Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 439/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 439/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-04-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 439
Ședința publică din data de 28 aprilie 2015
PREȘEDINTE – I. N.
JUDECĂTOR – C. R.
GREFIER – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. P. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște împotriva sentinței penale nr.2 din data de 06 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, privind pe inculpatul M. F.-D., fiul lui D. F. și M., născut la data de 26 aprilie 1993 în orașul P., județul Dâmbovița, domiciliat în ., ., județul Dâmbovița, fără forme legale în municipiul Târgoviște, Cămin Upet, ., județul Dâmbovița, posesor C.I. ., nr._, C.N.P._.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat M. F. D. personal și asistat de avocat ales O. Eusebio din Baroul Dâmbovița potrivit împuternicirii avocațiale nr._/2015, lipsă fiind intimata parte civilă E. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se prezintă avocat desemnat din oficiu H. M. A. care depune la dosar cerere de acordare onorariu parțial.
Avocat O. Eusebio având cuvântul solicită pentru intimatul inculpat proba cu înscrisuri în circumstanțiere și depune la dosar o recomandare efectuată de . P., județul Dâmbovița, raport pe salariat întocmit de . de pe fișa de post și notă de informare întocmite de . P., contract individual de muncă încheiat de aceeași societate menționată anterior.
Curtea pune în discuție proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de avocatul intimatului inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul nu se opune probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Curtea, în temeiul art. 100- 103 Cod procedură penală admite proba cu înscrisuri în circumstanțiere și constată administrată această probă.
Curtea aduce la cunoștința intimatului-inculpat că în temeiul dispozițiilor art.420 alin. 4Cod proc. penală are dreptul să fie ascultat și de instanța de control judiciar, iar acesta după consultarea cu avocatul ales arată că nu dorește să dea o nouă declarație.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul apreciază că soluția este netemeinică, deoarece nu s-a procedat la individualizarea judiciară corectă a pedepsei, care este mult mai redusă față de gradul de pericol social al faptei, în raport de situația de fapt reținută.
Astfel art. 74 alin 1 Cod penal prevede că: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale
infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Trebuie avută în vedere starea de pericol creată prin comiterea infracțiunii de tâlhărie, precum și prejudiciul creat, respectiv 600 lei. Prin nepedepsirea corespunzătoare a infracțiunii de tâlhărie se încurajează comiterea acestor gen de fapte care pot avea urmări grave.
De asemenea și prejudiciul de ordin psihic încercat de persoana vătămată, în contextul deposedării intempestive de lănțișorul pe care îl avea asupra sa, împrejurare care amplifică urmarea produsă și care este de natură să agraveze răspunderea penală a inculpatului.
A arătat totodată că nu se poate reține motivarea instanței de fond conform căreia pericolul social concret al faptelor săvârșite este determinat și de lipsa de antecedente penale, întrucât lipsa antecedentelor penale constituie o stare de normalitate, iar nu o stare ce ar trebui să atragă reținerea circumstanțelor atenuante în toate cazurile.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, premeditând modalitatea de comitere a faptelor. Niciuna dintre circumstanțele concrete ale cauzei nu este de natură a atenua răspunderea inculpatului până la a i se aplica o pedeapsă atât de mică pentru comiterea infracțiunii. Solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă mai mare care să corespundă gravității infracțiunii săvârșite.
În temeiul art. 421, pct. 2, lit. a) Cod procedură penală rap. la disp. art. 10 alin. 1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, rejudecarea cauzei de către instanța de apel cu privire la inculpatul M. F. D. și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a acestuia în executarea unei pedepse cu închisoare, corespunzătoare pericolului social al faptei, urmând a se menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Avocat O. Eusebio având cuvântul pentru intimatul inculpat M. F. D. solicită respingerea apelului ca nefondat. Într-adevăr, inculpatul a săvârșit o fapta cu rezonanță socială și penală. Încă de la momentul săvârșirii infracțiunii flagrante, inculpatul a recunoscut fapta. Nu s-a demonstrat dacă inculpatul M. F. D. a vizat și persoana sau numai bunul.
Inculpatul nu poartă stigmatul de „ infractor”, nu a mai avut condamnări, avea un loc de muncă. Nici până astăzi nu-și poate explica fapta sa. A înțeles să se judece în procedura simplificată potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere faptul că persoana vătămată la instanța de fond a declarat că l-a iertat pe inculpat și că nu a dorit ca acesta să ajungă în fața instanței.
Conform practicii C.E.D.O. pericolul social al unei fapte se diminuează pericolul public.
Mai susține apărarea că inițial s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, s-a menținut ulterior, apoi s-a luat măsura arestării la domiciliu iar la final s-a revocat și această măsură preventivă.
Din data de 25 ianuarie 2015 a încetat arestul la domiciliu, de la acea dată și-a găsit loc de muncă, realizându-se astfel reintegrarea socială.
Depune concluzii scrise.
Intimatul inculpat M. F. D. având ultimul cuvânt susține că regretă fapta, nu a conștientizat consecințele acesteia.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 2 din data de 06 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în baza art. 233 Cod penal cu art. 396 alin. 10 cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul M. F.-D. la 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În temeiul art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe .
Conform art. 65 alin. 1 rap. art. 66 alin. 1 lit. a), b) Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităților publice sau în orice alte funcții publice de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .
Potrivit art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 Cod penal.
În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă ; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei Glodeni sau Școlii generale din . perioadă de 100 de zile.
Conform art. 91 alin. 4 Cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Potrivit art. 72 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 de ore din 17 octombrie 2014, perioada arestului din 18 octombrie 2014 la 4 decembrie 2014, precum și perioada arestului la domiciliu din 4 decembrie 2014, la zi.
În baza art. 399 alin. 3 lit. b) Cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat la domiciliu .
În temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, s-a luat act că persoana vătămată E. G. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul cauzat acesteia fiind recuperat în natură.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza materialului probator și a mijloacelor de probă că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște nr. 6460/P/2014 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul M. F. D. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal.
S-a arătat în actul de sesizare că la data de 17 octombrie 2014 în jurul orei 10.15, după ce a urmărit persoana vătămată E. G. în vârstă de 69 de ani, aflându-se peste drum de imobilul nr. 41 de pe . municipiul Târgoviște, inculpatul a smuls lănțișorul și cruciulița din aur de la gâtul acesteia, după care a fugit .
Situația de fapt a fost stabilită prin: declarațiile persoanei vătămate, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de predare primire a bunurilor către persoana vătămată, declarațiile inculpatului, declarațiile martorului B. C. C., planșe foto.
Prin încheierea din camera de consiliu din 2 decembrie 2014 judecătorul de cameră preliminară a admis cererea formulată de către inculpat privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
Prin încheierea din camera de consiliu din 9 decembrie 2014 judecătorul de cameră preliminară a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de inculpat și totodată a constatat legalitatea sesizării instanței și administrării probelor, dispunând începerea judecății și acordând termen de judecată la data de 6.01.2015.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită din 6 ianuarie 2015, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 cod procedură penală a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin 10 Cod procedură penală și în urma răspunsului afirmativ al acestuia, a procedat la audierea sa în conformitate cu disp. art.375 Cod procedură penală .
La același termen de judecată a fost audiată persoana vătămată E. G. care a învederat instanței că a recuperat bunul sustras și nu formulează pretenții bănești.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt: la data de 17 octombrie 2014 în jurul orei 10.15, după ce a urmărit persoana vătămată E. G. în vârstă de 69 de ani, aflându-se peste drum de imobilul nr. 41 de pe . municipiul Târgoviște, inculpatul M. F. D. a smuls lănțișorul și cruciulița din aur de la gâtul acesteia după care a fugit.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești .
La data de 27.08.2014, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Târgoviște, Biroul de Investigații Criminale au fost sesizate prin plângere de către persoana vătămată E. G., în vârstă de 69 ani cu privire la faptul că în aceeași zi, în jurul orei 10:15, în timp ce se deplasa pe Șanțul Cetății din municipiul Târgoviște, un tânăr necunoscut i-a smuls lănțișorul și cruciulița din aur de la gât și a fugit, fiind prins în scurt timp de un bărbat ce locuia în apropiere.
Cu ocazia audierii, persoana vătămată E. G. a precizat că în ziua de 17 octombrie 2014, în jurul orei 10:00, după ce a plecat pe jos de la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște a mers pe Șanțul Cetății, îndreptându-se către domiciliu, când a ajuns pe Șanțul Cetății, a observat un tânăr necunoscut, în vârstă de aproximativ 20 de ani, care stătea singur pe marginea șanțului, trecând pe lângă el la o distanță de aproximativ 2 metri. Și-a continuat drumul pe Șanțul Cetății, iar după ce a parcurs aproximativ 50 metri, același tânăr a trecut pe lângă ea venind din spate și a depășit-o. Și-a continuat drumul până când a ajuns în apropiere de capătul șanțului, tânărul venind din față direct către ea și smulgându-i lănțișorul și cruciulița din aur de la gât și fugind prin spatele ei. A strigat după ajutor, ieșind mai mulți bărbați din curțile situate în apropiere și alergând după tânărul care i-a smuls lănțișorul, mergând și ea în direcția în care fugise acesta. După aproximativ 10-15 minute a sunat la 112, iar operatoarea i-a comunicat să se deplaseze la Casa Pionierului, deoarece un bărbat l-a prins pe tânărul respectiv în locul indicat. A mers la Casa Pionierului unde se aflau organele de poliție care îl încătușaseră pe tânărul respectiv, în același loc aflându-se și bărbatul care l-a prins.
Cu ocazia examinării persoanei vătămate, s-a constatat o excoriație la nivelul gâtului, aspect fixat în planșa fotografică de la investigarea tehnico-științifică a locului faptei.
Cu ocazia cercetării la fața locului, persoana vătămată a indicat locul unde i-au fost smulse lănțișorul și cruciulița de la gât, respect pe . municipiul Târgoviște, peste drum de imobilul cu nr. 41.
Potrivit procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în ziua de 17._ în jurul orei 10:28, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, un echipaj de poliție a fost sesizat prin stația de emisie-recepție de către ofițerul de serviciu din cadrul Poliției Municipiului Târgoviște, cu privire la faptul că pe . municipiul Târgoviște, în fața Palatului Copiilor, un cetățean a surprins un individ care anterior sustrăsese un lănțișor din aur de la gâtul unei femei. În baza sesizării, polițiștii s-au deplasat la locul indicat unde l-au găsit pe martorul B. C.-C., care ține un tânăr de mână, pe care l-a indicat ca fiind cel pe care l-a urmărit de pe . pe Calea Câmpulung deoarece sustrăsese lănțișorul unei femei care se deplasa pe Șanțul Cetății. Acesta a fost identificat în persoana inculpatului M. F.-D., iar cu ocazia efectuării controlului corporal, s-a găsit ascuns în șoseta piciorului drept a acestuia lănțișorul și cruciulița aparținând persoanei vătămate E. G..
Cu ocazia audierii, martorul B. C.-C. a declarat că în ziua de 17 octombrie 2014, în jurul orei 10:15 în timp ce se afla la domiciliu, a auzit zgomote în stradă. Când a ieșit a observat mai mulți vecini care discutau cu o femeie în vârstă, aceasta susținând că un tânăr necunoscut i-a smuls lănțișorul din aur de la gât în timp ce se deplasa pe Șanțul Cetății și a fugit. A observat în capătul străzii I. V. un tânăr care alerga, astfel că s-a urcat în autoturismul personal și l-a urmărit pe Calea Câmpulung trecând pe lângă el și oprind mașina pe .. A coborât din mașină și a mers pe trotuar, întâlnindu-se la un moment dat, punând mâna pe el și prinzându-l de geacă în dreptul Palatului Copiilor, întrebându-l unde este lănțișorul de la gâtul bătrânei. Acesta a încercat să scape însă l-a imobilizat, continuând să-l întrebe unde este lănțișorul și sunând la poliție. Realizând că nu poate scăpa, tânărul i-a spus că l-a aruncat pe prima stradă paralelă cu . direcția străzii Cetății. În scurt timp au venit la fața locului organele de poliție, deplasându-se toți la locul indicat de autor că ar fi aruncat lănțișorul însă nu l-au găsit. La un moment dat, tânărul respectiv le-a spus că a aruncat lănțișorul în locul unde a fost prins, s-au întors în acel loc, însă nu l-au găsit nici de această dată. În final acesta a spus că are lănțișorul în șosetă și l-a predat organelor de poliție.
Cu ocazia audierii în calitate de suspect, M. F.-D. a recunoscut comiterea infracțiunii de tâlhărie, descriind amănunțit modul de comitere a acesteia, iar cu ocazia audierii în calitate de inculpat, acesta și-a menținut declarația dată în fața organelor de cercetare penală.
În drept, fapta inculpatului M. F. D. constând în aceea că la data de 17 octombrie 2014 în jurul orei 10.15, aflându-se pe . municipiul Târgoviște, a smuls lănțișorul și cruciulița din aur de la gâtul persoanei vătămate E. G. și a fugit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 233 Cod penal, instanța de fond a reținut că elementul material constă în acțiunea de sustragere prin întrebuințarea de violențe asupra victimei .
Urmarea imediată a infracțiunii constă în existența unui prejudiciu, în speța dedusă judecății acesta fiind de 600 lei și reprezentând valoarea lănțișorului și a cruciuliței din aur.
Sub aspectul laturii subiectiv, inculpatul a acționat cu vinovăție în forma intenției directe .
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, scopul urmărit de către inculpat, împrejurarea că acesta nu a mai suferit condamnări pentru fapte penale, conduita sinceră manifestată de către inculpat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, împrejurarea că acesta are 21 de ani, iar înainte de a fi arestat în prezenta cauză, își câștiga existența prin muncă, fiind angajat.
Totodată, au fost avute în vedere de către instanță dispozițiile art. 396 alin 10 cod procedură penală privind reducerea limitelor de pedeapsă.
Pentru aceste motive în baza art. 396 alin 1 cod procedură penală a fost condamnat inculpatul M. F. D. la 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 cod penal, cuantum apreciat suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate a pedepsei,
În baza art. 66 alin 1 lit. a) ,b) Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății acesta s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat .
În temeiul art. 65 alin 1 rap. la art. 66 alin 1 lit. a),b), Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a reținut disp. art.91Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, cu excepția cazurilor prev. în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de regretul manifestat de acesta, de împrejurarea că prejudiciul cauzat persoanei vătămate a fost recuperat prin restituirea bunului sustras, de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și ,chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Instanța a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 1 an și 4 luni închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, astfel încât s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate.
Față de aceste considerente, în baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform disp.art. 92 Cod penal.
În temeiul art. 93 alin 1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desmnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă ; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Conform art. 93 alin 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Glodeni sau Școlii Generale din . perioadă de 100 de zile.
Potrivit art. 91 alin 4 Cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 72 alin 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 de ore din data de 17 octombrie 2014, perioada arestului preventiv din 18 octombrie 2014 la 4 decembrie 2014, precum și perioada arestului la domiciliu din 4 decembrie 2014, la zi.
În temeiul disp.art. 399 alin 3 lit. b) Cod procedură penală s-a dispus punerea de îndată în liberate a inculpatului arestat la domiciliu.
Conform art. 397 alin 1 Cod procedură penală s-a luat act că persoana vătămată E. G. nu s-a constituit parte civilă prejudiciul cauzat acesteia fiind recuperat în natură.
Împotriva sentinței penale nr. nr. 2 din data de 06 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în termen legal a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște care a criticat soluția primei instanțe de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului M. F. D. și sub aspectul modalității de executare.
Curtea, examinând sentința primei instanțe, în raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, conform art.417 alin.2 Cod proc. penală, constată că apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște este fondat pentru unul din motivele invocate, după cum urmează:
Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză din care rezultă atât existența faptei pentru care inculpatul M. F. D. a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție, în forma cerută de lege.
Pe baza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv:declarațiile persoanei vătămate E. G., procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de predare primire a bunurilor către persoana vătămată, declarațiile martorului B. C. C., fotografiile judiciare, având în vedere și poziția procesuală a inculpatului M. F. D. care a recunoscut comiterea infracțiunii, în mod corect s-a reținut că inculpatul M. F. D. la data de 17 octombrie 2014 în jurul orei 10.15, după ce a urmărit-o pe stradă pe persoana vătămată E. G. în vârstă de 69 de ani, i-a smuls acesteia, de la gât, lănțișorul și cruciulița din aur, după care a fugit.
Situația de fapt nu a fost contestată în prezenta cale de atac, astfel că nu se impun precizări suplimentare referitoare la împrejurările în care inculpatul M. F. D. a deposedat-o, prin violență, pe persoana vătămată de bunuri.
Curtea reține că încadrarea juridică stabilită de judecătorul fondului în dispozițiile cuprinse în art.233 Cod penal este justă, fiind corespunzătoare faptei săvârșită de inculpat și formei de vinovăție, respectiv intenția directă prev. de art.16 alin.3 lit.a) Cod penal.
În ceea ce privește critica de netemeinicie sub aspectul cuantumul pedepsei invocată de P., Curtea reține că în cadrul procesului de individualizare a pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile pentru stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a celor menționate de legiuitor în art.74 Cod penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual cât și a celor ce vizează persoana sa.
Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Instanța de apel reține, în raport de cele expuse mai sus, că, deși instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.74 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea de tâlhărie, limite reduse ca urmare a aplicării procedurii de recunoaștere a învinuirii, gradul de pericol social al faptei, raportându-se la împrejurările de comitere a infracțiunii, dar și la circumstanțele personale ale inculpatului, acestea nu se reflectă în mod corespunzător în cuantumul pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare care reprezintă minimul special al închisorii pentru infracțiunea de tâlhărie pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M. F. D..
Instanța de control judiciar apreciază că se impune majorarea pedepsei la 2 ani închisoare,acest cuantum fiind de natură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi fapte penale, raportat la împrejurările în care a fost comisă infracțiunea de tâlhărie, (inculpatul a urmărit-o pe persoana vătămată în vârstă de 69 de ani, pe stradă, smulgându-i acesteia de la gât lănțișorul și cruciulița din aur și doar intervenția martorului B. C. C. a făcut posibilă prinderea inculpatului și recuperarea bunurilor sustrase), relațiile sociale încălcate și care ocrotesc patrimoniul și integritatea fizică a persoanei.
Referitor la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea reține că prima instanță a considerat în mod corect că se impune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art.93 Cod penal, ținând seama de persoana inculpatului (care este integrat social, are un domiciliu stabil și loc de muncă, se află la primul conflict cu legea penală) și de comportamentul său după comiterea faptei, reeducarea sa în sensul respectului datorat valorilor sociale asigurându-se prin această modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei, dând posibilitatea inculpatului pe durata termenului de supraveghere să reflecteze asupra conduitei sale viitoare în cadrul societății. Aceasta în condițiile în care pe parcursul suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul se supune unor măsuri de supraveghere, fiind instituit un control periodic de natură a asigura reeducarea sa.
Față de considerentele expuse, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va fi admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște împotriva sentinței penale nr. 2 din 06 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște care va fi desființată în parte, în latură penală, în sensul că se va dispune majorarea pedepsei aplicată inculpatului M. F. D., în temeiul disp. art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 1 an și 4 luni închisoare la 2 ani închisoare.
Nefiind invocate alte critici, iar din oficiu neconstatându-se încălcări de ordine publică care să afecteze legalitatea sentinței primei instanțe, vor fi menținute în rest dispozițiile din aceasta.
Se va dispune plata sumei de 50 de lei reprezentând onorariu parțial avocat desemnat din oficiu inculpatului până la prezentarea avocatului ales, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște împotriva sentinței penale nr. 2 din 06 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște privind pe inculpatul M. F. D., pe care o desființează în parte în latură penală, în sensul că majorează pedeapsa aplicată acestuia în temeiul disp. art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală de la 1 an și 4 luni închisoare la 2 ani închisoare.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Dispune plata sumei de 50 de lei reprezentând onorariu parțial avocat desemnat din oficiu inculpatului până la prezentarea avocatului ales, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 aprilie 2015
Președinte, Judecător,
I. N. C. R.
Grefier,
C. M.
Tehnored. jud. C.R./C.M.
6 ex./ 28 mai 2015
d.f._ Judecătoria Târgoviște
j.f. I. C. C.
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006.
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 65/2015.... → |
|---|
