița conform împuternicirii avocațiale . nr._ din 07.04.2015.

Procedura de citare este legală îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:

Avocat ales P. B. pentru intimatul inculpat N. R. depune înscrisuri în circumstanțiere: copie certificat de încadrare în grad de handicap nr. 3972/30.09.2014 emis de Consiliul Județean Dâmbovița și concluzii scrise.

Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat N. R. dispozițiile art. 420 alin. 4 Cod proc. penală privind dreptul de a fi audiat la instanța de control judiciar.

Avocat ales P. B. având cuvântul pentru intimatul inculpat N. R. susține că inculpatul nu dorește să fie audiat și menține declarațiile date în cauză.

Avocat ales P. B. pentru intimatul inculpat N. R. și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, precizează că nu au cereri de formulat, nici excepții de invocat, apreciind apelul în stare de judecată.

Luând act de aceste declarații ale părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în susținerea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște împotriva sentinței penale nr. 500 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, critică sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susține că prin sentința atacată instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului N. R. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 al.10 Cod proc. penală precum și art. 75 al. 2, lit. b Cod penal la pedeapsa de 5 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere conform disp. art. 91 Cod penal.

Instanța a dispus condamnarea inculpatului ca urmare a reținerii art. 396 al.10 Cod proc.penală dar și a circumstanțelor atenuante. În aceste condiții apreciază că pedeapsa legală era de 5 luni și 10 zile închisoare.

Solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și înlăturarea aspectului de nelegalitate invocat.

Cât privește netemeinicia hotărârii susține că în mod greșit s-au reținut circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului respectiv art. 75 al. 2, lit. b) Cod penal, întrucât împrejurările comiterii faptei nu diminuează periculozitatea infractorului, astfel că nu se impunea aplicarea unei pedepse minime de 5 luni închisoare.

Arată că inculpatul a condus autovehiculul având o concentrație de 1,00 g/l alcool pur în sânge.

Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii apelate, și pe fond să se majoreze pedeapsa aplicată inculpatului în sensul înlăturării circumstanțelor atenuante prev. de art. 75 al. 2, lit. b) Cod penal reținute de instanța de fond.

Avocat ales P. B. având cuvântul pentru intimatul inculpat N. R. solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.

Consideră că instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată de 5 luni închisoare, reducând cu o treime pedeapsa atât potrivit art. 396 al.10 Cod proc. penală dar și ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante.

În mod corect s-au aplicat disp. art. 75 alin. 2 lit. b) Cod penal privind circumstanțele atenuante având în vedere faptul că inculpatul se află la prima abatere, dobândește venituri din agricultură și nu reprezintă un pericol real pentru ordinea publică.

Precizează că inculpatul poate efectua muncă în folosul comunității chiar și în situația în care se află, în prezent acesta fiind încadrat în grad de handicap.

Intimatul inculpat N. R. având ultimul cuvânt susține că regretă fapta comisă.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 500 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în baza art. 336, al.1, Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396, al.10 Cod proc. penală precum și art.75 al. 2, lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul N. R. fiul lui V. și E., născut la data de 05 iulie 1974 în P., județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Bărbulețu, . Dâmbovița la pedeapsa închisorii de 5 luni, pentru săvârșirea la data de 05.02.2013 a unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.

În temeiul art. 67 raportat la art. 66, al. 1, lit. a), b), Cod penal s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65, al. 1, raportat la art. 66, al. 1, lit. a), b) Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 al.2 Cod proc. penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse, în acest caz urmând a executa în mod efectiv pedeapsa.

În baza art. 274, al.1 Cod proc. penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1196/P/2013 din data de 14.07.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. R. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 336 al.1 Cod penal.

S-a reținut în actul de sesizare a instanței că în data de 05.02.2013, în jurul orei 20:40, inculpatul N. R. a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe raza localității Gura Bărbulețului, județ Dâmbovița, având o îmbibație alcoolică 0,69 mg/l în aerul expirat.

Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița a stabilit că inculpatul avea o concentrație de 1,00 g/l alcool pur în sânge, la prima probă prelevată la ora 21,28 și de 0,95 g/l alcool pur în sânge, la cea de-a doua probă prelevată la ora 22,28.

Situația de fapt reținută în actul de inculpare a fost stabilită pe baza mijloacelor de probă evidențiate în rechizitoriu și aflate în dosarul de urmărire penală nr. 1196/P/2013, respectiv: procesul-verbal de depistare din data de 5.02.2013, rezultatul alcooltest, buletinul de analiză toxicologică nr. 112/7.02.2013 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița, buletinul de examinare clinică, raportul de expertiză medico-legală nr.2434/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, întocmit de I.N.M.L. M. Minovici București, declarațiile martorilor B. C., D. I. Arton, G. G. și ale inculpatului N. R..

Prin încheierea din data de 09.09.2014 a judecătorului de cameră preliminară, a fost constatată legalitatea sesizării instanței și a actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății.

La termenul din data de 27.11.2014, înainte de a se dispune începerea cercetării judecătorești, inculpatul a solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată arătând că recunoaște în totalitate fapta reținuă în sarcina sa și își însușește materialul de urmărire penală, cererea admisă de către judecătorul cauzei raportat la faptul că infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu este pedepsită cu detențiunea pe viață.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, prima instanță a constatat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 336 al.1 Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere faptul că legea nouă este mai favorabilă precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța de fond a reținut că inculpatul, deși a recunoscut săvârșirea faptei, a contestat valoarea alcoolemiei, însușindu-și-o până la începerea cercetării judecătorești.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul este necăsătorit, are studii medii și situația militară satisfăcută, fiind agricultor ca ocupație și neavând cazier judiciar.

Pentru aceste motive, în baza art. 336 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396 al.10 Cod proc. penală precum și art. 75 al. 2 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul N. R. la pedeapsa închisorii de 5 luni, pentru săvârșirea la data de 05.02.2013 a unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.

În baza art. 67 raportat la art. 66, al.1, lit. a), b) Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În temeiul art. 65, al. 1 raportat la art. 66, al. 1, lit. a), b) Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța de fond a reținut dispozițiile art.91 Cod penal conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța de fond a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 5 luni închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților, astfel încât, instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

În baza art. 93 Cod penal judecătorul fondului a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri: să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență; să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței; inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Bărbulețu – curățenie șanțuri și rigole; igienizare centrul civic sau în cadrul Școlii Gura Bărbulețului la activități de igienizare a incintei școlii sau tăiat și spart lemne de foc.

În baza art. 404, al.2 Cod proc. penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse, în acest caz urmând a executa în mod efectiv pedeapsa.

Ca urmare a condamnării, în temeiul art. 274 al.1 Cod proc. penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței, în termen legal a exercitat apel P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște (fila 5) susținând că hotărârea este nelegală și netemeinică în sensul că pedeapsa de 5 luni închisoare a fost stabilită cu nesocotirea dispozițiilor legale, minimul acesteia fiind de 5 ani și 10 luni închisoare pe de o parte, iar pe de alta, greșit au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev.de art.75 alin.2 lit.b cod penal fiindcă acestea nu se justifică(filele 6-8).

Curtea, verificând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale care au incidență în cauză dar și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.417 alin.2 cod pr.pen., constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Pe baza probelor administrate numai în faza de urmărire penală și constând în: procesul-verbal de depistare din 5.02.2013, rezultatul alcooltestului, buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 112/7.02.2013 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița, buletinul de examinare clinică, raportul de expertiză medico-legală nr.2434/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, întocmit de I.N.M.L. M. Minovici București, declarațiile martorilor B. C., D. I. Arton, G. G. și ale inculpatului N. R., în mod corect judecătorul fondului a stabilit că în fapt în seara zilei de 05.02.2013, în jurul orei 20:40, acesta a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe raza localității Gura Bărbulețului, județ Dâmbovița, având o îmbibație alcoolică 0,69 mg/l în aerul expirat, fiind depistat în trafic de organele poliției conform procesului verbal aflat la filele 3-4 dosar urm.pen.

Urmare recoltării probelor biologice de sânge Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița a stabilit că inculpatul avea o concentrație de 1,00 g/l alcool pur în sânge, la prima probă prelevată la ora 21,28 și de 0,95 g/l alcool pur în sânge, la cea de-a doua probă prelevată la ora 22,28.

Fapta a fost inițial recunoscută de inculpatul N. R. prin declarația scrisă personal în seara zilei de 5 februarie 2013, ora 23.30(filele10-11 dosar urm.pen) când a mărturisit că între orele 19.30-20.40 a băut la magazinul din centrul satului 2 beri C. de 500 ml.,pentru ca două luni mai târziu, la 3 aprilie 2013 să revină asupra acestei declarații de consum schimbând felul băuturii și intervalul de consum (fila 14 dosar urm.pen.) și contestând din acest motiv alcoolemia stabilită prin analiza celor două probe de sânge care i-au fost recoltate în seara depistării sale, cu solicitarea de recalculare pe baza unei expertize medico-legale admise de procurorul de caz(filele 26-27 dosar urm.pen).

Apoi, pe baza recunoașterii sale ce a avut loc înainte de începerea cercetării judecătorești, instanța de fond a admis cererea de judecare a inculpatului în procedură simplificată, aplicând dispozițiile art.396 alin.10 cod pr.pen. la încadrarea juridică a faptei, considerând că legea penală mai favorabilă este codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2015 astfel că a stabilit drept fundament juridic al infracțiunii, prevederile art.336 alin.1 cod penal.

Pentru această faptă instanța de fond i-a aplicat inculpatului N. R. o pedeapsă de 5 luni închisoare care este situată sub limita minimului special, fiind nelegală așa cum în mod corect a sesizat apelantul parchet prin critica adusă soluției date de jduecătorul fondului.

Astfel, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat, după reducerea legală a acestora cu o treime în conformitate cu prevederile art.396 alin.10 cod pr.pen., sunt cuprinse între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare.

Reținând în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev.de art.75 alin.2 lit.b cod penal, instanța de fond avea obligația de a coborî pedeapsa sub minimul special de 8 luni cu o treime, conform art.76 alin.1 cod penal adică până la 5 luni și 10 zile închisoare, așa încât pedeapsa de numai 5 luni închisoare este nelegală.

În același timp, nici recunoașterea în favoarea inculpatului N. R. a circumstanței atenuante prevăzute de art.75 alin.2 lit.b cod penal nu se justifică.

Curtea constată că această cauză de atenuare a răspunderii penale se referă la împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului, fără ca în dosar să existe elemente sau date de natură a face incidentă această prevedere legală.

Alcoolemia cu care inculpatul a fost depistat conducând autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe raza localității Gura Bărbulețului, județ Dâmbovița în seara zilei de 5 februarie 2013 la care se adaugă conduita nesinceră adoptată pe parcursul urmăririi penale demonstrează că recunoașterea faptei în fața judecătorului fondului a avut scopul exclusiv al atenuării răspunderii sale penale în condițiile art.396 alin.10 cod pr.pen., de care a și beneficiat iar nu asumarea deplină a încălcării regulilor circulației rutiere și al nerespectării ordinii de drept.

Astfel se explică și contestarea alcoolemiei stabilite pe baza probelor biologice de sânge, ca urmare a atitudinii nesincere pe care a avut-o în sensul schimbării declarației de consum sub aspectul felului băuturii alcoolice consumate și a intervalului de timp, așa cum s-a arătat.

În aceste circumstanțe nu există și nici nu au fost motivate de instanța de fond care anume împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului, au fost identificate a exista în concret pentru a explica atenuarea răspunderii sale penale ca efect al aplicării dispozițiilor art. 75 alin.2 lit.b cod penal, ce vor fi, din acest motiv înlăturate de instanța de control judiciar.

Un ultim aspect se referă la corecta aplicare a dispozițiilor art.5 cod penal privind legea penală mai favorabilă inculpatului.

Potrivit acestora, dacă între data comiterii faptei și cea a judecății a intervenit o succesiune de legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă, acesta fiind un caz obligatoriu iar nu facultativ de aplicare a legii.

D. urmare, instanțele de judecată au obligația ca într-o atare situație să examineze care dispoziții legale, luate în ansamblul lor, sunt mai favorabile inculpatului, pe criteriul aprecierii globale în conformitate cu decizia nr.265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, general obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României(nr.275 din 20 mai 2014).

În cauza de față, comparând limitele de pedeapsă stabilite de textele de lege incriminatoare dar și instituțiile referitoare la modalitățile de individualizare a pedepsei, Curtea consideră că vechea reglementare constituie pentru inculpatul N. R., lege penală mai favorabilă astfel că admițând apelul parchetului în conformitate cu art.421 pct.2 lit.a cod pr.pen., va desființa în parte sentința primei instanțe și în aplicarea corectă a art.5 cod penal, în baza art.386 Cod procedură penală va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.336 alin.1 Cod penal cu aplic. art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.75 alin.2 lit.b Cod penal în infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 rep. cu aplic. art.396 alin.10 Cod procedură penală, text de lege în baza căruia urmează a-l condamna pe inculpatul N. R. la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

Apoi, în baza art. 81 Cod penal 1969 Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe o durata de 2 ani și 8 luni reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 Cod penal din 1969, considerând că această modalitate de individualizare a sancțiunii de drept penal este mai favorabilă decât cea dispusă de prima instanță și care presupune și desfășurarea unei munci neremunerate în folosul comunității, în condițiile în care inculpatul suferă de un handicap ce l-ar împiedica în mod obiectiv să îndeplinească o astfel de obligație.

D. consecință, în baza art. 83 Cod penal din 1969 Curtea va atrage atenția inculpatului că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în termenul de încercare va impune revocarea suspendării condiționate.

Totodată, în conformiate cu art. 71 Cod penal din 1969 urmează a interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit b Cod penal din 1969 iar în baza art. 71 alin 5 Cod penal din 1969 va dispune și suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

Celelalte dispoziții ale sentinței apelate urmează a fi menținute.

Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 cod pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște împotriva sentinței penale nr.500 din 11 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște privind pe inculpatul N. R., desființează sentința și în rejudecare, în aplicarea dispozițiilor art.5 Cod penal:

În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.336 alin.1 Cod penal cu aplic. art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.75 alin.2 lit.b Cod penal în infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 rep. cu aplic. art.396 alin.10 Cod procedură penală, text de lege în baza căruia condamnă pe inculpatul N. R. fiul lui V. și E., născut la data de 05 iulie 1974, domiciliat în comuna Bărbulețu, . Dâmbovița la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe o durata de 2 ani și 8 luni reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 Cod penal din 1969.

În baza art. 83 Cod penal din 1969 atrage atenția inculpatului că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în termenul de încercare va impune revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit b Cod penal din 1969.

În baza art.71 alin 5 Cod penal din 1969 dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia conform art.275 alin.3 Cod procedură penală.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 aprilie 2015.

Președinte, Judecător,

S. P. B. C. R.

Grefier,

M. G.

Red. SPB

4 ex./13.05.2015

Dosar fond nr._ Judec. Târgoviște

Judec. fond E. L.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

← Dare de mită (art.290 NCP). Decizia nr. 369/2015. Curtea de...		Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 389/2015.... →

Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 402/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 402/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI