Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 389/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 389/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 3905/120/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 389

Ședința publică din data de 15.04.2015

PREȘEDINTE – I. S.

JUDECĂTOR - V. M.

GREFIER - M. E.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror C. I. P.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA și inculpatul O. T. R., fiul lui I. și E., ns.la data de 17.11.1962, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 16.01.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care, în baza art. 195 Cod penal raportat la art.199 alin.1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul O. T. R., fiul lui I. și E., născut la data de 17.11.1962 în ., domiciliat în comuna Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița, CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, la o pedeapsă de 9 ani închisoare.

În baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, h Cod penal, pedeapsă care se va executa conform art. 65 alin. 3 Cod penal.

În temeiul art.67 alin.1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b și h Cod penal pentru o perioadă de 3 ani, pedeapsă care se va executa în condițiile art. 68 din Codul penal.

În baza art. 72 din Codul penal, s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată, timpul reținerii și pe cel al arestării preventive, începând cu data de 31.03.2014 la zi.

În baza art. 399 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul O. T. R. prin încheierea nr. 7/31.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița.

S-a luat act că partea vătămată D. E. D., domiciliată în comuna Gura Ocniței, . Dâmbovița nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.112 alin.1 lit.b Cod penal, s-au confiscat următoarele corpuri delicte: segmentul de țeavă din PVC gri vopsită cu alb, coada de lemn și țeava metalică nichelată tip aspirator ridicate din locuința victimei I. E..

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul O. T. R..

În baza art. 274 Cod procedură penală, a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.548,91 lei, din care 1.068,91 lei, reprezintă cheltuielile judiciare stabilite în faza urmăririi penale și 300 lei, onorariul avocatului desemnat acestuia din oficiu, care urmează să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Dâmbovița.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – inculpat O. T. R., aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat F. M., apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, lipsă fiind intimata – persoană vătămată D. E. D..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat F. M., având cuvântul pentru inculpatul aflat în stare de arest, după ce în prealabil cu acordul instanței a luat legătura cu acesta, arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.

Reprezentantul parchetului având cuvântul arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Reprezentantul parchetului având cuvântul arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei și nelegală sub aspectul confiscării corpurilor delicte ridicate cu ocazia cercetării la fața locului.

Se solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate și pe fond, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în sensul majorării pedepsei aplicate inculpatului către maximul prevăzut de lege și restituirea bunurilor pentru greșita confiscare.

Avocat F. M., având cuvântul pentru inculpatul O. T. R., arată că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare însă, se consideră nevinovat, probele administrate în cauză nu sunt concludente pentru a se demonstra vinovăția acestuia, astfel că, în principal, solicită achitarea inculpatului în baza art. 16 lit.c c.p.p., fapta nefiind săvârșită de inculpat.

În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii acesteia, întrucât o consideră prea aspră față de circumstanțele sale personale, faptul că are afecțiuni psihice care au fost dovedite cu acte medicale, nu are antecedente penale, putând a i se aplica astfel o pedeapsă mai mică.

În ceea ce privește apelul declarat de parchet solicită instanței respingerea acestuia ca fiind nefondat.

Inculpatul O. T. R., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat el și-a găsit mama pe jos în sufragerie și nu și-a explicat de ce nu era în dormitor, nu știe cum s-a întâmplat fapta și precizează că, mama sa avea probleme cardiace și nu-și mai luase tratamentul de câteva luni.

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 56 din data de 16.01.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în baza art. 195 Cod penal raportat la art.199 alin.1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul O. T. R., fiul lui I. și E., născut la data de 17.11.1962 în ., domiciliat în comuna Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița, CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, la o pedeapsă de 9 ani închisoare.

În baza art. 72 din Codul penal, s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată, timpul reținerii și pe cel al arestării preventive, începând cu data de 31.03.2014 la zi.

În baza art. 399 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul O. T. R. prin încheierea nr. 7/31.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița.

S-a luat act că partea vătămată D. E. D., domiciliată în comuna Gura Ocniței, . Dâmbovița nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița nr.284/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului O. T. R., fiul lui I. și E., născut la data de 17.11.1962 în ., domiciliat în comuna Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița, CNP_, aflat în Penitenciarul Mărgineni, pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie, prev. de art.195 cu referire la art.199 alin.1 Cod penal.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că în ziua de 30.03.2014 D. A. a sesizat Poliției Municipiului Târgoviște moartea suspectă a bunicii cumnatei sale pe care împreună cu membri familiei a găsit-o decedată în apartamentul său din municipiul Târgoviște.

Cercetarea la fața locului și actele de urmărire penală care s-au realizat ulterior au confirmat faptul că . a cărei victimă a fost I. E. s-a săvârșit de către fiul acesteia – inculpatul O. T. R..

Ca situație de fapt s-a reținut că în urmă cu mai mulți ani, în condițiile unor neînțelegeri survenite în familie, inculpatul s-a mutat în apartamentul mamei sale unde, între cei doi s-au ivit neînțelegeri pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice.

În luna august 2013 inculpatul a tulburat liniștea publică, acostându-l pe vecinul său S. D., pentru aplanarea conflictului persoana vătămată I. E. fiind cea care a sesizat incidentul organelor de poliție.

În seara de 28.03.2014 inculpatul a consumat băuturi alcoolice împreună cu mama sa și pe parcursul nopții cei doi s-au certat, disputa fiind auzită de mai mulți vecini.

În dimineața de 29.03.2014, în jurul orei 4 scandalul a fost reluat, când martorii au recunoscut vocea persoanei vătămate cerându-i fiului său R. să nu o mai lovească în cap (declarație martor D. E. vol. III filele 1- 2). Corespunzător aceleiași declarații, . s-a produs cel mai probabil în dormitorul apartamentului celor doi însă nici unul din locatari nu a reacționat cu toate că scandalul a continuat aproximativ două ore.

În cursul dimineții, O. T. R. a fost văzut plecând și revenind cu un sac de cartofi și alte cumpărături după care aproximativ în jurul prânzului disputa dintre el și mama sa a fost reluată.

S-a mai arătat că apartamentul locuit de cei în cauză este situat la parterul blocului și țipetele persoanei vătămate din timpul zilei au fost auzite și de alți vecini care nu au intervenit tocmai datorită comportamentului agresiv al inculpatului și al persoanei vătămate în astfel de situații.

Pe parcursul serii, nu au fost semnalate alte evenimente, ceea ce dovedește că urmare a traumatismelor care i-au fost produse de fiul său, persoana vătămată se afla într-o stare de agonie urmată de decesul instalat peste noapte și care a fost constatat în ziua de 30.03.2014 când venind în vizită, martora M. M. a găsit-o pe persoana vătămată căzută în sufragerie și fără viață.

Reproșându-i celui trezit din somn și aflat încă sub influența băuturilor alcoolice că și-a omorât mama prin bătaie, inculpatul a dat dovadă de o indiferență suspectă, pentru ca într-un final să recunoască indirect faptele și să afirme că va merge să se spânzure.

Aceeași indiferență față de decesul mamei sale a existat la inculpat și atunci când cerându-i-se să plece și să găsească un polițist pentru a anunța decesul, O. T. R. a găsit de cuviință să se deplaseze la un bar situat în apropierea blocului unde locuiește, de unde a cumpărat și a consumat băuturi alcoolice.

În urma demersurilor martorei au fost anunțați membri de familie, din rândul cărora un cumnat al fiicei inculpatului a sesizat prin intermediul SNUAU 112 moartea celei în cauză.

Corespunzător concluziilor raportului de necropsie întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița, moartea victimei I. E. a fost violentă și s-a datorat șocului mixt-traumatic și hemoragic – consecința unui politraumatism cu multiple plăgi pleznite epicraniene, hematoame extinse ale membrelor superioare și inferioare, produse în cadrul unei heteroagresiuni.

S-a constatat că leziunile de violență descrise s-au putut produce prin lovituri repetate, în timp, cu corp alungit și mijloace de atac apărare proprii omului (pumn, picior), iar leziunile constatate la nivelul membrelor toracice pot fi considerate leziuni de autoapărare, existând legătură de cauzalitate directă, condiționată între aceste leziuni și decesul victimei.

În actul de sesizare a instanței s-a mai reținut că inculpatul a negat exercitarea unor violențe asupra victimei, susținând într-un mod puțin plauzibil că nu are nici un fel de cunoștință asupra împrejurărilor în care s-au putut produce traumatismele ce au provocat moartea mamei sale. Totodată, invocând starea de ebrietate, inculpatul a mai pretins că după ce a adormit el s-a putut întâmpla ca mama sa să fi plecat din domiciliu să cumpere băutură și să fi fost agresată de persoane necunoscute care i-au produs traumatismele ce au condus la decesul acesteia.

Procurorul a apreciat că apărarea inculpatului este nesinceră și că a fost concepută în baza unor elemente de fapt care nu-și găsesc corespondent în realitatea nemijlocită.

S-a stabilit că victima a fost găsită în dimineața de 30.03.2014 după ce inculpatul a deschis ușa apartamentului și a permis martorei M. M. să pătrundă în locuință și să descopere cadavrul căzut în sufragerie, acoperit cu o pătură.

Există și recunoașterea inculpatului în sensul că pe parcursul ambelor nopți ușa a fost asigurată, ceea ce pune în discuție în mod serios ipoteza producerii actelor de agresiune în afara locuinței.

De asemenea, s-a mai reținut că victima era cunoscută cu grave deficiențe locomotorii și de cele mai multe ori se deplasa numai însoțită de fiul său ori de alte cunoștințe din preajmă, fiind exclus, prin urmare, în aceste condiții, o angajare a victimei într-o deplasare pe timp de noapte, plecarea din apartament neînsoțită urmată de revenirea ei purtând urmele traumatice ale unor acte de agresiune săvârșite de persoane necunoscute.

Referindu-se la motivația plecării în noapte, inculpatul a încercat să pună în discuție dorința mamei sale de a cumpăra băutură de la o vecină pe nume D., însă procedându-se la identificarea celei în cauză s-a stabilit faptul că persoana are apartamentul situat la etajul patru al unui . afecțiunilor pe care le avea, victimei i-ar fi fost imposibil să se deplaseze în noapte până la locuința acesteia.

Referindu-se la raporturile dintre victimă și fiul său aceeași persoană a susținut că în mod repetat I. E. a afirmat că dacă nu va fi ajutată, fiul său o va omorî prin bătaie atunci când va vedea că îi lipsește mâncarea și mai ales băutura.

În cursul cercetării la fața locului s-au descoperit în apartamentul locuit de cei doi urme biologice constând în pete de sânge împrăștiate pe suprafața mai multor obiecte și un fragment dentar, în legătură cu care inculpatul a precizat că provine de la el, fiind rezultatul unei avulsii traumatice survenită într-o stare de ebrietate când a căzut și s-a lovit cu fața de colțul unei mese.

Fragmentul dentar a făcut obiectul unei expertize biocriminalistice ale cărei concluzii pun în discuție că urma notată prin genotiparea ADN extrasă din acesta, a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al victimei I. E..

Raportul de necropsie semnalează prin examenul extern al cadavrului și traumatisme produse la nivelul buzei superioare și masivului gingival maxilar superior, avulsia dentară fiind consecința actelor de agresiune săvârșite în mod repetat de inculpat asupra mamei sale.

Pe de altă parte, examenul fizic la care a fost supus inculpatul și cele constatate în urma acestuia contrazic apărarea sa, examinarea realizată la 30.03.2014, conform art.190 alin.5 Cod procedură penală, neevidențiind decât leziuni superficiale la mâna dreaptă și gamba dreaptă fără vreun traumatism la nivelul cavității bucale.

În dezordinea din apartament printre obiectele descoperite s-au identificat unele purtătoare de urme biologice a căror dispunere și dispersare convinge asupra faptului că . victimei s-a realizat în apartament și nicidecum în afara acestuia.

S-a apreciat de către procuror că faptele inculpatului O. T. R. de a-i aplica, în mai multe incidente care s-au succedat în noaptea de 28/29 și în cursul zilei de 29.03.2014, lovituri mamei sale – I. E., prin care i-a provocat un politraumatism care a condus la decesul victimei, întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie, prev. de art.195 cu referire la art.199 alin.1 Cod penal.

Situația de fapt mai sus descrisă a fost reținută de către procuror în baza următorului probatoriu: fișa de intervenție la eveniment din data de 30.03.2014, declarațiile martorilor M. M., D. A., D. E. D., Șuța N., Trefas D. E. L., C. E., S. D. E., B. E. și D. E., procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele foto, concluziile preliminare ale constatării medico-legale și ale raportului medico-legal de necropsie, declarațiile inculpatului, raportul criminalistic de interpretare a urmelor din 14.08.2014 și expertiza biocriminalistică.

În actul de sesizare a instanței s-a mai arătat că inculpatul a fost arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, măsura fiind prelungită în mai multe rânduri, ultima dintre acestea expirând la data de 28.08.2014.

Referitor la latura civilă a cauzei, persoana vătămată D. E. D. – fiica inculpatului, a precizat că nu înțelege să se constituie parte civilă în cauză, deși împreună cu membrii familiei sale a întreprins demersuri pentru înmormântarea victimei.

În conformitate cu disp. art. 344 alin.1 din Codul de procedură penală, după sesizarea Tribunalului Dâmbovița la data de 18.06.2014, dosarul a fost repartizat aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

A fost urmată procedura prevăzută de disp. art. 344 alin.2 din Codul de procedură penală, inculpatului fiindu-i comunicată o copie certificată a rechizitoriului întocmit de către procuror în dosarul nr.284/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, aducându-i-se, totodată la cunoștință obiectul procedurii și dreptul de a-și angaja apărător, precum și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri sau excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Inculpatului O. T. R. i-a fost desemnat un apărător din oficiu, care a fost înștiințat în privința termenului până la care putea formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Până la expirarea termenului stabilit – 23.09.2014, nici inculpatul și nici apărătorul acestuia nu au formulat cereri sau excepții care să fie comunicate Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, și nici judecătorul de cameră preliminară nu a invocat excepții din oficiu, astfel încât prin încheierea din 23.09.2014 s-a constatat legalitatea sesizării Tribunalului Dâmbovița, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr.284/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și s-a dispus începerea judecății.

La termenul din data de 14.11.2014 a fost audiată persoana vătămată D. E. D. care a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză.

Fiind audiat în conformitate cu disp. art.378 Cod procedură penală, inculpatul a arătat că are cunoștință despre învinuirea care i se aduce și de încadrarea juridică a faptei de care este acuzat însă nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa.

Totodată, a precizat că el a fost cel care a sunat la 112 în ziua în care s-a descoperit decesul mamei sale. Că mama sa, în ultima perioadă obișnuia să consume băuturi alcoolice, ceea ce s-a întâmplat și în seara de 29.03.4014, când și el a băut o jumătate de litru de țuică și 100 grame votcă, fără ca de față să mai fie și alte persoane, dar că apoi s-a culcat, iar când s-a trezit către dimineață, în momentul în care s-au auzit bătăi în ușă, a observat-o dormind pe jos, în sufragerie, lângă un fotoliu.

M. M., cea care îi vizita, l-a întrebat ce face mama sa și a arătat că doarme pe jos, dar când aceasta a încercat să o trezească a observat că era moartă.

Inculpatul a susținut că nu obișnuia să o lovească pe mama sa, însă cu o zi înainte să fie găsită decedată aceasta a plecat să-și cumpere băutură, iar la întoarcere a căzut pe un grătar metalic la o scară învecinată cu blocul lor, unde el a găsit-o și a luat-o în casă, moment în care i-a dat o palmă. A apreciat că nu din cauza loviturilor pe care i le-ar fi aplicat mamei sale, aceasta ar fi decedat și că M. M. și D. E. sunt martori mincinoși, care au declarat împotriva sa neadevărat, mai ales că nici el, nici mama sa nu vorbeau cu D. E., iar M. M., deși venea des în vizită, era prietenă de pahar cu victima.

Deși, inițial a solicitat audierea celor două martore M. M. și D. E., la termenul din 09.01.2015 inculpatul a arătat că nu mai insistă în audierea acestora și a solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc doar pe baza materialului probator aflat la dosar, respectiv a probelor administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți, conform disp. art.374 alin.7 Cod procedură penală.

Examinând probele administrate în dosarul nr.284/P/2014, precum și declarația dată de inculpat în fața instanței de judecată s-a constatat că dinamica evenimentelor care s-au succedat în noapte de 28/29 și în cursul zilei de 29.03.2014, care au dus la decesul victimei I. E., este cea care a fost reținută de către procuror, în cuprinsul rechizitoriului întocmit la data de 26.08.2014.

În faza urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată inculpatul a prezentat un adevăr trunchiat, refuzând să recunoască faptul că obișnuia să consume băuturi alcoolice și să-și bată mama, negând incidentele care s-au succedat în noaptea de 28/29 și în cursul zilei de 29.03.2014, când i-a aplicat multiple lovituri mamei sale I. E., prin care i-a provocat un politraumatism care a condus la decesul acesteia, susținând că leziunile traumatice găsite pe corpul mamei sale se puteau datora unor eventuale căzături ca urmare a consumului de băuturi alcoolice.

Afirmațiile inculpatului sunt contrazise de declarația martorei M. M. - care a arătat că în dimineața zilei de 30.03.2014 a mers la domiciliul prietenei sale I. E., ocazie cu care a văzut-o pe victimă căzută pe „linoleu” și acoperită cu o plapumă, iar când a vrut să o trezească a observat că nu mișcă și dezvelind-o a constatat că era neagră la față, dar și de declarația martorei D. E. - locatară în același ., în apartamentul situat deasupra celui în care locuiau victima și fiul său, martoră care a arătat că în jurul orei 4,00 dimineața a fost trezită de țipetele vecinei sale, care îi cerea unei persoane pe nume R. să nu o mai lovească în cap, dându-și seama că cei doi se certau, așa cum se întâmpla deseori.

Aceste declarații se coroborează și cu declarațiile martorei D. E. D., fiica inculpatului, care a susținut că tatăl său consuma exagerat băuturi alcoolice, și că pe acest fond obișnuia să-și agreseze mama, respectiv pe bunica martorei, că a aflat chiar de la aceasta că fiul ei o bate, singurul motiv „fiind băutura din cap”, dar și că bunica ei obișnuia să consume băuturi alcoolice, pe fondul cărora devenea „la fel de agitată și nu se sfiia să se ia la ceartă cu fiul ei”.

În legătură cu atitudinea violentă a inculpatului, dar și cu obișnuința acestuia de a consuma alcool au declarat și martorii: Trefas D. E. L., vecină cu inculpatul și mama sa, care a arătat că l-a auzit pe inculpat țipând la mama sa în ziua de 29.03.2014, ori C. E., care a declarat că de când s-au mutat împreună, de cca. 6 – 7 ani, mama și fiul obișnuiau să consume alcool, pe fondul căruia se declanșa cearta, în repetate rânduri O. T. R. bătându-și mama, inclusiv în fața blocului, fapt care a determinat vecinii să intervină și să-i solicite să nu o mai lovească, certurile celor doi fiind auzite de toți vecinii, așa cum s-a întâmplat și în după amiaza zilei de 29.03.2014, când martora a auzit-o pe I. E. țipând și rugându-l pe fiul său: „lasă-mă R.. Lasă-mă. Nu mai da că nu mai pot”, sau S. D. E., care a arătat de asemenea, că relația dintre I. E. și fiul său era alterată, că aceasta îi povestea că dacă nu o va mai ajuta, fiul său o omoară, că o ajuta deseori pe femeie dându-i mâncare, bani sau chiar băutură, pe care victima i-o cerea pentru fiul său, pentru a nu mai avea probleme cu el „pe motiv că nu are de băut”. Declarații asemănătoare a dat și martora B. E., care a relatat despre starea precară de sănătate a victimei și neînțelegerile pe care aceasta le avea cu fiul său R., care, pe fondul consumului de alcool devenea violent și se certa cu vecinii, obișnuind să-și bată mama, martora văzându-l de mai multe ori cum o lovea, în fața blocului sau pe .>

Potrivit concluziilor preliminare și raportului medico-legal de necropsie nr.68/A/2014 din 31.07.2014, moartea victimei I. E. a fost violentă și s-a datorat șocului mixt (traumatic și hemoragic), consecința unui politraumatism cu multiple plăgi plesnite, epicraniene, hematoame extinse ale membrelor superioare și inferioare, produs în cadrul unei heteroagresiuni. Leziunile de violență descrise s-au putut produce prin loviri repetate, în timp, cu corp dur alungit și mijloace de atac – apărare proprii omului (pumn, picior), în timp ce leziunile constatate la nivelul membrelor toracice pot fi considerate leziuni de autoapărare, existând legătură de cauzalitate directă, condiționată între leziuni și decesul victimei, moartea putând data din 29/30.03.2014.

Din declarațiile martorilor și concluziile raportului medico-legal de necropsie, coroborate cu fișa de intervenție la eveniment din data de 30.03.2014, procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele foto, raportul criminalistic de interpretare a urmelor din 14.08.2014 și cu expertiza biocriminalistică ( prin care a fost expertizat un fragment dentar care s-a dovedit că aparținea victimei) reiese cu certitudine că inculpatul este cel care i-a aplicat mamei sale, I. M., loviturile constatate de către medicul legist, care au condus la decesul acesteia.

Apărarea inculpatului în sensul că loviturile identificate pe corpul victimei au fost rezultatul căderii repetate a mamei sale pe fondul consumului de alcool, a fost înlăturată de către instanță având în vedere concluziile raportului de necropsie și ale raportului criminalistic de interpretare a urmelor nr._/14.08.2014, care relevă că este foarte probabil ca urmele cu aspect de sânge descoperite pe obiectele puse la dispoziție (obiecte de îmbrăcăminte și segmentul de țeavă tip aspirator) să provină ca urmare a unor agresiuni ce au avut loc în imobil .

De altfel, existența unor lovituri pe corpul femeii anterior datei la care a survenit decesul au fost confirmate atât de medicul legist, care a arătat că au fost identificate leziuni cu natură diferită, dar și de martora M. M., care a arătat că în urma unei vizite făcută amicei sale - I. E., aceasta i-a arătat urme de lovituri pe spate, despre care i-a spus că au fost provocate de fiul său, spunându-i atunci că are dureri și la nivelul picioarelor, martora remarcând că avea „umflături la față”, „sânge în ochi”, victima văitându-se că fiul său „a nenorocit-o”.

Din coroborarea probelor administrate în cauză, rezultă cu certitudine că inculpatul și-a lovit mama, în ziua de 29.03.2014, pe fondul consumului de alcool, dar și în zilele anterioare, lovituri care au condus la decesul acesteia.

În drept, faptele inculpatului care i-a aplicat în mai multe incidente care s-au succedat în noaptea de 28/29 și în cursul zilei de 29.03.2014, lovituri cu pumnii și picioarele, inclusiv cu un obiect contondent, mamei sale – I. E., prin care i-a provocat un politraumatism care a condus la decesul victimei, întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie, prev. de art.195 cu referire la art.199 alin.1 Cod penal, text de lege în baza căruia acestuia i-a fost angajată răspunderea penală.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că fapta a fost comisă cu praeterintenție, în privința lovirilor și vătămărilor corporale – inculpatul acționând cu intenție, urmarea mai gravă, constând în moartea victimei, fiindu-i imputabilă pe baza culpei, acesta neprevăzând rezultatul letal deși trebuia și putea să-l prevadă.

Chiar dacă doar condiționată, legătura de cauzalitate dintre leziunile produse victimei de către inculpat și decesul acesteia, nu poate fi contestată fiindcă în lipsa actelor de violență ale agresorului, moartea celei atacate nu ar fi intervenit la data la care a fost constatată.

La individualizarea pedepsei care a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de disp. art.74 Cod penal – împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, gradul de pericol social al faptei comise, gravitatea rezultatului produs, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Indiscutabil, fapta comisă de către inculpat se caracterizează printr-un grad ridicat de pericol social dat atât de limitele pedepsei, cât și de împrejurările și de modalitatea în care aceasta a fost comisă – pe fondul consumului de alcool, inculpatul acționând impulsiv și extrem de violent asupra victimei, care era chiar mama sa, cu care locuia de mai mult timp și căreia ar fi trebuit să-i acorde îngrijire.

Nu trebuie omis nici faptul că după ce i-a aplicat în mai multe incidente care s-au succedat în noaptea de 28/29 și în cursul zilei de 29.03.2014, lovituri cu picioarele și cu pumnii, inclusiv cu un obiect contondent mamei sale, inculpatul a abandonat-o fără să se intereseze de starea și evoluția sa ulterioară, iar când a aflat că aceasta a decedat, în loc să anunțe organele de poliție, s-a deplasat la un bar în apropierea blocului unde locuia, de unde a cumpărat și a consumat băuturi alcoolice, ceea ce denotă un dispreț deosebit pentru viața semenilor săi.

Prin prisma argumentelor anterior invocate, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă de 9 ani închisoare, care va fi executată în regim de detenție, așa cum s-a arăta în precedent.

Totodată, s-a lua act că partea vătămată D. E. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și inculpatul O. T. R., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, așa cum se va arăta în continuare:

În apelul declarat, P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița a arăta că hotărârea instanței de fond este netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei și nelegală, sub aspectul confiscării corpurilor delicte, ridicate cu ocazia cercetării la fața locului. În esență, P. a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe fond, majorarea pedepsei aplicate inculpatului către maximul prevăzut de lege și restituirea bunurilor pentru greșita confiscare.

În apelul său, inculpatul O. T. Romulus, a solicitat achitarea în temeiul art.16 lit.c Cod procedură penală (fapta nefiind săvârșită de inculpat), iar în subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei față de faptul că are afecțiuni psihice, nu are antecedente penale și pedeapsa este mult prea aspră.

Curtea, examinând hotărârea apelată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, conform art.417 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița este întemeiat și urmează a fi admis, în timp ce apelul declarat de inculpatul O. T. R. este nefondat și urmează a fi respins, așa cum se va arăta în continuare:

I. - CU PRIVIRE LA APELUL DECLARAT DE P. DE PE L. TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA :

Examinând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, Curtea constată că pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, limitele de pedepsei se încadrează între 6 și 15 ani.

Potrivit art. 74 alin.1 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

- împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

- modul de săvârșire a infracțiunii și rezultatul produs;

- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului;

- conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

Prin infracțiunea comisă inculpatul a lezat valoarea supremă ocrotită de legea penale: viața persoanei, iar circumstanțele în care acesta a ajuns să suprime viața mamei sale sunt descrise pe larg în actul de inculpare.

Atitudinea inculpatului pe tot parcursul procesului a fost nesinceră, acesta negând agresiunile comise împotriva mamei sale și pretinzând că este posibil ca după ce a adormit, aceasta să fi plecat de la domiciliu pentru a-și cumpăra băutură de la o vecină pe nume D., împrejurare în care a fost bătută de către persoane necunoscute și a suferit traumatisme care au condus în final la deces.

Explicațiile inculpatului au fost contrazise de martorul S. D. E., dar și de situația medicală a victimei, cunoscută ca o persoană cu grave deficiențe locomotorii care se deplasa numai însoțită de fiul său sau alte cunoștințe.

Martora S. D. E. a mai relatat că a auzit-o în mod repetat pe victimă spunându-i că fiul său a amenințat-o că o va omorî în bătaie dacă îi va lipsi mâncarea și băutura.

În cursul cercetării la fața locului a fost descoperit în apartamentul celor doi urme biologice de sânge împrăștiate și un fragment dentar care a făcut obiectul unei expertize biocriminalistice în urma căreia s-a stabilit prin genotiparea ADN că aparține victimei.

În ceea ce privește persoana inculpatului în actul de sesizare al instanței s-a consemnat faptul că acesta a mai tulburat prin comportamentul său ordinea și liniștea publică în . către organele de poliție, la dosarul de urmărire penală fiind atașate raportul și fișa de intervenție la evenimentul din 30.08.2013 a Poliției municipiului Târgoviște.

Referitor la al doilea motiv de apel, privind greșita confiscare a unor bunuri, Curtea reține că potrivit art. 112 lit.b Cod procedură penală, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane acesta a cunoscut scopul folosirii lor.

Din probele administrate în cauză la urmărirea penală nu a rezultat că obiectele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului din locuința victimei au fost utilizate de către inculpat pentru lovirea acesteia, astfel încât măsura confiscării speciale dispusă de către instanță cu privire la aceste bunuri este nelegală.

În raport de cele arătate mai sus, Curtea urmează ca în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, să admită apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.56 din 16 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o desființează în parte, în latură penală și majorează pedeapsa aplicată inculpatului O. T. R. de la 9 ani la 11 ani închisoare.

În același timp, se va înlătura măsura confiscării dispusă în temeiul art.112 lit.b Cod procedură penală, cu referire la bunurile care au fost pretins folosite la săvârșirea infracțiunii, respectiv segmentul de țeavă din PVC gri vopsită cu alb, coada de lemn și țeava metalică nichelată tip aspirator, ridicate din locuința victimei I. E. și dispune restituirea acestora către inculpat.

La analiza din oficiu, efectuată în temeiul art.417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că nu mai sunt alte cauze de netemeinice și de nelegalitate, sens în care se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

II. - CU PRIVIRE LA APELUL DECLARAT DE INCULPATUL O. T. R.:

În raport de situația de situația de fapt reținută, de probele administrate, de majorarea pedepsei de la 9 ani la 11 ani închisoare - aspecte care au fost pe larg descrise la punctul I - apelul declarat de inculpat cu referire la redozarea pedepsei, se privește ca fiind nefondat și pe cale de consecință, urmează a fi respins în baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Se va computa detenția preventivă a inculpatului de la 31 martie 2014 la zi.

Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

I. – Admite apelul declarat de P. DE PE L. TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 16.01.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o desființează în parte, în latură penală și, în consecință:

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului O. T. R., fiul lui I. și E., ns.la data de 17.11.1962, în ., domiciliat în com. Gura Ocniței, ., județul Dâmbovița, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, de la 9 ani la 11 ani închisoare.

Înlătură măsura confiscării dispusă în temeiul art. 112 lit.b c.pr.penală, cu referire la bunurile care au fost pretins folosite la săvârșirea infracțiunii și dispune restituirea acestora către inculpat.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

II. – Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul O. T. R., împotriva aceleiași sentințe penale.

Compută detenția preventivă a inculpatului de la 31.03.2014 la zi.

Obligă apelantul – inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.04.2015.

Președinte, Judecător,

I. S. V. M.

Grefier,

M. E.

Red.IS

Tehnored.EV

8 ex./20.04.2015

d.f. nr._ Tribunalul Dâmbovița

j.f. S. F.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP)....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 64/2015.... →

Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 389/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 389/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI