Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Decizia nr. 810/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 810/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 14-09-2015 în dosarul nr. 7466/105/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR.810
Ședința publică din data de 14 septembrie 2015
Președinte – C. R.
Judecător – I. N.
Grefier – D. R. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror S. G.
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
– D.I.I.C.O.T –
S. Teritorial Ploiești
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – D.I.I.C.O.T. – S. TERITORIAL PLOIEȘTI și inculpații I. L. NICUȘOR, fiul lui P. și C., născut la data de 31 martie 1970 în București, domiciliat în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, fără forme legale în mun. Câmpina, ..225A, jud. Prahova, C.N.P._, S. A. R., fiica lui V. și M., născută la data de 05 septembrie 1982 în Câmpina, jud. Prahova, domiciliată în ..371, jud. Dâmbovița, fără forme legale în comuna Șotriile, ., jud. Prahova și B. M., fiul lui G. și M., născut la data de 17 februarie 1948 în ., domiciliat în Câmpina, ., nr.1, ., ., fără forme legale în comuna C., ..1077, jud. Prahova, C.N.P._, împotriva sentinței penale nr.991 din data de 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul inculpat B. M., personal și asistat de avocat ales Bardac E. din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale nr._/20.04.2015, lipsă fiind apelanții inculpați I. L. Nicușor și S. A. R., precum și intimatele părți civile S.C. U. C. S.A. Câmpina, S.C. L. ..C. M. P. ..C. L. Fluor Construct SRL Murfatlar, S.C. S. I. 1996 SRL București – Casa de Insolvență Transilvania – Filiala București SPRL, . Câmpina, S.C. T. G. SRL București, S.C. G. S. SRL Câmpina, S.C. E. M. Invest SRL București și S.C. A. A. Invest SRL București, pentru apelanții inculpați I. L. Nicușor și S. A. R. prezentându-se avocat desemnat din oficiu E. M., în substituirea avocatului din oficiu L. A. din Baroul Prahova, conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/5 martie 2015, aflată la fila 46 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin compartimentul registratură al instanței au fost atașate motivele de apel de către apelanta inculpată S. A. R..
Avocat Bardac E., având cuvântul pentru apelantul inculpat B. M., învederează că la instanța de fond nu au fost audiați martorii și solicită completarea probelor cu audierea martorilor din lucrări, alături de proba cu expertiza financiar-contabilă care să aibă ca și obiective: - să se stabilească dacă societățile administrate de apelantul inculpat B. M. – S.C. Midline Tour SRL Câmpina și . aveau disponibil la data emiterii filelor CEC; - dacă societățile beneficiare înșelate de acesta puteau obține relații despre situația bancară, prin reprezentanții lor și – dacă la . este cuprinsă suma de 410.671,69 lei, pentru fila CEC, întrucât aceeași sumă adunată este trecută în două bilele la ordin, în valoare de 200.573,72 lei, respectiv 210.097,97 lei.
La interpelarea Curții, apelantul inculpat B. M. susține că nu a fost audiat la fond din motive de sănătate, iar avocatul ales al acestuia învederează că la fond a fost avocatul din oficiu al inculpatului I. L. Nicușor, aceștia neavând interese contrare.
Avocat din oficiu E. M., pentru apelanții inculpați I. L. Nicușor și S. A. R., arată că nu se opune solicitărilor exprimate de colega sa și solicită reaudierea martorilor din actele dosarului, alături de efectuarea unei expertize contabile, în vederea stabilirii reale a prejudiciului și a penalităților care sunt aplicate nejustificat.De asemenea solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, potrivit motivelor de apel.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la probele solicitate de apelantul inculpat B. M., nu se opune reaudierii martorilor din acte, urmând a se dispune, iar în ceea ce privește efectuarea unei expertize contabile, se opune, considerând că nu este utilă și concludentă soluționării cauzei, întrucât obiectivele propuse pentru această expertiză contabilă de către inculpat nu sunt apte să stabilească chestiuni care nu pot fi stabilite pe baza altor probe administrate în cauză.
Apreciază că la dosar sunt elemente care pot să contureze cu claritate indiciile care se doresc a fi clarificate prin aceste obiective, respectiv dacă societatea administrată de inculpatul B. M. avea disponibil la data emiterii filelor CEC, aceasta nefiind o chestiune care să poată fi stabilită prin expertiză, putându-se face o astfel de analiză cu privire la datele societății, acest lucru ținând de latura subiectivă a infracțiunii care formează obiectul grupului infracțional, respectiv aceea de înșelăciune, de obicei nefiind utilizată niciodată un astfel de obiectiv în cauze cu acest obiect.
Cu privire la cel de-al doilea obiectiv, dacă societățile beneficiare puteau obține relații referitoare la disponibilul societății, apreciază că nu este o chestiune care să intre în competențele unui expert contabil, acestea fiind chestiuni care țin de latura subiectivă, nici acest obiectiv nefiind utilizat în situația încuviințării unei astfel de expertize și nu a fost în alte cauze.
Cel de-al treilea obiectiv, cu privire la S.C. C. susține că sunt alte elemente la dosarul cauzei care pot să arate contractele de achiziție bunuri și alte indicii.
Referitor la solicitarea avocatului inculpatei S. A. R. lasă la aprecierea instanței audierea martorilor din acte și nu se opune administrării acestei probe, la fel și în ce privește înscrisurile în circumstanțiere.
Se opune cu privire la expertiza contabilă, pentru motivele expuse anterior.
Curtea pune în vedere reprezentantului Ministerului Public și avocaților apelanților inculpați să-și susțină oral motivele de apel și să-și spună punctul de vedere cu privire la împrejurarea dacă la instanța de fond inculpații au beneficiat de o apărare efectivă, în condițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere declarațiile date de către inculpați în cursul urmării penale, față de împrejurarea că aceștia nu au fost prezenți la instanța de fond și față de cele învederate de către apărătorii desemnați din oficiu, la termenul la care s-a judecat cauza, în sensul că nu contestă mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale.
Reprezentantul Ministerului Public, în raport cu această situație, apreciază că este necesar să se procedeze la reaudierea inculpaților sau să se facă demersuri în acest sens, unul dintre inculpați fiind prezent la termenul de astăzi, arătând că nu a fost audiat în fața instanței de fond.
Consideră că în ceea ce-l privește pe inculpatul prezent și în ceea ce-i privește pe ceilalți doi inculpați este necesar ca aceștia să fie audiați de instanța de control judiciar.
Una dintre soluțiile adoptate de instanța de fond este o soluție de achitare parțială, însă în raport cu poziția adoptată de Ministerul Public, în legătură cu solicitările inculpaților de reaudiere a martorilor din acte, poziția a fost de a nu se opune acestei solicitări, așa cum s-a arătat.
La interpelarea Curții, cu privire la soluția reaudierii în fața instanței de apel, având în vedere că la instanța de fond apărătorii din oficiu și-au însușit probele de la urmărire penală potrivit art. 374 alin. 7 Cod procedură penală, reprezentantul Ministerului Public apreciază că audierea inculpaților poate fi realizată în fața instanței de control judiciar în această situație.
În susținerea motivelor de apel, reprezentantul Ministerului Public susține că s-a formulat apel împotriva sentinței penale nr. 991 din data de 20.11.2014, pronunțată de Tribunalul Prahova, în ceea ce-i privește pe cei trei inculpați – I. L. Nicușor, B. M. și S. A. R., fiind dezvoltate trei motive de apel depuse la dosarul cauze în formă scrisă.
Primele două motive se referă la nelegalitatea hotărârii, iar cel de-al treilea se referă la netemeinicia acesteia.
Primul motiv îl privește pe inculpatul I. L. Nicușor și se referă la nelegalitatea hotărârii din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile cât și a pedepsei aplicate acestuia.
Cel de-al doilea motiv se referă la nelegalitatea sentinței penale din perspectiva greșitei achitări a inculpaților, I. L. Nicușor pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat și fapta prevăzută de art. 367 Cod penal, respectiv pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003 în ceea ce-i privește pe inculpații B. M. și S. A. R., iar cel de-al treilea motiv vizează netemeinicia hotărârii, din perspectiva cuantumului redus al pedepselor cu închisoarea aplicate celor trei inculpați în raport de gravitatea faptelor comise.
Învederează că primul dintre motive îl privește pe inculpatul I. L. Nicușor apreciază că legea penală mai favorabilă este Cod penal anterior și apreciază că din perspectiva celor lămurite prin decizia nr.5/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Complet pentru dezlegarea unor probleme de drept – urmare a analizării limitelor de pedeapsă, tratamentul sancționator aplicat pluralității infracțiunii și prescripției, în speță aplicarea dispozițiilor din codul menționat conducea la un tratament favorabil pentru inculpat, ceea ce nu s-a realizat.
Așa cum se arată și la pag.7, în ceea ce privește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului I. L. Nicușor, conform dispozițiilor vechiului Cod penal, consideră că instanța de fond a greșit prin stabilirea pedepsei pe care inculpatul o are de executat, urmare a aplicării regulilor concursului de infracțiuni. Astfel, s-a stabilit că la pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 3 luni urmează a se adăuga 1/3 din restul pedepselor stabilite, conform art.39 alin.1 lit. b Cod penal, iar calculul aritmetic realizat arată faptul că în speță cuantumul celorlalte pedepse stabilite este de 138 luni, iar o treime din aceasta reprezintă 3 ani și 8 luni (46 luni). Adăugând pedeapsa cea mai grea, adică aceea de 1 an și 3 luni, pedeapsa ce urma a fi dată spre executare era aceea de 5 ani și 1 lună, astfel încât pedeapsa aplicată de Tribunalul Prahova, aceea de 5 ani și 3 luni, nu este legală din această perspectivă.
Cel de-al doilea motiv de apel se referă, așa cum s-a arătat, la greșita aplicare a pedepsei inculpatului I. L. Nicușor, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 367 Cod penal și în raport cu ceilalți doi inculpați, din perspectiva achitării pentru infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003, consideră că probele administrate în cauză fac dovada faptului că inculpații au acționat în această formulă organizată și că aveau deplină cunoștință despre această modalitate în care urmau să se desfășoare faptele care constituie infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional.
Dintr-o altă perspectivă, în mod cert, în lipsa unei coeziuni specifice și unei astfel de organizări specifice unui grup infracțional, aceste fapte nu ar fi avut această finalitate, fiind vorba de foarte multe societăți prejudiciate, de o continuitate în timp și de un mod coerent în are inculpații au acționat în sensul producerii prejudiciilor societăților comerciale respective, care au calitatea de părți civile în acest dosar.
Solicită să fie avut în vedere faptul că pentru existența infracțiunii prevăzute de art.367 Cod penal și respectiv a art.8 din L.39/2003, cu raportare la dispozițiile art. 323 din Codul penal anterior, nu este necesar ca inculpatul să fi cunoscut în amănunt planul de infracționalitate al grupului sau al tuturor membrilor grupului, fiind suficient dacă a știut că grupul avea drept scop săvârșirea de infracțiuni.
În acest sens, precizează, așa cum s-a arătat, că toți inculpații aveau cunoștință despre activitățile infracționale derulate de ceilalți membrii, de rolul pe care fiecare dintre ei îl avea în derularea activității infracționale, acest aspect rezultând atât din convorbirile telefonice purtate între acești inculpați și ceilalți membrii, cât și din conținutul declarațiilor celor trei, care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Totodată, solicită să se aprecieze în sensul în care sunt întrunite elementele constituționale ale acestei infracțiuni și să se dispună condamnarea și pentru aceste infracțiuni a inculpaților.
Cel de-al treilea motiv se referă la netemeinicia hotărârii și apreciază că era necesar ca instanța să aplice pedeapsa cu închisoarea într-un cuantum mai ridicat, în raport cu gradul de pericol social pe care îl reprezintă infracțiunile comise de aceștia, în condițiile în care, așa cum s-a arătat și anterior, faptele au avut o continuitate mare în timp și au produs prejudicii importante societăților cu care inculpații au intrat în aceste raporturi comerciale, pedepsele aplicate de instanța de fond neasigurând în această modalitate scopul preventiv și educativ al acestora.
Pe calea apelului solicită să se dispună și majorarea cuantumurilor pedepselor aplicate inculpaților, cu rugămintea de a se ține seama de toate elementele arătate în scris în motivare.
Solicită admiterea apelului în temeiul art.421 punctul 1 litera a) Cod procedură penală, desființarea sentinței primei instanțe, urmând a se pronunța o nouă hotărâre legală și temeinică, în sensul motivelor de apel dezvoltate.
Avocat din oficiu E. M., pentru apelanții inculpați I. L. Nicușor și S. A. R., având cuvântul cu privire la cele puse în discuție din oficiu de către Curte, apreciază că se pot pune concluzii, deși părțile au solicitat să fie prezente în fața instanței pentru a-și susține interesele și să fie audiați martorii din acte care nu au fost audiați în niciodată, precizând că conoaște motivele pentru care aceștia nu au fost audiați .
Totodată, precizează că se impune prezența celor doi inculpați reprezentați din oficiu și pentru a fi audiați martorii din acte.
Având cuvântul în susținerea motivelor de apel, în ceea ce-l privește pe apelantul inculpat I. L. Nicușor solicită admiterea în parte a apelului Ministerului Public, apreciind că pedeapsa aplicată trebuia să fie aceea de 5 ani și 1 lună, iar nu cum din eroare s-a aplicat cea de 5 ani și 3 luni.
Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat de Ministerul Public consideră că instanța de fond în mod just a apreciat în momentul în care a analizat toate probele dosarului și a dispus achitarea inculpatului.
Referitor la apelanta inculpată S. A. R. solicită respingerea apelului formulat de unitatea de parchet, având în vedere că aceasta a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a fost dispusă să recupereze prejudiciul cauzat societăților, prin motivele transmise la acest termen arătând că nu a avut niciodată legătură cu I. L. Nicușor și cu B. M., prejudiciul fiind creat atunci când a lucrat la aceste contracte cu un cetățean ce urma să fie angajat la societățile respecitive, din această cauză solicitând să fie reaudiați martorii din lucrări.
De asemenea, susține că ar fi vrut să facă un acord de mediere între părțile vătămate apelanta inculpată, pentru recuperarea prejudiciului și solicitau inițial o refacere a expertizei contabile, în vederea deosebirii prejudiciului efectiv creat societăților și penalităților care s-au adăugat fără să se cunoască cum.
Fiind condamnată la pedeapsa de 3 ani și 6 luni sub supraveghere, apreciază că pedeapsa este prea mare având în vedere toate susținerile din motivele de apel și faptul că are o familie cu patru copii în îngrijire.
Avocat Bardac E., având cuvântul pentru apelantul inculpat B. M., arată că la instanța de fond nu au fost audiați inculpații.
Apreciază că cererea de completare a probatoriului privind audierea martorilor din acte este o cerere legală.
Susține că pentru reținerea infracțiunii sunt necesare cel puțin trei persoane și că în mod corect instanța de fond a dispus achitarea inculpatului B. M., care a fost administrator la două societăți.
Așa cum se reține în rechizitoriu și în sentința apelată, acesta au lucrat împreună cu I. L. Nicușor dar nu s-a menționat niciodată că ar fi lucrat și cu S. A. R., astfel că în mod corect instanța de fond a achitat inculpatul B. M..
Cu toate că s-a reținut că B. M. a înșelat 7 societăți apreciază că reprezentantul . S.R.L. București putea să obțină relații, cu referire la disponibilul bancar al societății. Precizează că filele CEC au fost completate de către acest reprezentant, acesta menționând și data scadenței.
La . de CEC a fost dată cu titlu de garanție și nu ca instrument de plată, acest titlu având alt regim, data scadenței fiind completată de către societatea beneficiară.
.-a constituit parte civilă pentru că marfa a fost achitată, existând o situație incertă la . se reține prima dată că la CEC și a doua oară bilete la ordin.
Pentru . S.R.L. București s-a reținut că a fost înșelată cu o sumă de bani fără să se precizeze cu ce sumă, în condițiile în care această societate a fost radiată, iar pentru S.C. E. M. Invest S.R.L. București nu s-a constituit parte civilă și s-a reținut că nu avea de dat nici o sumă de bani.
Învederează că s-a dispus confiscarea sumei de 26.694,33 lei reprezentând ½ din prejudiciul cauzat S.C. E. M. Invest S.R.L. București cu toate că nici aceasta nu s-a constituit parte civilă și apreciază că în mod eronat instanța de fond a reținut confiscarea acestei sume.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului pe latură penală, având în vedere că apelantului inculpat B. M. până la această vârstă, la care este bunic, nu a avut probleme cu legea penală și are o familie organizată.
Apreciază că pedeapsa aplicată poate fi redusă mult sub cea reținută în sentința penală.
Cu privire la cele puse în discuție din oficiu de instanță susține că în apel se poate completa probatoriul.
Solicită respingerea apelului formulat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial Ploiești.
Reprezentantul Ministerului Public, referitor la cele arătate anterior de apărare, susține motivele de apel.
În raport cu motivul de achitare a inculpatului învederează că aceasta a fost dispusă în temeiul art.16 lit. b Cod procedură penală, instanță de fond reținând că fapta nu este prevăzută de legea penală, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că această infracțiune nu este dezincriminată și a fost reîncadrată în condițiile art.367 Cod procedură penală.
Susține că instanța de fond nu a utilizat o motivare care să corespundă exigențelor impuse de decizia pronunțată de Î.C.C.J. în această materie.
În al doilea rând, chestiunea legată de modalitatea în care a fost efectuată sinteza stării de fapt în rechizitoriu practic nu reprezintă un argument, pentru că probele administrate în cauză învederează că inculpații au acționat în mod conjugat și chiar și în aceste condiții, în care inculpatul I. L. Nicușor a participat cu inculpatul B. M. la săvârșirea a șapte infracțiuni, iar împreună cu S. A. la patru infracțiuni, consideră reprezentantul Ministerului Public că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în rechizitoriu, respectiv cea prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003.
Cu privire la cel de-al treilea motiv, de netemeinicie a hotărârii, solicită să se țină seama de această critică și să fie încuviințată, întrucât aceasta privește modalitatea de executare a pedepsei pentru cei doi inculpați – S. A. R. și B. M., apreciind că pentru toți inculpații este necesară majorarea cuantumului și o modalitate de executare care să presupună executarea în regim privativ de libertate.
În timpul formulării concluziilor, în sala de judecată se prezintă avocatul ales G. C. pentru intimatele părți civile S.C. U. C. S.A. Câmpina, S.C. L. ..C. M. P. ..C. L. Fluor Construct SRL, care la interprelarea Curții arată că a fost de față la dezbateri, a depus note scrise la termenul anterior și nu mai are nimic în plus de la acea dată.
Solicită obligarea inculpaților I. L. Nicușor și B. M. în solidar pentru 410.671,69 lei către . Câmpina, inculpaților I. L. Nicușor și S. A. R. în solidar la plata sumei de 137.213,33 lei către . de 45.125,14 lei către . SRL Murfatlar și pentru suma de 28.715,29 lei către . concluziilor de la termenul trecut.
Cu privire la readministrarea probelor, respectiv reaudierea sau audierea martorilor și efectuarea unui raport de expertiză contabilă, la interpelarea Curții, arată că expertiza a fost efectuată, concluziile fiind corecte, iar audierea martorilor de la urmărirea penală nu se impune, față de administrarea lor în mod corespunzător.
Apelantul inculpat B. M., având ultimul cuvânt, arată că nu se face vinovat de formarea unui grup infracțional, pentru că nu cunoaște această persoană și nu a avut niciodată legătură cu dânsa.
Cu privire la partea economică apreciază că poate se va rezolva.
Regretă faptele făcute și lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 991 din data de 20.11.2014, pronunțată de Tribunalul Prahova, s-au dispus următoarele:
În baza art.5 Cod penal, s-a constatat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului I. L. Nicușor este reprezentată de art.367 alin.1 noul Cod penal și art.244 alin.2 noul Cod penal, iar cea aplicabilă inculpaților B. M. și S. A. R. - art.8 din Legea nr.39/2003 și Codul penal din 1969, și, în consecință:
În temeiul art.396 alin.1, 5 rap. la art.16 alin.1 lit. b Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul I. L. Nicușor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367 alin.1 Cod penal.
Potrivit art.244 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. S. I. 1996 S.R.L. București, faptă din luna mai 2008.
Conform art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. D. 93 P. S.R.L. București, faptă din perioada iulie-august 2008.
În baza art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna persoanei vătămate .. Câmpina, faptă din perioada aprilie-august 2008.
În temeiul art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. U. C. S.A. Câmpina, faptă din perioada august-septembrie 2008.
Conform art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. M. P. .. Medgidia, faptă din luna martie 2009.
Potrivit art.244 alin. 2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. L.-F. Construct S.R.L. Murfatlar, faptă din perioada martie-aprilie 2009.
În baza art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. L. .. București, faptă din luna martie 2009.
În temeiul art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. T. G. S.R.L. București, faptă din luna martie 2009.
Potrivit art.244 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. G. S. S.R.L. Câmpina, faptă din perioada septembrie-octombrie 2009.
Conform art.244 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții civile S.C. A. A. Invest S.R.L. București, faptă din luna octombrie 2008.
În baza art.244 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna persoanei vătămate S.C. E. M. Invest S.R.L. București, faptă din luna decembrie 2008.
În temeiul art.38 alin.1 Cod penal și 39 alin.1 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 3 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, rezultând în final 5 ani și 3 luni închisoare.
Conform art.396 alin. 1, 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul B. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.8 din Legea nr.39/2003.
În baza art. 215 alin.1, 3, 4, 5 Cod penal anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior cu aplic. art. 74 alin. 1 și 76 alin. 2 Cod penal anterior, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă din perioada mai – decembrie 2008.
În temeiul art.65 alin. 2 Cod penal anterior, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal anterior.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal anterior.
Conform art.861 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante, sub supraveghere, pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit conform disp. art. 862 Cod penal.
Potrivit art.863 Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere stabilite prin prezenta sentință.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art.396 alin. 1, 5 rap. la art.16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală, a fost achitată inculpata S. A. R. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.8 din Legea nr.39/2003.
Conform art.215 alin. 1, 3, 4, 5 Cod penal anterior, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior cu aplic. art. 74 alin. 1 și 76 alin. 2 Cod penal anterior, a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă din perioada martie – aprilie 2009.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal anterior, s-a interzis inculpatei drepturile prev. de art.64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal anterior.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal anterior.
În baza art.861 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante, sub supraveghere, pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit conform disp. art. 862 Cod penal.
În temeiul art.863 Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare, inculpata a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.864 Cod penal anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere stabilite prin prezenta sentință.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 19 Cod procedură penală și 397 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 1357 Cod civil, s-au admis acțiunile civile formulate de părțile civile S.C. S. I. 1996 S.R.L. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 3, R., nr. 2, .. 1, ., S.C. D. 93 P. S.R.L. BUCUREȘTI, prin CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA – FILIALA BUCURESTI SPRL, cu sediul în București, sector 3, . Center, nr. 11.a, .. U. C. S.A. CÂMPINA, cu sediul în Câmpina, . A. O., nr. 26, jud. Prahova, S.C. M. P. .. MEDGIDIA, cu sediul în Medgidia, ., ., S.C. L.-F. CONSTRUCT S.R.L. MURFATLAR, cu sediul în ., S.C. L. .. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 3, ., ., S.C. T. G. S.R.L. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 5, ., S.C. G. S. S.R.L. CÂMPINA, cu sediul în Câmpina, ., ., .. Prahova și S.C. A. A. INVEST S.R.L. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 2, ..10 A și, în consecință:
Au fost obligați inculpații I. L. Nicușor și B. M., în solidar, la plata următoarelor sume de bani reprezentând daune materiale: către S.C. S. I. 1996 S.R.L. București - suma de 760.025 lei; către S.C. D. 93 P. S.R.L. București - suma de 234.004,86 lei, ce urmează a fi actualizată în raport cu rata inflației, calculată de la data scadenței fiecărei facturi în parte (suma de 83.383,78 lei – de la data de 20.08.2008, suma de 106.427,34 lei – de la data de 21.08.2008 și suma de 44.193,74 lei – de la data de 31.08.2008) și până la data plății efective, la care se va adăuga și dobânda legală, calculată începând cu data de 18.08.2009 și până la data executării efective a prezentei hotărâri; către S.C. U. C. S.A. Câmpina - suma de 410.671,69 lei; către S.C. G. S. S.R.L. Câmpina - suma de 317.167,85 lei; către S.C. A. A. Invest S.R.L. București - suma de 94.627,26 lei.
Au fost obligați inculpații I. L. Nicușor și S. A. R., în solidar, la plata următoarelor sume de bani reprezentând daune materiale: către S.C. M. P. .. Medgidia - suma de 137.213,33 lei; către S.C. L.-F. Construct S.R.L. Murfatlar - suma de 45.125,14 lei; către S.C. L. .. București - suma de 28.715,29 lei; către S.C. T. G. S.R.L. București - suma de 27.132 lei, la care se adaugă penalități de întârziere calculate de la data de 30.04.2009.
S-a constatat că prejudiciul cauzat .. CÂMPINA, cu sediul în Câmpina, ..17, jud. Prahova, a fost acoperit.
S-a luat act că S.C. E. M. INVEST S.R.L. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 4, ., nr.66, nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal, s-a confiscat de la fiecare dintre inculpații I. L. Nicușor și B. M. suma de câte 26.694,33 lei reprezentând ½ din prejudiciul cauzat S.C. E. M. Invest S.R.L. București.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 3.900 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva sentinței penale nr.991 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, în termen legal, au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial Ploiești și inculpații I. L. Nicușor, B. M. și S. A. R., pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial Ploiești a invocat nelegalitatea sentinței penale din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile, cât și a pedepsei aplicate inculpatului I. L. Nicușor, și din perspectiva greșitei achitări a inculpaților I. L. Nicușor pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup organizat, faptă prevăzută de art.367 Cod Penal, respectiv pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003, în ceea ce-i privește pe inculpații B. M. și S. A. R.. Totodată, s-a invocat netemeinicia hotărârii referitor la cuantumul redus al pedepselor cu închisoarea aplicate inculpaților I. L. Nicușor, B. M. și S. A. R., în raport cu gravitatea faptelor comise.
Apelantul inculpat B. M., în motivarea căii de atac, a criticat sentința primei instanțe sub aspectul laturii penale și sub aspectul laturii civile, susținând, în ceea ce privește S.C. S. I. 1996 București, că inculpații nu au dat dovadă de rea-credință, întrucât din valoarea totală achiziționată, fie au plătit o parte, fie au returnat marfa, conform proceselor verbale aflate la dosarul de urmărire penală. De asemenea, când societatea a intrat în C.I.P. ca urmare a lipsei disponibilităților în cont în momentul scadenței, furnizorul a fost notificat prin B.E.J., conform notificării aflate la fila 216 vol. I d.u.p.
Cu privire la S.C. D. 93 P. SRL București a arătat că nu se demonstrează că în momentul emiterii instrumentelor de plată nu existau disponibilități în cont.
Referitor la . Câmpina a arătat că marfa a fost achitată integral și administratorul societății a declarat că nu se constituie parte civilă .
În ceea ce privește . Câmpina, apelantul inculpat a arătat că în urma contractului încheiat cu aceasta, a fost emisă doar o filă CEC și nu pot fi reținute cele două bilele la ordin în valoare de 200.583,72 lei.
A susținut, în ceea ce privește S.C. E. M. Invest SRL București, că, deși instanța de fond a reținut că a fost înșelată cu suma de 53.848,66 lei, nu se precizează însă în ce mod, iar societatea nu s-a constituit parte civilă. Filele CEC au fost emise cu titlu de garanție, iar termenul de introducere la plată a fost completat de reprezentații unităților vânzătoare, astfel că s-au încălcat disp.art.84 alin. 2 din Legea 58/1934 și nu prevederile Codului penal și nu s-a putut demonstra pentru nicio filă CEC că în momentul emiterii nu era disponibil în bancă.
A arătat că în mod greșit a fost condamnat pentru înșelăciune în dauna persoanei vătămate . Câmpina care nu a suferit niciun prejudiciu, datoria fiind stinsă cu mărfuri în compensare conform fracturii 01/12.03.2009, în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune în dauna părții civile . SRL București – societate inexistentă, aceasta a fost radiată, iar persoana vătămată E. M. Invest SRL București nu s-a constituit parte civilă pentru că nu a suferit niciun prejudiciu.
Apelanta inculpată S. A. R., în susținerea căii de atac, a arătat că societatea sa . a încheiat tranzacții cu . STL, iar la momentul încheierii contractului directorul de vânzări de la . cerut prin act adițional lăsarea pe baza unui proces-verbal a unei file CEC nu ca instrument de plată, ci cu titlu de garanție, aceeași situație fiind și în cazul contractului derulat cu . pentru care a emis fila CEC cu titlu de garanție și nu ca instrument de plată. A arătat că niciun document de plată nu a avut de-a face cu inculpatul I. L. Nicușor și nu a fost semnat de acesta, iar când societatea a intrat în CIP vânzătorul a fost notificat prin executor judecătoresc pentru a nu introduce la plată fila CEC.
Referitor la . și . a arătat că cele două file CEC au fost emise însă cu titlu de garanție la solicitarea vânzătorilor. A arătat totodată că toate contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate cu sprijinul numitului C. F., iar societățile la care a devenit debitoare au fost aduse de acest individ.
S-a susținut totodată că la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare toți furnizorii au știut că nu există provizii bancare, acestea urmând să apară odată cu vânzarea mărfurilor către alți beneficiari și deci, nu poate fi vorba de înșelăciune în contracte.
A solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei la rejudecare primei instanțe.
La termenul de judecată din data de 14 septembrie 2015, avocatul apelantului inculpat B. M. a solicitat instanței de control judiciar administrarea probei testimoniale privind audierea martorilor din lucrări și efectuarea unei expertize contabile, cu obiectivele menționate în practicaua prezentei decizii.
Pentru inculpații I. L. Nicușor și S. A. R., avocatul desemnat din oficiu, a achiesat la cererea formulată de avocatul apelantului inculpat B. M..
La același termen de judecată, Curtea din oficiu a pus în discuție în ce măsură apelanții inculpați au beneficiat de o apărare efectivă la instanța de fond, având în vedere mențiunile din practicaua încheierii în care au avut loc dezbaterile, în sensul că avocații din oficiu desemnați pentru fiecare inculpat au arătat că nu solicită readministrarea în cursul cercetării judecătorești a probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art.374 alin.7 Cod procedură Penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 136/D/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial Ploiești au fost trimiși în judecată:
- I. L. NICUȘOR pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2009 rap. la art. 323 Cod penal din 1969: înșelăciune prev. de art. 215 alin 1,3,4,5 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal din 1969 și art. 33 lit. a) Cod penal din 1969;
- B. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni care nu este grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 Cod penal din 1969; înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,3,4,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal din 1969 și art. 33 lit. a) Cod penal din 1969;
- S. A. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 Cod penal din 1969 ; înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,3,4,5 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art.33 lit. a) Cod penal din 1969.
Cauza a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 3 decembrie 2010, iar prin încheierea de ședință nr.79 din 21 martie 2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitarea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2014, constatând că inculpații nu sunt prezenți, instanța de fond a luat act că reprezentantul Ministerului Pubic și avocații desemnați din oficiu pentru inculpați nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale și a făcut aplicarea art.347 alin.7 Cod procedură penală, în sensul că la deliberare a avut în vedere probele administrare în cursul urmăririi penale, deși inițial procurorul de ședință solicitase audierea martorilor din rechizitoriu, cerere cu care avocații desemnați din oficiu pentru inculpați, au fost de acord.
Cu privire la acest aspect se observă, din dispozițiile textului de lege reținut de instanța de fond, că legiuitorul a recunoscut posibilitatea “părților” de a-și exprima voința în sensul de a nu contesta probele administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce duce la concluzia că avocatul desemnat din oficiu nu poate în lipsa părții, în cauza de față în lipsa inculpaților, să-și exprime acordul în sensul de a nu fi administrate în cursul cercetării judecătorești, probele administrate de organul de urmărire penală, iar din încheierea de ședință, în care au avut loc dezbaterile, nu rezultă că avocații desemnați din oficiu au exprimat instanței de fond, manifestarea de voință a inculpaților în sensul că nu doresc readministrarea probelor de la urmărire penală.
Curtea constată că, la instanța de fond, avocații desemnați din oficiu pentru apelanții inculpați I. L. Nicușor, B. M. și S. A. R., la instanța de fond nu au asigurat o apărare efectivă întrucât, astfel cum rezultă din practicaua încheierii din 23 octombrie 2014 în care au avut loc dezbaterile, concluziile acestora au vizat aplicarea legii penale mai favorabile, solicitându-se judecătorului fondului să rețină starea de sănătate precară a inculpatului I. L. Nicușor, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului B. M. și împrejurarea că inculpata S. A. R. ar fi avut un loc secundar în activitatea presupus infracțională, pentru aceasta formulându-se concluzii în sensul aplicării disp. art.83 sau art.91 Cod. La această concluzie, instanța de control judiciar, are în vedere atitudinea procesuală a inculpatului I. L. Nicușor de nerecunoaștere a presupuselor fapte în cursul urmăririi penale și apărările inculpaților B. M. și S. A. R., în legătură cu modalitatea în care s-ar fi emis instrumentele de plată și care au relevanță în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, apărări reiterate în căile de atac promovate în prezenta cauză.
În aceste condiții se constată că, deși asistența juridică a inculpaților era obligatorie conform art.90 lit.c) Cod procedură penală, aceasta nu a fost de natură și în măsură a asigura inculpaților o apărare efectivă, prestațiile avocaților echivalând în fapt, cu lipsa de apărare, întrucât prin faptul că au fost de acord ca inculpații să fie judecați pe baza probelor de la urmărire penală, în condițiile în care aceștia nu au recunoscut comiterea presupuselor fapte în această fază a procesului penal, și prin concluziile formulate în dezbaterea cauzei pe fond, au demonstrat că nu au studiat cauza și nu s-au preocupat de apărările formulate de inculpați, context în care susținerile apărării au fost lipsite de orice consistență juridică.
O asemenea conduită a avocaților din oficiu, de natură a încălca principala garanție recunoscută inculpaților în cursul procesului penal, atât potrivit reglementărilor interne, cât și a celor cuprinse în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale a fost posibilă prin încălcarea obligației, de către instanța de fond, de a asigura inculpaților deplina exercitare a drepturilor procesuale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a arătat că numirea unui avocat din oficiu nu asigură prin ea însăși efectivitatea asistenței care este oferită acuzatului, dar art.6 par.3 din Convenție obligă autoritățile naționale competente să intervină dacă prestația neadecvată din partea avocatului din oficiu apare evidentă, iar dreptul prevăzut de paragraful 3 lit.c) al art.6 constituie un element al noțiunii de proces echitabil în materie penală cuprinsă în par.1 ( cauza Imbroscia c. Elveției, 24 noiembrie 1993, par.37 și cauza Brennan c. Marii Britanii, cererea nr._/98, par.45).
Instanța de control judiciar reține că dreptul oricărui acuzat de a fi apărat efectiv de un avocat ocupă un loc central în derularea unui proces penal, importanța lui constând în faptul că toate celelalte drepturi ar rămâne derizorii, fără garanții procedurale, autoritățile judiciare având obligația de a asigura acest drept. Asigurarea reală a apărării este o garanție, o premisă sigură a cercetării obiective și complete a probelor, o condiție sine qua non a aflării adevărului, a apărării drepturilor și intereselor legale a acuzatului, creând condiții necesare emiterii unei sentințe legale și temeinice.
Reamintim că, în contextul asistenței juridice acordate de avocatul din oficiu, în jurisprudența CEDO a fost larg dezbătută încălcarea dreptului garantat de art.6 par. 3 lit. c din Convenția Europeană datorită modului în care avocatul din oficiu și-a exercitat mandatul.
În cauzele Artico c/Italiei (1980) și Goddi c/Italiei (1984), CEDO a respins argumentul guvernului Italian conform căruia legislația internă prevedea că avocatul acționează în numele clientului său cel puțin până în momentul când este în mod oficial înlocuit sau rezultă în orice alt mod că a încetat obligația sa de reprezentare, și a concluzionat că există o încălcarea art. 6 par. 3 alin.c) în ambele cazuri, evidențiind că articolul obliga la furnizarea unei „asistențe” și nu la „desemnarea” unui avocat.
În cauza M. M. c. României din 19 iunie 2012, Curtea a reamintit că, deși art.6 par.3 lit.c) recunoaște inculpatului dreptul de a se apăra el însuși sau de a fi asistat de un avocat, textul Convenției nu precizează condițiile de exercitare a acestui drept. Acest text lasă, deci, la aprecierea statelor contractante alegerea mijlocelor necesare de natură a permite sistemelor judiciare interne garantarea acestor drepturi. Exercitarea efectivă a apărării este responsabilitatea persoanei acuzate și a avocatul său, ales sau numit din oficiu. Art. 6 par. 3 lit. c) nu obligă autoritățile naționale competente să intervină decât atunci când carențele apărării efectuate de către avocatul din oficiu sunt evidente sau instanțele sunt informate în mod suficient cu privire la aceste carențe într‑o altă manieră (Kamasinski c. Austriei, Czekalla c. Portugaliei, Sannino c. Italiei și Hermi c. Italiei).
Instanța de control judiciar conchide că în cauza dedusă judecății, deși inculpaților le-a fost asigurată asistența juridică din oficiu de către instanța de fond, în realitate, asistența juridică nu a fost efectivă, ci s-a limitat la prezența, în cadrul dezbaterilor la fond, a unor avocați care au exercitat în mod formal apărarea inculpaților, iar această împrejurare se circumscrie cazului de nulitate absolută, prevăzut de art.281 alin.1 pct.f) Cod procedură penală .
Că în cauză au fost încălcate disp. art.6 par.3 lit.c) din Convenție, rezultă și din faptul că, avocatul ales al apelantului inculpat B. M., avocat care a acordat asistență juridică din oficiu apelantului inculpat I. L. Nicușor la instanța de fond și care nu a contestat mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, a solicitat direct instanței de control judiciar audierea martorilor din rechizitoriu. Or, în condițiile în care s-a stabilit incidența cazului de nulitate absolută, desființarea sentinței penale cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probelor în condiții de contradictorialitate și oralitate este expres prevăzută de art.421 pct.2 lit.b) teza finală Cod procedură penală.
Dacă s-ar proceda altfel, s-ar încălca dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, consacrat de art.2 par.1 al Protocolului 7 la Convenție și care constă în posibilitatea recunoscută persoanelor declarate vinovate de o infracțiune să ceară examinarea „ declarației de vinovăție” sau condamnării de către o instanță superioară, ceea ce presupune examinarea de către instanța de control a soluției fondului, pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză în cursul cercetării judecătorești la prima instanță.
Cum în cauza dedusă judecății instanța de fond a procedat în mod greșit la aplicarea dispozițiilor art.374 alin.7 Cod procedură penală, în lipsa unei manifestări de voință a inculpaților, părți în procesul penal, neexistând o cercetare judecătorească, instanța de control judiciar nu poate proceda direct în calea de atac la administrarea tuturor mijloacelor de probă din fază de urmărire penală, în analiza legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate de prima instanță, întrucât s-ar încălca dreptul efectiv la dublă jurisdicție în materie penală, consacrat de art.2 din Protocolul 7 la CEDO raportat la art.6 par.1 din CEDO.
În consecință, în baza art.421 pct.2 lit.b) Cod procedură penală vor fi admise apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație – D. – S. Teritorial Ploiești și inculpații I. L. Nicușor, B. M. și S. A. R. împotriva sentinței penale nr. 991 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova care va fi desființată în totalitate și va fi trimisă cauza la aceeași instanță pentru respectarea dispozițiilor legale privind garantarea exercitării dreptului la apărare.
Raportat la soluția dispusă nu vor mai fi analizate criticile formulate de unitatea de P. și inculpați, însă acestea urmează să fie avute în vedere de prima instanță cu ocazia soluționării cauzei în scopul pronunțării unei soluții legale și temeinice.
În același timp, văzând data înregistrării dosarului pe rolul Tribunalului Prahova, respectiv 3 decembrie 2010, se impune ca instanța de fond să procedeze cu celeritate la administrarea probelor în scopul soluționării cauzei cu respectarea principiului soluționării cauzei într-un termen rezonabil.
Se va dispune plata sumei de câte 360 lei reprezentând onorarii avocați oficiu pentru apelanții inculpați I. L. Nicușor și S. A. R. din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit.b) Cod procedură penală admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație – D. – S. Teritorial Ploiești și inculpații I. L. Nicușor, B. M. și S. A. R. împotriva sentinței penale nr. 991 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova pe care o desființează în totalitate și trimite cauza la aceeași instanță cu respectarea dispozițiilor legale privind garantarea exercitării dreptului la apărare.
Dispune plata sumei de câte 360 lei reprezentând onorarii avocați oficiu pentru apelanții inculpați I. L. Nicușor și S. A. R. din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
C. R. I. N.
Grefier,
D. R. D.
Tehnored. C.R./DDR.
19 ex./ 17.09 2015
Dosar fond_
Jud. fond A. M. L.
Operator de date caracter personal
Notificare 3113/2006
| ← Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 804/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 60/2015.... → |
|---|
