Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 284/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 284/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 29941/281/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 284

Ședința publică din data de 17 martie 2015

Președinte – L. C.

Judecător – F. T.

Grefier – A. Ț.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. I.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de inculpatul I. M. M., fost N., fiul lui M. și Tudorița, născut la data de 03.07.1984 în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, C.N.P._, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.3637 din data de 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului, după cum urmează:

În baza art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 1 Cod penal și art. 43 alin.5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată Nicolac M..

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal.

În baza art.67 alin. 2 Cod penal s-a interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal., art. 43 alin.5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată O. L..

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal.

În baza art.67 alin. 2 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin.5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (persoană vătămată neidentificată).

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal.

În baza art.67 alin. 2 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art.32 rap la art. 233 Cod penal. cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin.5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de tâlhărie (persoană vătămată neidentificată).

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal.

În baza art.67 alin 2 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art. 41 alin.1 Cod penal raportat la art. 39 lit. b Cod penal s-a constatat concurența faptelor menționate anterior pentru care inculpatul a fost condamnat și s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute, în regim de detenție, pedeapsa cea mai grea de 2 ani, la care s-a adăugat un spor de 2 ani, urmând să execute 4 ani, în regim de detenție.

În temeiul art.399 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal.

În baza art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. art.67 alin. 2 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art. 66 alin.1, lit a și b Cod penal, pe o durată de 2 ani.

S-a luat act că partea vătămată O. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art.19 Cod procedură penală coroborat cu art. 998, art. 999 cod civil s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă . Ploiești și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 645.16 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art.19 Cod procedură penală coroborat cu art. 998, art. 999 Cod civil s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă N. M. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

S-a dedus din pedeapsa aplicata perioada reținerii din data de 06.07.2014 la zi.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul inculpat I. M. M. aflat în stare de detenție, fiind asistat de avocat desemnat din oficiu C. E. din cadrul Baroului Prahova, substituind pe avocat N. R. din cadrul aceluiași barou, potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._ aflată la fila 12 dosar, intimata parte civilă N. M., lipsă fiind intimata parte civilă S.C. D. I. SRL, intimata persoană vătămată O. L..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Conform dispozițiilor art.356 alin.2 Cod procedură penală, cu permisiunea instanței, apelantul inculpat I. M. M. a luat legătura cu avocatul desemnat din oficiu.

Curtea aduce la cunoștința apelantului inculpat I. M. M. că, potrivit art.420 alin.4 rap. la art.83 alin.1 lit.a Cod de procedură penală are dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Apelantul inculpat I. M. M., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a precizat că nu dorește să dea o declarație în fața instanței de apel, întrucât își menține declarațiile date până la acest moment procesual.

Avocat C. E., având cuvântul pentru apelantul inculpat I. M. M., arată că nu mai are cereri de formulat.

Intimata parte civilă N. M., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.

Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat C. E., având cuvântul pentru apelantul inculpat I. M. M., solicită, în baza art.421 alin.1 lit.b Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, redozarea pedepsei aplicate, să se aibă în vedere că inculpatul a urmat procedura simplificată prevăzută de textele de lege, și-a însușit întregul material probator, a regretat comiterea faptelor, încearcă și depune eforturi pentru a despăgubi părțile vătămate din prezenta cauză.

De asemenea, solicită a se avea în vedere și situația familiei inculpatului, acesta are un copil minor în vârstă de 10 luni și dorește să fie cât mai aproape de acesta.

Intimata parte civilă N. M., având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței decizia ce se va pronunța.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a apelului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.

Apreciază că o reducere a cuantumului pedepselor stabilite de judecătorul fondului nu se justifică, în condițiile în care acestea au fost stabilite în cuantumul minimului special și având în vedere circumstanțele comiterii faptelor, dar și perseverența inculpatului în activitatea infracțională, relevată de pluralitatea faptelor deduse judecății în prezenta cauză, cât și datele rezultând din fișa de cazier judiciar a acestuia, conform cărora cuantumul pedepselor anterioare nu ar justifica aplicarea unei pedepse mai blânde.

Apelantul inculpat I. M. M., personal având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut comiterea faptelor, a colaborat cu organele de urmărire penală, prejudiciul a fost recuperat.

Solicită admiterea apelului, reducerea cuantumului pedepsei.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.3637 din data de 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a dispus condamnarea inculpatului I. M. M., după cum urmează:

În baza art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.43 alin.5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată N. M..

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza art.67 alin.2 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, art.43 alin.5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată O. L..

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza art.67 alin.2 Cod penal, s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, art.43 alin.5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (persoană vătămată neidentificată).

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1, lit a și b Cod penal.

În baza art.67 alin.2 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art.32 rap la art.233 Cod penal. cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, art.43 alin.5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de tâlhărie (persoană vătămată neidentificată).

În baza art.65 Cod penal, s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza art.67 alin.2 Cod penal, s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

În baza art.41 alin.1 Cod penal raportat la art.39 lit.b Cod penal, s-a constatat concurența faptelor menționate anterior pentru care inculpatul a fost condamnat și s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute, în regim de detenție, pedeapsa cea mai grea de 2 ani, la care s-a adăugat un spor de 2 ani, urmând să execute 4 ani în regim de detenție.

În temeiul art.399 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art.65 Cod penal s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza art.45 alin.1 Cod penal rap. la art.67 alin.2 Cod penal, s-au interzis drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal, pe o durată de 2 ani.

S-a luat act că partea vătămată O. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.397 alin.1 Cod procedură penală, art.19 Cod procedură penală coroborat cu art.998, art.999 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă . Ploiești și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 645.16 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art.397 alin.1 Cod procedură penală, art.19 Cod procedură penală coroborat cu art.998, art.999 Cod civil s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă N. M. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

S-a dedus din pedeapsa aplicata perioada reținerii din data de 06.07.2014 la zi.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.7620/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul I. M. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art.233 Cod penal cu aplic.art.41 alin.1 Cod penal (parte vătămată N. M.), prev. de art.233 Cod penal cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal (parte vătămată O. L.), prev. de art.233 Cod penal cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal (persoană vătămată neidentificată) și tentativă la tâlhărie prev. de art.32 Cod penal rap. la art.233 Cod penal cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal (persoană vătămată neidentificată), toate cu aplic. art.38 alin.1 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 30.07.2014 sub nr._ .

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că, în perioada 26.06._14, inculpatul I. M. M. a săvârșit trei infracțiuni de tâlhărie în formă consumată și o infracțiune de tâlhărie în forma tentativei.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații persoană vătămată N. M. (filele nr.21-24 dosar u.p.); declarația martorului G. E. (filele nr. 30-34 dosar u.p.); proces - verbal de conducere în teren; procese - verbale de recunoaștere din grup de persoane (filele nr. 46, 47, 48-55 dosar u.p.); proces - verbal de vizionare imagini (filele nr.59-65, 69-71 dosar u.p.); proces - verbal de cercetare la fața locului (fila nr.87 dosar u.p.); declarații persoană vătămată O. L. (filele nr. 88-90, 98-99 dosar u.p.); proces - verbal de identificare bunuri (filele nr.93 – 96 dosar u.p.); dovadă restituire bunuri (fila nr. 97 dosar u.p.); declarația martorului B. G.; proces - verbal de prindere și identificare a inculpatului (filele nr. 122 – 124 dosar u.p.); proces - verbal de conducere în teren ; contracte de amanet (filele 141, 146, 148, 151 dosar u.p.); proces - verbal de identificare martori (filele nr. 157-158 dosar u.p.); declarație martor P. M. (filele nr.160 – 161 dosar u.p.); declarație martor Ș. E.; procese verbale de recunoaștere din grup de persoane ( filele nr. 165-170, 171 – 176 dosar u.p.); procese - verbal de căutare a persoanelor vătămate; declarații inculpat; fișă de cazier judiciar.

Înainte de începerea cercetării judecătorești instanța de fond a adus la cunoștința inculpatului posibilitatea pe care o are de a solicita ca soluționarea cauzei să se facă în procedura recunoașterii învinuirii, în baza probelor care au fost administrate în faza de urmărire penală, în măsura în care acesta își însușește aceste probe și recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare.

Inculpatul prin apărător a arătat la termenul din 09.12.2014 că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art.374 alin.4 Cod procedură penală și judecata să aibă loc în procedura recunoașterii învinuirii, învederând instanței că își însușește probele administrate în faza de urmărire penală și le cunoaște, nemaisolicitând administrarea altor probe noi, cu excepția înscrisurilor.

Înainte de a-i fi luată o declarație, dând eficiență dispozițiilor art.374 alin.2 Cod procedură penală, prima instanță a explicat inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce prin actul de sesizare al instanței, declarația inculpatului fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.

Instanța de fond, având în vedere dispozițiile art.374 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de către acesta, procedând la soluționarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, dat fiind că inculpatul a înțeles să se prevaleze de procedura recunoașterii învinuirii, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 26.06.2014, inculpatul s-a deplasat în municipiul Ploiești, iar în jurul orei 1145, în timp ce se deplasa pe ., în apropierea restaurantului "Cetate", a încercat, prin violență, să smulgă de la gâtul unei persoane de sex feminin, rămasă neidentificată până la finalizarea cercetărilor, lănțicul de aur pe care aceasta îl purta, fără a reuși însă.

În aceeași zi, în jurul orei 1200, în timp ce se deplasa pe aceeași stradă, în apropierea stației de transport public în .", inculpatul I. M. M. a smuls de la gâtul unei femei, care se plimba pe stradă împreună cu un copil, rămasă neidentificată până la finalizarea cercetărilor, lanțul de aur pe care aceasta îl purta, după care a fugit în direcția parcului situat în zonă, lănțicul fiind recuperat în urma cercetărilor.

Au fost identificați martorii P. M. și Ș. E., factori poștali care își desfășurau activitatea în zona în care au fost săvârșite cele două infracțiuni.

Astfel, fiind audiat, martorul P. M. a declarat faptul că în data de 26.06.2014, în jurul orelor 1145 efectua serviciul, deplasându-se pe . în apropierea restaurantului „Cetate", ocazie cu care a auzit o femeie strigând, în momentul imediat următor observând un tânăr care fugea din direcția acesteia între blocurile din zonă, femeia fiind foarte agitată și ducând mâinile la gât, discutând apoi cu două persoane care s-au oprit în dreptul ei pentru a o întreba ce s-a întâmplat. Martorul nu poate preciza dacă tânărul pe care l-a descris a reușit să smulgă lanțul femeii. Martorul și-a continuat activitatea de livrare a corespondenței, iar în jurul orelor 1200 a ajuns în apropierea stației RATP de lângă Biserica „Înălțarea Domnului". Aici s-a întâlnit cu colega sa, Ș. E., căreia tocmai îi povestea incidentul la care asistase, ocazie cu care l-a observat din nou pe tânărul respectiv, acesta trecând pe lângă ei și apoi îndreptându-se spre o femeie ce se plimba ținând un copil de mână. Când a ajuns în dreptul ei, i-a smuls lănțișorul de la gât, după care a fugit. Martorul arată că nu a avut timp să intervină, autorul dispărând imediat din zonă. Împreună cu colega sa au discutat cu femeia sfătuind-o să sune la poliție, însă aceasta l-a sunat pe soțul său.

Martora Ș. E. a confirmat aspectele declarate de P. M..

Au fost efectuate identificări din grup de persoane cu martorii P. M. și Ș. E., ocazie cu care aceștia au recunoscut fără dubiu pe inculpatul I. M. M. ca fiind autorul infracțiunilor descrise mai sus.

Totodată, s-a procedat la efectuarea de verificări și investigații care să conducă la identificarea celor două persoane vătămate care au fost victime ale infracțiunilor de tâlhărie și tentativă la tâlhărie comise de inculpat în data de 26.06.2014, fără rezultat, însă.

În data de 27.06.2014, inculpatul I. M. M. s-a reîntors în municipiul Ploiești, iar în jurul orei 1430, în timp ce se afla pe . spatele persoanei vătămate N. M., după ce s-a intersectat cu ea i-a smuls acesteia lănțicul din aur pe care-l purta în jurul gâtului, îndepărtându-se în fugă, ulterior amanetând bunul sustras la o casă de amanet, creând un prejudiciu de 1.000 lei.

Deși persoana vătămată N. M. nu a văzut fața inculpatului, totuși imediat după săvârșirea faptei, aceasta l-a descris pe autor, indicând vestimentația acestuia, respectiv cea cu care inculpatul a fost surprins de camerele de supraveghere, și pe care, de altfel, o purta și în cursul zilei de 06.07.2014 când a fost prins de către lucrătorii de poliție. Totodată, deși cu unele rezerve, cu prilejul prezentării în vederea identificării din grup, persoana vătămată l-a indicat pe inculpat ca fiind autorul tâlhăriei săvârșite asupra sa.

De asemenea, în ceea ce privește tâlhărie comisă la 27.06.2014, inculpatul a fost recunoscut de martorul G. E., care l-a văzut la data comiterii faptei și a alergat după acesta, fără a-l putea prinde. Cu ocazia audierii, martorul a confirmat aspectele precizate de persoana vătămată, arătând că s-a intersectat și el cu autorul infracțiunii, nu a observat efectiv momentul smulgerii lanțului, dar imediat după ce a trecut de tânărul respectiv, a auzit-o pe persoana vătămată țipând, iar pe autor l-a văzut fugind de lângă aceasta, fapt pentru care a plecat în urmărirea lui, însă nu a reușit să-1 ajungă, pierzându-1 din vedere la intersecția străzilor C-tin Brezeazu cu Predeal.

S-a procedat la efectuarea unei conduceri în teren cu persoana vătămată și martorul, ocazie cu care aceștia au indicat locul producerii infracțiunii, dar și traseul pe care l-au urmărit pe autor.

Având în vedere aspectele reliefate mai sus, au fost efectuate verificări, fiind identificate unitățile bancare și societățile din zonă care sunt prevăzute cu camere de supraveghere ce ar fi putut surprinde imagini cu autorul pe traseul parcurs de acesta. Astfel, au fost ridicate înregistrările camerelor de supraveghere montate la Bet Caffé Arena situată pe . și . I. SRL de pe ., societăți situate în apropierea locului săvârșirii infracțiunii, respectiv 150 metri. Cu ocazia vizionării acestora se observă tânărul descris de persoana vătămată N. M., care este îmbrăcat cu un hanorac de culoare albastru deschis, purtând gluga pe cap, fără a i se observa foarte bine fizionomia, tocmai din acest motiv. îndreptându-se spre locul comiterii infracțiunii la orele 1430.

Având în vedere declarațiile inculpatului, au fost identificate casele de amanet la care a valorificat bunurile sustrase, respectiv D. I. SRL din Ploiești, . și Roster I. din Ploiești, . de lucru situate în zona Halelor Centrale Ploiești). De la casele de amanet respective au fost ridicate trei lănțișoare din aur despre care inculpatul arată că le-a sustras de la persoanele vătămate N. M., O. L. și persoana vătămată rămasă neidentificată (faptă comisă la data de 26.06.2014, în jurul orei 1200, în timp ce se deplasa pe ., în apropierea stației de transport public în comun "Biserica Înălțarea Domnului").

În data de 02.07.2014, inculpatul I. M. M. s-a deplasat în municipiul Ploiești, iar în jurul orei 1645, în timp ce se afla pe . municipiul Ploiești, venind din spatele persoanei vătămate O. L., i-a smuls acesteia lănțicul din aur pe care-1 purta în jurul gâtului, îndepărtându-se în fugă, ulterior amanetând bunul sustras la o casă de amanet, tot din municipiul Ploiești, creând un prejudiciu de 700 lei.

Deși persoana vătămată nu a observat semnalmentele inculpatului, totuși vestimentația purtată de inculpat la 02.07.2014 a fost descrisă în mod asemănător (hanorac de culoarea bleu, pantaloni lungi de culoare deschisă tip trening) atât de persoana vătămată O. L., dar și de martorul B. G., fiind cea purtată de inculpat la momentul depistării de organele de cercetare penală.

Având în vedere declarațiile inculpatului, au fost identificate casele de amanet la care a valorificat bunurile sustrase, respectiv D. I. SRL din Ploiești, . și Roster I. din Ploiești, . de lucru situate în zona Halelor Centrale Ploiești). De la casele de amanet respective au fost ridicate trei lănțișoare din aur despre care inculpatul arată că le-a sustras de la persoanele vătămate N. M., O. L. și persoana vătămată rămasă neidentificată ( faptă comisă la data de 26.06.2014, în jurul orei 1200, în timp ce se deplasa pe ., în apropierea stației de transport public în ."). În urma identificărilor de obiecte efectuate cu persoana vătămată O. L., aceasta a recunoscut lănțișorul ridicat de la D. I. SRL ca fiind cel sustras în data de 02.07.2014. acesta fiindu-i predat pe bază de dovadă.

Astfel, declarația inculpatului, care a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, se coroborează cu celelalte mijloace de probă, respectiv cu declarații persoană vătămată N. M. (filele nr.21-24 dosar u.p.); declarația martorului G. E.; proces - verbal de conducere în teren (fila nr. 36 dosar u.p.); procese - verbale de recunoaștere din grup de persoane (filele nr. 46, 47, 48-55 dosar u.p.); proces - verbal de vizionare imagini (filele nr.59-65, 69-71 dosar u.p.); proces - verbal de cercetare la fața locului (fila nr.87 dosar u.p.); declarații persoană vătămată O. L.; proces - verbal de identificare bunuri; dovadă restituire bunuri (fila nr. 97 dosar u.p.); declarația martorului B. G.; proces - verbal de prindere și identificare a inculpatului (filele nr. 122 – 124 dosar u.p.); proces - verbal de conducere în teren; contracte de amanet; proces - verbal de identificare martori; declarație martor P. M. (filele nr. 160 – 161 dosar u.p.); declarație martor Ș. E. (filele nr. 162 – 163 dosar u.p.); procese verbale de recunoaștere din grup de persoane; procese - verbal de căutare a persoanelor vătămate; fișă de cazier judiciar (fila nr.181 dosar u.p.) și anexe, care au creat convingerea instanței de fond că vinovăția a fost stabilită dincolo de orice dubiu rezonabil, mijloacele de probă fiind suficiente și lămuritoare sub aspectul situației de fapt.

Prima instanță a constatat că în speță se impune a se aplica principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă, deși faptele au fost săvârșite sub imperiul unei singure legi penale, respectiv Codul penal actual.

S-a făcut referire și la dispozițiile art.228-229 Cod penal, deși inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru astfel de fapte.

A mai constatat prima instanță că, în drept, fapta inculpatului I. M. M., care în data de 26.06.2014, în jurul orei 1145, în timp ce se deplasa pe . din municipiul Ploiești, în apropierea restaurantului "Cetate", a încercat prin violență, să smulgă de la gâtul unei persoane de sex feminin, rămasă neidentificată până la finalizarea cercetărilor, lănțicul pe care aceasta îl purta, fără a reuși însă, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tentativă la tâlhărie prev. de art.32 Cod penal rap. la art.233 Cod penal.

Fapta inculpatului I. M. M., care în data de 26.06.2014, în jurul orei 1200, în timp ce se deplasa pe . din municipiul Ploiești, în apropierea stației de transport public în comun "Biserica Înălțarea Domnului", a smuls de la gâtul unei femei, care se plimba pe stradă împreună cu un copil, rămasă neidentificată până la finalizarea cercetărilor, lănțicul pe care aceasta îl purta, după care a fugit în direcția parcului situat în zonă, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie prev. de art.233 Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului I. M. M., care în data de 27.06.2014, în jurul orei 1430, în timp ce se afla pe . Ploiești, venind din spatele persoanei vătămate N. M., după ce s-a intersectat cu ea, i-a smuls acesteia lănțicul din aur pe care-1 purta în jurul gâtului, îndepărtându-se în fugă, prejudiciul cauzat fiind de 1.000 lei, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal.

Totodată, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului I. M. M., care în data de 02.07.2014, în jurul orei 1645 în timp ce se afla pe . municipiul Ploiești, venind din spatele persoanei vătămate O. L., i-a smuls acesteia lănțicul din aur pe care-l purta în jurul gâtului, îndepărtându-se în fugă, prejudiciul cauzat fund de 700 lei, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie prev. de art.233 Cod penal.

Prima instanță a reținut în sarcina inculpatului I. M. M. săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal (parte vătămată N. M.), prev. de art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Codd penal (parte vătămată O. L.), prev. de art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal (persoană vătămată neidentificată) și tentativă la tâlhărie prev. de art.32 Cod penal rap. la art.233 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal (persoană vătămată neidentificată), toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

S-a mai reținut de instanța de fond că din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că a fost realizat elementul material al infracțiunii de tâlhărie, prin acțiunea inculpatului de a sustrage bunurile aparținând părților vătămate.

Urmarea imediată, constă în diminuarea patrimoniului persoanei vătămate, producerea unui prejudiciu material acestei persoane.

În baza materialului probator administrat, instanța de fond a reținut existența legăturii de cauzalitate între elementul material al laturii obiective și urmarea imediată, iar sub aspectul laturii subiective a constatat că inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul art.16 alin.3 lit.a Cod penal, având reprezentarea faptelor sale și a consecințelor păgubitoare cu privire la fapta săvârșită contra patrimoniului părților vătămate, urmărind acest rezultat.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat înainte de a se fi împlinit termenul de reabilitare ca urmare a condamnării la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prin sentința penală nr.502/28.05.2009 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin decizia penală nr.774/02.11.2009 a Curții de Apel Ploiești, din care a fost liberat condiționat la 24.10.2012 cu un rest de executat 453 zile, prima instanță a apreciat că sunt incidente și dispozițiile privind sancționarea recidivei prev. de art.41 alin.1 lit.a Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acestea, astfel că sunt incidente dispozițiile privind concursul real de infracțiuni prev art.38 alin.1 Cod penal.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.396 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunilor reținute în sarcina sa, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.74 al.1 Cod penal și a ținut seama, în acest sens, de limitele de pedeapsă fixate în textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracțiunii având în vedere circumstanțele reale ale faptelor și împrejurările săvârșirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracțiunilor, precum și circumstanțele personale ale inculpatului.

În cadrul procesului de individualizare a sancțiunii penale, instanța de fond a apreciat că activitatea infracțională trebuie raportată nu numai la pericolul social concret al faptelor comise, dar și la urmările acestora (în speță urmarea imediată fiind starea de pericol creată), la ansamblul condițiilor în care au fost săvârșite, precum și la orice element de natură să caracterizeze persoana infractorului care este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei. În conformitate cu aceste criterii, instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social ridicat, având în vedere conduita acestuia și antecedentele penale.

Față de împrejurarea că, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a solicitat judecarea în procedura recunoașterii învinuirii, înțelegând să pledeze pentru recunoașterea vinovăției, asumându-și în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, văzând dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală, prima instanță a apreciat că inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În consecință, în temeiul art.233 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 și art.43 alin.5 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul I. M. M. la pedepse de câte 2 ani închisoare închisoare pentru fiecare dintre faptele săvârșite.

În baza art.41 alin.1 Cod penal și art.9 lit.b Cod penal, instanța de fond a constatat concurența faptelor, pe care le-a contopit, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, în temeiul art.399 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului I. M. M., iar in baza art.72 Cod penal a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 06.07.2014 la zi.

Prima instanță a apreciat că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și art. 3 din Protocolul nr.1 din Convenție, în principiu prin hotărârile pronunțată în cauzele Hirst v. Marea Britanie și S. și Parcalab v. România, jurisprudență cu caracter general-obligatoriu potrivit art.20 din Constituție raportat la art.46 din Conventție, instanța de fond a interzis inculpatului doar acele drepturi față de care inculpatul s-a făcut nedemn de a le mai exercita.

Astfel, față de pericolul social dovedit în săvârșirea faptelor și față de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost reținute, prima instanță a apreciat că acesta este nedemn de a mai exercita drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În raport de circumstanțele personale ale inculpatului și de cele reale de săvârșire a faptei, instanța de fond a considerat că scopurile educativ, preventiv și represiv ale pedepsei nu pot fi atinse fără executarea efectivă a pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a admis acțiunile civile exercitate de părțile vătămate N. M. și .>

Întrucât inculpatul a fost arestat în prezenta cauză, prima instanță a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 06.07.2014 la zi..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul I. M. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de atac, inculpatul a arătat, în esență, că și-a însușit întregul material probator, a regretat comiterea faptelor, a urmat procedura simplificată prevăzută de textele de lege, încearcă și depune eforturi pentru a despăgubi părțile vătămate din prezenta cauză, are un copil minor în vârstă de 10 luni și dorește să fie cât mai aproape de acesta, astfel că, pentru aceste motive, se impune admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și redozarea pedepsei aplicate, în sensul micșorării.

Curtea, examinând hotărârea apelată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, potrivit dispozițiilor art.420 alin.8 C.pr.pen., în raport de criticile invocate de apelant, dar și din oficiu sub toate aspectele, constată că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, așa cum a fost expusă pe larg mai sus, pe baza probelor administrate în cauză în timpul urmăririi penale, așa cum acestea au fost prezentate.

Cu ocazia audierii la instanța de fond, inculpatul a declarat că are cunoștință de faptele pentru care a fost trimis în judecată, pe care le recunoaște și nu mai solicită alte probe, fiind de acord să achite despăgubirile civile solicitate.

De asemenea, a solicitat să fie judecat în procedură simplificată.

Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea reține că aceasta s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art.74 Cod penal, având în vedere gravitatea și numărul infracțiunilor săvârșite într-o perioadă relativ scurtă de timp, așa cum a fost reținută de prima instanță, respectiv deposedarea mai multor persoane de sex feminin prin violență de bijuterii pe care le purtau asupra lor, după ce în prealabil le urmărea pentru a găsi un moment prielnic, fără alte persoane de față.

De asemenea, Curtea reține că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă, după ce a mai fost condamnat în repetate rânduri, ultima dată la o pedeapsă de 5 ani închisoare tot pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prin, sentința penală nr.502/28.05.2009 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin decizia penală nr.774/02.11.2009 a Curții de Apel Ploiești, pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 24.10.2012 cu un rest de 453 zile.

Aceste aspecte denotă perseverență infracțională din partea inculpatului și o atitudine de ignorare a oricăror reguli de conviețuire socială normală, astfel că prima instanță a apreciat cuantumul pedepselor aplicate în mod corect.

Față de aceste considerente, în baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de G. A. M. împotriva sentinței penale nr.1038/12.12.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova.

În baza art.424 alin.3 Cod procedură penală, se va deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive a inculpatului I. M. M. împotriva sentinței penale nr.3637/12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

În baza art.424 alin.3 Cod procedură penală, se va deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive a inculpatului I. M. M. de la 06.07.2014 la zi.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, apelantul va fi obligat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu pentru apelant, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul I. M. M., fost N., fiul lui M. și Tudorița, născut la data de 03.07.1984 în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, CNP:_, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.3637/12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive a inculpatului I. M. M. de la 06.07.2014 la zi.

Obligă apelantul inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.03.2015.

Președinte, Judecător,

L. C. F. T.

Grefier,

A. Ț.

Red./Th.-LC/AȚ

8 ex./08.04.2015

Dosar fond nr._ Judecătoria Ploiești

Judecător fond – Z. A. C.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 284/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI