Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 551/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 551/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-05-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA NR.551
Ședința publică din data de 27 mai 2015
Președinte – C. R.
Judecător - I. N.
Grefier - D. R. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. I.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de partea civilă A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI – PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, jud. Dâmbovița, privind pe intimatul inculpat M. I., fiul lui G. și E., născut la data de 16 Decembrie 1980, domiciliat în com. M., ., jud. Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr. 253 din data de 06.03.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat M. I., personal și asistat de avocat R. A., din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale . nr._/2014, lipsind apelanta parte civilă A.N.A.F. – D.G.F.P. Ploiești – Prin A.J.F.P. Dâmbovița și intimata parte responsabilă civilmente S.C. R. M. SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este la primul termen de judecată.
Se procedează la identificarea intimatului inculpat M. I., CNP_, posesor al C.I. . nr._/30.08.2006, eliberat de SPECLEP Găiești.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere.
Avocat R. A., pentru intimatul inculpat M. I., solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței penale nr. 253 din data de 06.03.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond, motivat de faptul că există dovezi la dosarul cauzei din care rezultă că societatea și intimatul inculpat nu au bunuri care să poată fi urmărite pentru acoperirea prejudiciului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului, menținerea sentinței atacate, învederând că din verificările efectuate rezultă că nu au fost identificate bunuri care să poată fi urmărite pentru acoperirea prejudiciului.
Intimatul inculpat M. I. arată că este de acord cu susținerile avocatului.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 253 din data de 06.03.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița s-au dispus următoarele:
În baza art.9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 374 alin. 4 - 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul M. I. la 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 9 alin. 1 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 65 alin. 1 – 3 Cod penal anterior, rap. la art. 12 din Legea nr.187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a –II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), b (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și c (dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal anterior, cu referire la art. 12 din Legea nr.187/2012 s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, b și c Cod penal.
În baza art. 861 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii aplicate sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani și 6 luni, care reprezintă termenul de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 2 ani.
În baza art. 863 cod penal anterior, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dâmbovița la datele fixate de acest serviciu; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 Cod penal anterior, privitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazurile în care în cursul termenului de încercare săvârșește din nou o infracțiune, situație în care se va dispune executarea în întregime a pedepsei, sau în caz de neîndeplinire cu rea credință a măsurilor de supraveghere stabilite de lege.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, rap. la art. 19 și art. 20 și 25 alin. 1 Cod procedură penală, cu referire la art. 23 alin. 3 Cod penal, și 1381 din Noul Cod Civil, s-a admis acțiunea civilă exercitată de către partea civilă A.N.A.F. București cu sediul în . – D.G.R.F.P. Ploiești, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente . –J_, cu sediul în . Argeș, la plata sumei de 132.441 lei, la care s-au adăugat majorări și penalități de întârziere până la achitarea integrală a prejudiciului.
S-a respins solicitarea părții civile privind instituirea măsurilor asigurătorii.
În baza art. 13 din lege anr-241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe s-a dispus comunicarea către Oficiului Național al Registrului Comerțului a unei copii a dispozitivului hotărârii judecătorești definitive pentru a se face mențiunile corespunzătoare în registrul comerțului.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1000 ocazionate de urmărirea penală și suma de 150 lei cheltuieli judiciare ocazionate cu cercetarea judecătorească.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 402/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, a fost trimis în judecată inculpatul M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. l lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. l din Codul penal rap. la art. 5 Cod penal, constând în aceea că în calitate de administrator al R. M. SRL, în perioada 1.01._12 a omis în parte evidențierea în actele contabile sau alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, constând în achiziții de materiale feroase si neferoase de la persoane fizice si vânzarea lor ulterioară, sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit în sumă de 31 478 lei, precum și acțiunile aceluiași inculpat care în perioada 1.01._12 a achiziționat deșeuri metalice feroase și neferoase de la persoane fizice, fără să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la bugetul de stat impozitul pe veniturile din alte surse în cuantum de 23 326 lei, iar în perioada ianuarie 2007 - iunie 2012 a colectat deșeuri metalice în sumă de 2 587 903 lei, fără să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la bugetul de stat taxa de mediu prevăzută de OUG 196/2005 privind fondul de mediu în cuantum de 77 637 lei, acțiuni desfășurate în baza unei rezoluții infracționale unice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. l lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. l din Codul penal rap. la art. 5 Cod penal.
Prin același act de acuzare s-a dispus clasarea cauzei în privința săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. f din legea nr.241/2005 și art. 4 față de inculpat.
S-a reținut ca situație de fapt că în urma unui control efectuat în 24.04.2014 de către Serviciul Investigarea Fraudelor a fost întocmit un proces verbal cuprinzând constatările făcute la . de lucru Vișina, . fost înaintat către P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.
Astfel, în urma efectuării de acte de urmărire penală a rezultat că firma R. M. SRL cu sediul în . Argeș și punct de lucru Vișina, ., s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului, prin omisiunea în tot sau în parte a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor economice efectuate sau a veniturilor realizate.
În concret, în perioada 1.01._12, societatea R. M. SRL, administrată de către inculpatul M. I. a colectat de la persoane fizice și juridice deșeuri feroase și neferoase, pe care ulterior le-a valorificat către SILNEF SRL B. și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, inculpatul M. I. nu a declarat în totalitate impozitul pe profit real datorat ca urmare a operațiunilor comerciale și veniturilor realizate, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit, nu a calculat, reținut, declarat și virat la bugetul de stat impozitul pe veniturile din alte surse, aferent achiziționării acestor deșeuri metalice și totodată nu a calculat, nu a reținut, nu a declarat și nu a virat la bugetul de stat taxa de mediu prevăzută de OG nr. 196/2005, în condițiile în care toate aceste obligații îi reveneau.
Societatea administrată de inculpat avea ca obiect principal de activitate recuperarea materialelor reciclabile, iar în 24.04.2012 lucrători ai Serviciului de Investigare a fraudelor din cadrul I.P.J. Dâmbovița au efectuat un control la societate privind respectarea legislației în domeniul colectării și valorificării deșeurilor industriale reciclabile. Cu ocazia verificării numitul E. M. în calitate de angajat al societății a pus la dispoziția organelor de control un număr de trei carnete reprezentând adeverințe de primire și plată deșeuri fier vechi aferente perioadei martie – aprilie 2012, care au fost supuse unui control de specialitate.
În urma controlului efectuat în perioada 10.07.-22.08.2012 a rezultat că inculpatul M. I. în calitate de administrator nu a înregistrat și virat impozitul pe veniturile din alte surse în cotă de 16% pentru perioada ianuarie – februarie 2012 în valoare 16.406 lei, aferent activității de colectare de la populație a deșeurilor fier vechi la cele două puncte de lucru ale societății, respectiv sediul social din localitatea Schitu Golești, județul Argeș și punctul de lucru din localitatea Vișina, ..
S-a mai stabilit că pentru perioada martie – aprilie 2012 nu a întocmit documente de evidență contabilă, rezultând că taxa pentru fondul de mediu în valoare de 854 lei și impozitul pe veniturile din alte surse în valoare de 4418 lei nu au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății.
Reprezentanții Gărzii Financiare Dâmbovița au estimat un prejudiciu total în valoare de 21.678 lei, urmare a constatărilor efectuate în urma cărora a fost întocmit procesul verbal de control nr._/22.08.2012.
Procesul verbal sus amintit a fost înaintat în conformitate cu prevederile art. 7 lit. f din OUG 91/2003 Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, pentru continuarea controlului și stabilirea în întregime a obligațiilor fiscale datorate statului. Prin adresa nr._/11.04.2013, Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș a sesizat P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, anexând procesul-verbal nr. 408/11.04.2013 privind S.C. R. M. S.R.L.
Conform procesului-verbal nr.408/11.04.2013 a rezultat că agentul economic nu s-a prezentat la solicitările inspecției fiscale și nu a prezentat documentele în vederea efectuării acesteia, motiv pentru care în conformitate cu prevederile art. 67, alin. l din O.G. nr. 92/2003 și art. 14 din Legea nr. 241/2005 s-a procedat la stabilirea prin estimarea obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către S.C. R. M. S.R.L.
Prin mecanismul descris mai sus, actul de inspecție fiscală s-a reținut că prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului este în sumă de 1.772.245 lei, după cum urmează: impozit profit debit suplimentar 110.792 lei; majorări de întârziere 54.460 lei; penalități de întârziere 16.619 lei; TVA de plată diferență 518.319 lei; majorări de întârziere TVA 296.304 lei; penalități de întârziere TVA 77.748 lei; impozit venit debit suplimentar 387.266 lei; majorări de întârziere 202.647 lei; penalități de întârziere 58.090 lei.
Pentru a ajunge la stabilirea acestui prejudiciu, organul fiscal a estimat veniturile realizate pe anii 2007 - 2012 în baza balanțelor de verificare întocmite la finele fiecărui an, ținând cont de cheltuielile neidentificate, pentru estimarea veniturilor folosim metoda marjei, conform Ordinului nr. 3389/3.11.2001 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere.
În ceea ce privește perioada 1.01._12, estimarea veniturilor s-a realizat în baza balanțelor de verificare întocmite la data de 31.01.2012 respectiv 29.02.2012, declarație 394 privind livrările și achizițiile efectuate pe teritoriul național pentru stabilirea cheltuielilor cu mărfurile nevândute, folosindu-se tot metoda marjei de estimare în modalitatea descrisă anterior. Luând ca bază această modalitate de calcul, organul fiscal a stabilit defalcat prin estimare pentru anii 2007-2012, impozitul pe profit datorat, taxa pe valoarea adăugată, impozitul provenit din alte surse obținute de la persoanele fizice din valorificarea deșeurilor din metal, prin reținere la sursă.
În concluzie, prin actul de inspecție fiscală s-a stabilit un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă de 1 016 377 lei din care 110 792 lei impozit pe profit debit suplimentar, 518 319 lei diferență TVA de plată, 387 266 lei impozit venit debit suplimentar, la care s-au calculat majorări și penalități de întârziere, stabilind un prejudiciu total în sumă de 1.772.245 lei.
Pentru deplina lămurire a situației de fapt, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize judiciar contabile, ce a avut ca obiect constatarea cuantumului obligațiilor financiar-fiscale nedeclarate și sustrase astfel de la plată de S.C. R. M. S.R.L. în raport cu procesul-verbal de constatare al Gărzii Financiare Dâmbovita nr._/22.08.2012 și procesul-verbal nr. 408/11.04.2013 încheiat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, precum și pe baza documentelor contabile ridicate de organele de cercetare de la inculpatul M. I..
Concluziile stabilite cu ocazia efectuării raportului de expertiză au relevat următoarele aspecte:
Referitor la impozitul pe profit - pentru perioada 01.01._12, în urma expertizei s-a stabilit că societatea datora un impozit pe profit în cuantum de 36.984lei.Totodată s-a mai stabilit că societatea a calculat și evidențiat în actele contabile un impozit pe profit în cuantum de 20.593 lei, dar a declarat organelor fiscale un impozit pe profit în cuantum de 5.506 lei, conform Declarațiilor 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat și balanțelor de verificare depuse de societate la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș.
În concluzie, s-a stabilit că în perioada 01.01.2007 – 30.06.2012 societatea nu a declarat impozitul pe profit, real datorat, ca urmare a operațiunilor comerciale și veniturilor realizate, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit, în cuantum de 31.478 lei, reprezentând diferența dintre impozitul pe profit stabilit cu ocazia expertizei și impozitul pe profit declarat de administratorul M. I..
Referitor la taxa pe valoare adăugată – pentru perioada 01.01.2007 – 30.06.2012 S.C. R. M. S.R.L a desfășurat activitatea de comerț cu ridicata a deșeurilor și resturilor, activitate ce se încadrează în prevederile art. 150 din legea nr. 571/2003 privind codul fiscal.
Balanțele de verificare la 31.12.2007; 2008 ; 2010 au indicat faptul că societatea a aplicat măsuri de simplificare privind livrările de mărfuri, fapt ce a demonstrat că în anul 2008 au existat relații comerciale cu . B.. Pentru perioada 01.01.2011 – 30.06.2012, toate livrările de mărfuri reprezentând deșeuri metalice, feroase și neferoase s-au efectuat către . B.; s-a stabilit că ., nu datorează TVA de plată către bugetul de stat.
Referitor la impozitul pe veniturile din alte surse – întrucât pentru perioada 01.01.2007 – 31.12.2010 nu există documente din care să rezulte sursa aprovizionărilor cu mărfuri, expertiza nu a stabilit în sarcina societății sume reprezentând impozitul pe venituri din alte surse, iar pentru perioada 01.01.2011 – 30.06.2012 având în vedere că au fost achiziționate deșeuri metalice feroase și neferoase de la persoane fizice și juridice conform situației aprovizionărilor s-a stabilit un impozit ce trebuia reținut și virat în sumă de 23.326 lei.
Referitor la contribuția de 3% la fondul de mediu – conform balanțelor de verificare s-a stabilit că intrările de mărfuri pentru perioada ianuarie 2007 – iunie 2012 sunt în sumă de 2.587.903 lei, reprezentând baza de calcul la care se aplică procentul de 3% pentru a stabili contribuția la fondul de mediu.
În concluzie s-a stabilit că . nu a calculat, reținut, declarat și virat la Fondul pentru mediu contribuția de 3% în sumă de 77.673 lei. Conform raportului de expertiză, obligațiile nedeclarate și sustrase de la plată de inculpatul M. I. sunt după cum urmează: 31 478 lei reprezintă impozit pe profit, 23 326 lei reprezintă impozit pe veniturile din altă sursă și 77 637 lei reprezintă contribuția de 3% pentru fondul de mediu. Rezultă așadar un cuantum total al obligațiilor nedeclarate si sustrase de la plată de 132 441 lei.
La data de 11.08.2014 i-a fost înmânat suspectului M. I. un exemplar al raportului de expertiză și după ce a luat la cunoștință de conținutul raportului acesta a precizat că nu are de formulat obiecțiuni cu privire la cele constatate și consemnate în cuprinsul raportului de expertiză.
Coroborând întregul material probator administrat la urmărirea penală, procurorul de caz a constatat că în drept, activitățile întreprinse de către inculpatul M. I. care în calitate de administrator al R. M. SRL, în perioada 1.01._12 a omis în parte evidențierea în actele contabile sau alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, constând în achiziții de materiale feroase si neferoase de la persoane fizice si vânzarea lor ulterioară, sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit în sumă de 31.478 lei, precum și acțiunile aceluiași inculpat care în perioada 1.01._12 a achiziționat deșeuri metalice feroase și neferoase de la persoane fizice, fără să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la bugetul de stat impozitul pe veniturile din alte surse în cuantum de 23.326 lei, iar în perioada ianuarie 2007 - iunie 2012 a colectat deșeuri metalice în sumă de 2 587 903 lei, fără să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la bugetul de stat taxa de mediu prevăzută de OUG 196/2005 privind fondul de mediu în cuantum de 77.637 lei, acțiuni desfășurate în baza unei rezoluții infracționale unice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. l lit.b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. l din Codul penal rap. la art. 5 Cod penal.
Pe latură civilă prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului de către inculpatul M. I., prin aceea că nu a declarat impozit pe profit real datorat ca urmare a operațiunilor comerciale și veniturilor realizate a fost în sumă de 31 478 lei, la care se adaugă impozitul pe venituri din alte surse în cuantum de 23 326 lei, reprezentând impozit ce trebuia reținut de la persoanele fizice cu prilejul achiziționării de materiale feroase și neferoase și virat către bugetul de stat, respectiv 77.637 lei reprezentând contribuția de 3% pentru fondul de mediu realizată din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase.
Prejudiciul total s-a ridicat la suma de 132.441 lei, fără luarea în calcul al majorărilor și penalităților de întârziere.
Nu au fost aplicate măsuri asigurătorii, întrucât din verificările efectuate nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile care să a aparțină inculpatului M. I..
În privința desfășurării urmăririi penale s-a constatat că dosarul nr. 402/P/2012 a fost înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița la data de 8.08.2012.
Prin rezoluția din data de 23.01.2013 s-a dispus începerea urmării penale față de inculpatul M. I., în calitate de administrator al S.C. R. M. S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 9, alin. l, lit. a din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că în perioada ianuarie-aprilie a prejudiciat bugetul statului cu suma de 21.678 lei, prin ascunderea bunurilor ori a sursei impozabile sau taxabile .
Prin procesul-verbal din data de 10.12.2013 i-a fost adusă la cunoștință numitului M. I. învinuirea și dreptul la apărare, acesta nedorind să dea nici o declarație în calitate de învinuit.
Existența faptei și vinovăția inculpatului au fost reținute în faza urmăririi penale în baza următorului probatoriu: act de control întocmit de Garda Financiară Dâmbovița; rezoluții IUP - P. și Poliție; declarațiile de făptuitor, învinuit, suspect și inculpat ale numitului M. I., fișa de cazier judiciar; raport inspecție fiscală al D.G.F.P. Argeș; documente contabile și bancare; raport de expertiză contabilă.
După sesizarea instanței cu rechizitoriu s-a procedat la repartizarea aleatorie a cauzei, judecătorului de cameră preliminară, în cadrul acestei proceduri fiind respectate dispozițiile art. 344 alin. 1 și 2 cod procedură penală.
Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu din 17.12.2014 s-a constatat regularitatea actului de sesizare, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății.
D. fiind, o astfel de încheierea a fost pronunțată în condițiile art. 346 alin. 2 cod procedură penală, (inculpatul și partea civilă) neformulând cereri sau excepții și nici din oficiu nu au fost ridicate, încheiere definitivă, s-a stabilit prin aceasta și termen de judecată.
În ședința publică din 6 ianuarie 2015, termen la care procedura de citare s-a constatat a fi legal îndeplinită, inculpatul beneficiind de serviciile apărătorului ales, s-a procedat în conformitate cu disp. art. 374 alin. 1 și 2 cod procedură penală, la citirea actului de acuzare, aducerea la cunoștința inculpatului a învinuirii, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
În conformitate cu art. 374 alin. 3 cod procedură penală s-a luat act de constituirea de parte civilă a Direcției Generale a Finanțelor Publice Dâmbovița – A. și s-au solicitat relații de la ORC Argeș cu privire la firma administrată de inculpat, relații ce au fost comunicate în 28.01.2015 și atașate cauzei la fila 29 din dosar.
I s-au adus la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 și 396 alin.10 cod procedură penală, în sensul că poate solicita judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii, iar inculpatul a declarat că solicită aplicarea acestor dispoziții legale, recunoaște fapta așa cum a fost reținută în actul de acuzare și solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate la urmărirea penală.
Cererea a fost admisă în conformitate cu disp. art. 375 alin. 2 Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile pentru aplicabilitatea unei astfel de proceduri.
S-au depus înscrisuri în circumstanțiere.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că societatea administrată de inculpat, respectiv ., are sediul în . și deține un punct de lucru în localitatea Vișina, ., având ca obiect de activitate recuperarea materialelor reciclabile sortate. În 24.04.2012 lucrători ai serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Dâmbovița au executat un control privind respectarea legislației în domeniul colectări și valorificării deșeurilor industriale reciclabile și cu ocazia controlului societatea prin intermediul angajatului E. M. a prezentat 3 carne, reprezentând adeverințe de primire și plată deșeuri fier vechi aferente perioadei martie – aprilie 2012.
S-a constatat că inculpatul M. I., în calitate de administrator nu a înregistrat și virat impozitul pe veniturile din alte surse în cote de 16% pentru perioada ianuarie – februarie 2012 în valoare de 16.406 lei, aferentă activității de colectare de la populație a deșeurilor fier vechi la cele două puncte de lucru; s-a mai stabilit că pentru perioada martie – aprilie 2012 nu a întocmit documente de evidență contabilă, rezultând că taxa pentru fondul de mediul în valoare de 854 lei și impozitul pe veniturile din alte surse în valoare de 4418 lei nu sunt înregistrate în evidențele contabile ale societății.
S-a estimat un prejudiciu de 21.678 lei urmare a constatărilor efectuate în urma căruia s-a întocmit procesul verbal de control nr._ din 22.08.2012 în baza căruia au fost sesizate organele de cercetare penală.
Actul de inspecție fiscală procedând la stabilirea prin estimare a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, a stabilit un prejudiciu de 1.772.245 lei, prejudiciu estimat pe baza veniturilor realizate pe anii 2007 -2012, în baza balanțelor de verificare, pentru estimarea veniturilor fiind folosită metoda marjei.
În cauză s-a dispus efectuare unei expertize contabile care a avut ca obiectiv constatarea cuantumului obligațiilor financiar fiscale nedeclarate și sustrase în raport cu procesul verbal de constatare al Gărzii Financiare Dâmbovița nr._ din 22.08.2012 și procesul verbal nr.408/11.04.2013 întocmit de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița.
Conform raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză cuantumul obligațiilor nedatorate și sustrase de la plată este de 132.441 lei, necontestat de inculpat.
Coroborând mijloacele de probă administrate la urmărirea penală și anume: act de control întocmit de Garda Financiară Dâmbovița; rezoluții IUP - P. și Poliție; declarațiile de făptuitor, învinuit, suspect și inculpat ale numitului M. I., fișa de cazier judiciar; raport inspecție fiscală al D.G.F.P. Argeș; documente contabile și bancare; raport de expertiză contabilă, care stabilește cuantumul prejudiciului, necontestate de inculpat și a căror administrare s-a realizat în condiții de legalitate, cu recunoașterea învinuirii de către inculpat, instanța de fond a constatat că acțiunile desfășurate de inculpat în baza unei rezoluții infracționale unice întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legeanr.241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 cod penal, rap. la art. 5 cod penal, fiind îndeplinite cerințele art. 396 alin. 2 cod procedură penală, urmând a se angaja răspunderea penală a inculpatului pentru fapta reținută în sarcina sa.
Ținând seama de criteriile care au fost în vedere în alegerea legii penale mai favorabile, criterii enumerate și în considerentele Deciziei nr.265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională, în cazul acestei infracțiuni legea penală mai favorabilă a fost considerată ca fiind vechiul Cod penal și nu noul Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal anterior – identificat ca fiind lege penală mai favorabilă, respectiv gradul de pericol social abstract al faptelor, configurat prin limitele de pedeapsă, limite în privința cărora urmează a se da eficiență disp. art.396 alin.10 Cod procedură penală, gradul de pericol social concret mediu al faptei, configurat prin valoarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, modalitatea de comitere a faptelor – prin sustrage de la plata obligațiilor fiscale, omisiunea în tot sau în parte a evidențierii în actele contabile, ori în alte documente legale, a operațiunilor economice efectuate sau a veniturilor realizate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, prezentarea acestuia în fața autorității, conduita avută în societate – împrejurări care atenuează răspunderea penală, toate aceste elemente de individualizare fiind de natură să conducă instanța în stabilirea unei pedepse, de 2 ani și 6 luni închisoare.
În privința infracțiunii de evaziune fiscală, având în vedere pedeapsa aplicată, cum pentru o astfel de infracțiune este obligatorie aplicarea pedepsei complementare, constatându-se îndeplinite cerințele art.65 alin.1 – 3 Cod penal anterior, având în vedere și disp. art.12 din Legea nr.187/2012, și ținând cont și de criteriile enumerate în art.71 alin.3 Cod penal anterior, s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal anterior.
În conformitate cu disp.art.71 Cod penal anterior cu referire la art.12 din Legea nr.187/2012 s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal anterior.
În privința modalității de executare a pedepsei, având în vedere că inculpatul este la primul contact cu legea penală, dar și atitudinea de prezentare în fața organului judiciar, s-a apreciat că pronunțarea hotărârii de condamnare constituie un avertisment serios iar dublul scop al pedepsei – preventiv și educativ, va fi atins și în condițiile în care pedeapsa aplicată nu va fi executată în regim de detenție ci în condițiile art.86 1 Cod penal anterior care reglementează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, modalitate care înfăptuiește în concret atribuțiile sancțiunii penale ca mijloc de reeducare, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și de reinserție socială a inculpatului.
Prin urmare, în conformitate cu disp. art.86 1 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, stabilindu-se un termen de încercare de 4 ani și 6 luni compus din durata pedepsei aplicate la care se va adăuga un interval de timp stabilit de instanță în conformitate cu disp. art.86 2 Cod penal anterior.
În conformitate cu disp. art.86 3 Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atrage atenția inculpatului asupra disp. art.86 4 Cod penal anterior care reglementează revocarea suspendării, anume, că dacă în termenul de încercare va săvârși o nouă infracțiune se va revoca suspendarea sub supraveghere, urmând să execute atât pedeapsa care i se va aplica pentru noua infracțiune cât și pedeapsa a cărei executare sub supraveghere a fost suspendată.
Potrivit disp. art.71 alin.5 Cod penal anterior, pe durata executării pedepsei principale s-a dispus și suspendarea executării pedepsei accesorii.
Sub aspectul laturii civile a cauzei se reține că Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, prin adresa nr._/18.11.2014, s-a constituit parte civilă în procesul penal, sub aspectul infracțiunii de evaziune fiscală, cu suma de 132.441, la care se adaugă obligații fiscale accesorii calculate până la acoperirea integrală a prejudiciului, constituire realizată cu respectarea disp. art. 20 alin. 1 și 2 cod procedură penală.
Prin aceeași adresă, partea civilă a solicitat instituirea măsurilor asiguratorii.
Analizată constituirea de parte civilă din punct de vedere al prejudiciului, s-a constatat că o astfel de solicitare este întemeiată, îndeplinite fiind condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Pe de altă parte pentru stabilirea cu certitudine a prejudiciului adus bugetului de stat, în faza urmăririi penale a fost dispusă efectuarea unei expertize financiar contabile care a concluzionat că prejudiciul adus bugetului de stat este în cuantum de 132.441 lei, la care se adaugă majorări și penalități de întârziere.
Prin urmare, în raport de dispozițiile art.397 Cod procedură penală rap. la art.19 și 25 alin.1 din același cod, s-a admis acțiunea civilă formulată și pe cale de consecință s-a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei solicitată cu titlu de prejudiciu, inculpat care de altfel, potrivit mențiunilor realizate în cuprinsul declarației dată în procedura penală de art.375 Cod procedură penală, a achiesat la aceste pretenții, devenind astfel incidente disp. art.23 alin.3 Cod procedură penală.
S- arătat de către instanța de fond că legală este și obligarea inculpatului la plata obligațiilor fiscale accesorii constând în dobânzi și penalități până la data achitării integrale a prejudiciului.
Astfel, potrivit disp. art.120 alin.1 din Ordonanța Guvernului României nr.92/2003, dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, iar potrivit disp. art.120 1 alin.1 din același act normativ, plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.
În ceea ce privește solicitarea constând în instituirea măsurilor asiguratorii, s-a reținut că potrivit disp. art.249 Cod procedură penală, măsurile asiguratorii au ca finalitate indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, în vederea fie a confiscării speciale, fie a reparării pagubei produse prin infracțiune, ori, în acest ultim caz, măsura asiguratorie poate fi dispusă numai după o prealabilă evaluare a bunurilor supuse sechestrului, aceasta implicând și identificarea în concret a acestora.
Or, în speță, în urma verificărilor întreprinse în acest sens în faza urmăririi penale, s-a constatat că nu există bunuri în patrimoniul inculpatului care să poată fi indisponibilizate, împrejurare față de care a fost respinsă cererea privind instituirea măsurilor asiguratorii.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel partea civilă A. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor aparținând inculpatului.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticii formulate, precum și din oficiu, Curtea constată că apelul declarat în cauză nu este fondat.
Verificând sentința primei instanțe, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 417 alin. 2 și art. 418 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de control judiciar reține că fapta, modalitatea de comitere a acesteia și vinovăția inculpatului M. I., descrise anterior, s-au stabilit corect de către prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate la urmărirea penală (respectiv: actul de control întocmit de Garda Financiară Dâmbovița; raportul inspecție fiscală al D.G.F.P. Argeș; documentele contabile și bancare; raportul de expertiză contabilă, declarațiile inculpatului care a recunoscut comiterea infracțiunii).
Din evaluarea mijloacelor de probă care s-au reținut, în mod justificat, ca și temei la pronunțarea soluției adoptate atât în latură penală cât și în latură civilă, rezultă că inculpatul M. I., în calitate de administrator al R. M. SRL în perioada 1.01._12 a omis în parte evidențierea în actele contabile sau alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, constând în achiziții de materiale feroase si neferoase de la persoane fizice și vânzarea lor ulterioară, sustrăgându-se de la plata impozitului pe profit în sumă de 31.478 lei, a achiziționat deșeuri metalice feroase și neferoase de la persoane fizice, fără să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la bugetul de stat impozitul pe veniturile din alte surse în cuantum de 23.326 lei, iar în perioada ianuarie 2007 - iunie 2012 a colectat deșeuri metalice în sumă de 2.587.903 lei, fără să calculeze, să rețină, să declare și să vireze la bugetul de stat taxa de mediu prevăzută de OUG 196/2005 privind fondul de mediu în cuantum de 77 637 lei, fapta sa realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.35 alin. 1 Cod penal raportat la art.35 alin.1 Cod penal.
În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă A., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, se constată că aceasta a fost soluționată de judecătorul fondului cu respectarea principiilor care reglementează răspunderea civilă delictuală.
Potrivit dispozițiilor legale, chiar dacă acțiunea civilă este alăturată acțiunii penale, repararea pagubei se face potrivit legii civile, partea civilă fiind îndreptățită la acordarea de despăgubiri bănești pentru paguba efectivă și folosul nerealizat, dar a căror întindere este certă, lichidă și exigibilă la momentul pronunțării hotărârii penale și în măsura în care obligațiile ce incumbă inculpatului nu s-au stins prin îndeplinirea acestora după trimiterea în judecată.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză din care rezultă că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin acțiunea ilicită a inculpatului este de 132.441 lei, constatând totodată că inculpatul a recunoscut pretențiile civile solicitate de partea civilă, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.23 alin.3 Cod procedură penală, în mod legal și temeinic prima instanță a dispus obligarea inculpatului M. I., în solidar cu partea responsabilă civilmente ., la plata sumei de 132.441 lei, cu titlu de prejudiciu, la care se adaugă majorări și penalități de întârziere până la achitarea integrală a prejudiciului.
Deși art.11 din Legea nr.241/2005 prevede că luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie, având în vedere infracțiunea comisă de inculpatul M. I., constatând însă, din verificările efectuate în cauză, că nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile în patrimoniul acestuia, în mod legal prima instanța a respins cererea părții civile privind instituirea măsurilor asiguratorii, partea civilă nefăcând dovada că inculpatul ar deține, la acest moment procesual, bunuri mobile sau imobile, astfel că este neîntemeiată critica formulată în prezenta cale de atac.
Față de considerentele expuse, în baza art.421 pct.1 lit.b) Cod procedură penală va fi respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă A. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița împotriva sentinței penale nr.253 din 6 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală va fi obligată apelanta parte civilă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b) Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă A. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița împotriva sentinței penale nr.253 din 6 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă apelanta parte civilă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 mai 2015.
Președinte, Judecător,
C. R. I. N.
Grefier,
D. R. D.
Tehnored. jud. C.R./DDR., 30 iunie 2015, 6 ex.
Dosar fond_
Jud. fond T. Z.
Operator de date caracter personal
Notificare 3113/2006
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 483/2015. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 549/2015. Curtea de... → |
|---|
