Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr. 28/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-04-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
SENTINȚA PENALĂ NR. 28
Ședința publică din data de 27 aprilie 2015
Președinte - C. G.
Grefier - M. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea cererea formulată de către petentul M. V., fiul lui C. și A., născut la data de 05 iunie 1967, în prezent aflat în stare de deținere la Penitenciarul Mărgineni, cu privire la strămutarea judecării cauzei de formează obiectul dosarului penal nr._/281/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit petentul M. V. pentru care din oficiu a răspuns avocat M. I. din cadrul Baroului Prahova (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/27.04.2015)
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Se învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei referatul de informații privind dosarul nr._/281/2014/a5 întocmit de Tribunalul Prahova, în care se precizează și faptul că părțile au fost încunoștințate despre formularea cererii de strămutare și despre posibilitatea de a se prezenta ori a depune memoriu.
Avocat M. I., din oficiu pentru petentul M. V. și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cererii de strămutare.
Avocat M. I., având cuvântul pentru petentul M. V. susține că acesta a formulat cerere de strămutare a dosarului penal nr._/281/2014 al Judecătoriei Ploiești, fiind nemulțumit de judecătorul investit cu soluționarea cauzei, considerând acesta că față de probele solicitate de el, apreciate ca fiind necesare și obligatorii, respectiv a solicitat să pună anumite întrebări și ca o parte din inculpați s-au plimba prin penitenciare, că era vorba despre o altă situație de fapt, iar în cazul de față nu i s-ar fi permis în mod direct să desfășoare apărarea în limitele legale.
Față de poziția lui procesuală și de faptul că instanța de fond nu i-a permis să-și facă apărările pe care le-a apreciat ca necesare, să pună întrebări. A solicitat adrese din fișa de mutări a unor inculpați dintr-un loc de detenție în altul, care probabil ar fi condus, probabil, la o situație de fapt și un text grafoscopic referitor la înscrisuri emanând de la anumite persoane implicate în dosar. Nefăcând acest lucru, a considerat că i-au fost periclitate drepturile de a se apăra și a-și face probele necesare.
Solicită admiterea cererii de strămutare, urmând a se dispune în raport de dispozițiile art.64 și 71 c.pr.penală, strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de strămutare, în cauză nu au fost dovedite și nu este incident niciunul dintre cazurile limitativ prevăzute de art.71 C.pr.penală, care să justifice strămutarea la o altă instanță egală în grad.
CURTEA,
Asupra cererii de strămutare de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 26.03.2015 sub nr._, petentul M. V., fiul lui C. și A., născut la data de 05 iunie 1967, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni a solicitat strămutarea dosarului penal nr._/281/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești, la o altă instanță egală în grad.
În motivarea cererii petentul a arătat că solicită strămutarea cauzei la o altă instanță în grad în temeiul dispozițiilor art. 71 C.pr.penală și art.75 alin.2 și 3 C.pr.penală deoarece organele de anchetă au întocmit un rechizitoriu „netemeinic și cu multe greșeli juridice”.
Totodată, a mai arătat că deși de opt luni de zile se străduiește să „răstoarne prezumția de vinovăție”, este ignorat de instanța de fond, nu i se permite să pună întrebări care să pună în evidență influența anchetatorilor asupra martorilor din acte, nu se consemnează anumite răspunsuri date de martori.
Apreciază astfel că, acest mod de abordare a procesului, conduce la încălcarea principiului unui proces echitabil într-un termen rezonabil și nu i se permite efectuarea unui proces corect, o . probe importante depuse în favoarea sa fiind ignorate de instanța de fond fără motiv, ceea ce s-a finalizat cu menținerea sa în stare de arest preventiv.
A mai susținut petentul, de asemenea, că există indicii temeinice în sensul că acuzațiile ce îi sunt aduse sunt nelegale și că se dorește o răzbunare împotriva sa, precum și faptul că imparțialitatea instanței este afectată prin calitatea unor avocați și a unor judecători de la Judecătoria Ploiești și Curtea de Apel Ploiești.
Examinând cererea de strămutare, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale în vigoare, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, după cum se va arăta în continuare:
Din referatul nr._/281/2014/a5 din 10.04.2015 întocmit de Tribunalul Prahova rezultă că, prin rechizitoriul nr.1620/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M. A. - D., fiul lui V. și G., născut la 11.11.1990 în mun. Ploiești, domiciliat în mun. Ploiești, ., ., jud. Prahova, fără forme legale în mun. Ploiești, ., jud. Prahova, CNP_, pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de complicitate la furt calificat (8 infracțiuni consumate și o tentativă) prev. de art. 48 C.pen. rap. art. 228 alin. IC.pen.-229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.
Prin același rechizitoriu s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul M. V. pe o perioada de 30 de zile, în temeiul art. 330 C.pr.pen., art. 238 alin. și 3 C.pr.pen. și art. 348 alin. 1 C. pr.pen. rap. la art.223 alin. (1) lit. b și alin. (2) din C. pr.pen. rap. la art. 202 alin. (1) și (3) din C. pr.pen.
Astfel, s-a reținut că, la începutul lunii decembrie 2013, pe fondul unei relații mai vechi dintre inculpații G. F. - V. zis „M." și M. V. zis „P." și a unei datorii pe care primul o avea față de cel de al doilea inculpat, M. V. a determinat pe fiul său, inc. M. A. - D. să participe, în calitate de complice, la furturile din locuințe comise de inc. G. F. - V.. In aceste împrejurări, cu prilejul unei vizite la penitenciar, inc. M. A. - D., care era neexperimentat, a fost sfătuit de tatăl său, ca atunci când participă cu primul inculpat la săvârșirea de infracțiuni să aibă grijă și să se asigure că inc. G. F. - V. nu îi ascunde ceea ce a sustras, avertizându-1 că acesta este experimentat în astfel de lucruri și este posibil să îl păcălească în sensul că i-ar putea spune că nu a găsit bunuri de valoare sau că a luat mult mai puțin decât se întâmplase în realitate. încă de la început, inc. G. F. - V. și inc. M. A. -D. au convenit ca primul să pătrundă în imobilele persoanelor vătămate, iar cel de al doilea să asigure „ponturi", să verifice locuințele din care urma să se sustragă bunuri, să asigure paza pe timpul derulării activității infracționale și să se ocupe de valorificarea bunurilor sustrase, activitate în care au mai fost implicați și mama sa - inc. M. G., sora sa - inc. M. D., concubinului celei din urmă - inc. R. I. - M., dar și inc. M. V.. De asemenea, inc. M. V. a fost cele care 1-a determinat pe fiul său inc. M. A. - D. să comită infracțiuni și a dat „pontul pentru prima participare la prima activitate infracțională a celui din urmă, respectiv cea în dauna persoanei vătămate Ghirase D. -M., punându-l în legătură cu inculpatul G. F. - V., după care a mai furnizat „pontul” despre persoana vătămată R. E.. Pe parcursul activității infracționale inculpatul a mai indicat fiului său și inculpatul G. F. - V. informații și despre alte locuințe în vederea spargerii acestora, dar din probele administrate nu a rezultat că acestea s-au concretizat. De asemenea, începând cu luna martie 2014, acesta s-a preocupat de vânzarea către alte persoane private de libertate din Penitenciarul Ploiești a unor bunuri ce proveneau din infracțiuni la care participase fiul său.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._/281/2014, acțiune disjunsă din cauza penală nr._/281/2014, cu prim termen de judecată la data de 24.02.2015.
La data de 03.02.2015, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată asupra inculpatului M. V., măsură care a fost menținută.
La termenul din data de 16.02.2015, a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii aretului preventiv cu măsura controlului judiciar.
La termenul din data de 24.02.2015 instanța, în temeiul art.100 alin.4 lit a C.pr.penală, a respins cererea inculpatului M. V., de încuviințare a probei cu cei 8 martori propuși, s-a dispus agenților din cadrul Penitenciarului Mărgineni să întocmească un raport de incident cu privire la situația semnalată în privința inculpatului, pe care să îl prezinte Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Mărgineni, urmând a se înainta la dosar dovada soluțiilor întreprinse cu privire la situația semnalată.
La termenul din data de 24.03.2015 s-a constatat că inculpatul M. V. a formulat cerere de strămutare a cauzei și s-a dispus înaintarea acesteia, către Curtea de Apel Ploiești, în vederea soluționării, s-a dispus asupra probelor solicitate și pentru a căror administrare s-a acordat termen la data de 23.04.2015, iar cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii preventive, a amânat pronunțarea pentru data de 23.04.2015.
La data de 25.03.2015 instanța, în baza art. 362 al. 2 din C.pr.p. rap. la art. 208 din C.pr.penală și art. 223 al. 2 din C.pr.penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luată față de inculpatul M. V., prin încheierea din 04.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/281/2014, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 2/CP/04.07.2014, măsură pe care a menținut-o.
La data de 24.03.2015 petentul M. V. a depus la dosarul nr._/21/204, cerere de strămutare, motiv pentru care judecătorul fondului, în temeiul art.75 alin.5 C.pr.penală, a dispus înaintarea acesteia, împreună cu înscrisurile anexate, către Curtea de Apel Ploiești, în vederea soluționării.
Examinând cererea de strămutare, în raport de dispozițiile art.71 Cod procedură penală ce reglementează în mod expres și limitativ temeiurile ce pot sta la baza admiterii unei astfel de cereri, Curtea constată că prezenta cerere este nefondată.
Dispozițiile art.71 C.pr.penală, menționate mai sus, statuează că strămutarea judecării unei cauze de la o instanță la alta, de același grad, intervine „atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice”.
Însă, din referatul întocmit, Curtea apreciază că, nu sunt incidente niciunul dintre temeiurile reținute în textul de lege amintit mai sus deoarece motivele invocate de către petent privesc aspecte ce țin strict de desfășurarea judecății, de administrarea probelor ori de aprecierea concludenței și utilității acestora, prin raportare la ansamblul probelor administrate în cauză.
După cum rezultă din considerentele ce stau la baza formulării cererii de strămutare, petentul invocă încălcarea unor principii fundamentale ale procesului penal, fondate pe împrejurarea că instanța investită cu soluționarea cauzei a respins unele din solicitările sale de a adresa întrebări coinculpaților, precum și o . mijloace de probă care, în opinia petentului sunt în măsură să dovedească nevinovăția sa.
Acestea reprezintă însă aspecte cu privire la care petentul poate formula critici prin intermediul căii ordinare de atac, în situația în care instanța de fond va pronunța împotriva sa o soluție de condamnare și nu constituie elemente din care să rezulte că imparțialitatea instanței legal investite ar fi afectată datorită calității părților sau împrejurărilor cauzei.
De altfel, în legătură cu imparțialitatea instanței de la care se solicită strămutarea, petentul precizează numai că aceasta „este afectată datorită calității avocaților și a unora dintre judecătorii de la Judecătoria Ploiești sau Curtea de Apel Ploiești.”
Or, aceste formulări, nu se circumscriu unor elemente concrete și indubitabile din care să rezulte lipsa de imparțialitate a judecătorului investit cu soluționarea cauzei în primă instanță, curtea mai observând totodată că maniera de formulare a susținerilor petentului nu poate crea o suspiciune de ordin general care să reflecte lipsa de imparțialitate a instanței, atât timp cât aceasta nu se sprijină pe aspecte pe deplin clare și dovedite în cauză.
Nici pericolul de tulburare a ordinii publice, ca temei separat de strămutare, nu este incident în cauză, observându-se că deși împotriva petentului a fost dispusă măsura arestării preventive, din circumstanțele în care se conturează situația de fapt, potrivit referatului întocmit de Tribunalul Prahova, nu rezultă că soluționarea respectivei cauze de Judecătoria Ploiești este în măsură să suscite reale și serioase tulburări ale ordinii publice, neputându-se susține că, prin raportare la situația de fapt, persoana inculpatului (petent în prezenta cauză) și măsura preventivă dispusă în cauză, acestea ar fi de natură să afecteze ordinea publică în comunitatea locală, dacă judecata ar continua la nivelul instanței deja investite.
Așa fiind, curtea constată că, motivele invocate de petent nu se circumscriu niciunuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art.71 C.pr.penală care reglementează strămutarea judecării cauzelor, astfel încât prezenta cerere va fi respinsă, ca nefondată.
Văzând și disp. art.275 aln.2 C.pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza disp. art. 71-74 cod procedură penală respinge cererea de strămutare formulată de petentul inculpat M. V. fiul lui C. și A., născut la 05 iunie 1967, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni cu privire la dosarul penal nr._/281/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești, ca nefondată.
Obligă pe petentul inculpat M. V. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, sumă ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în contul Baroului Prahova.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 aprilie 2015.
Președinte,
C. G. Grefier,
M. M.
Red.GC/MM
4 ex./13.05.2015
d.f._
operator de date cu caracter personal. număr notificare 3113/2006
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 438/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 439/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
