Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat (art.334 NCP). Decizia nr. 280/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 280/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 10428/281/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.280
Ședința publică din data de 17 martie 2015
PREȘEDINTE – V. M.
JUDECĂTOR - I. S.
GREFIER – E. V.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
a fost reprezentat de procuror C. I. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de revizuientul N. P., domiciliat în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 1668 din data de 22.05.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în baza art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a fost respinsă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 187/22.01.1999 a Judecătoriei Ploiești, formulată de revizuientul N. P., ca inadmisibilă.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat revizuientul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – revizuient N. P., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin
intermediul serviciului registratură s-a depus la dosar o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor și procurorilor care au judecat abuziv, cu acte false, precum și de suspendare a soluționării cauzei, formulată de apelantul - revizuent N. P., înregistrată sub nr. 5345/16.03.2015, aflată la filele 64 - 65.
Curtea, aduce la cunoștință părților că prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 12 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare privind completul de judecată, respectiv domnii judecători I. S. și V. M., desemnați să soluționeze prezenta cauză.
Astfel, față de împrejurarea că apelantul - revizuent N. P. în cererea de recuzare formulată la acest termen de judecată nu indică motivele acesteia și nici nu există motiv legal de suspendarea soluționării cauzei, respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare a acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apelantul - revizuent N. P. având cuvântul, arată că înțelege să recuze în continuare completul de judecată de la acest termen, întrucât acești domni președinți îl judecă de 16 ani, cu precizarea că nu dorește să se judece astăzi.
Susține că a făcut reclamație către CSM și solicită suspendarea soluționării cauzei, până la venirea CSM-ului să verifice cele reclamate de acesta.
Curtea, ia act că apelantul - revizuent nu vrea să susțină cererea de revizure formulată împotriva sentinței penale nr. 1668 din data de 22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat de revizuentul N. P..
În final, apelantul - revizuent N. P., susține că de 16 ani, dosarul i se judecă abuziv.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față ;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1668 din data de 22.05.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în baza art. 459 alin. 5 Cod procedură penală, a fost respinsă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 187/22.01.1999 a Judecătoriei Ploiești, formulată de revizuientul N. P., ca inadmisibilă.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat revizuientul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 187 din 22 ianuarie 1999, Judecătoria Ploiești a dispus condamnarea revizuentului la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru comiterea infracțiunii prev. de art.35 alin.1 din Decretul nr. 328/1966, reținându-se că în data de 06.10.1998 a condus pe drumurile publice, respectiv pe . un autovehicul marca TV neînmatriculat, ocazie cu care a produs un eveniment rutier.
Cu acea ocazie, a fost depusă la dosarul cauzei adresa nr._/16.10.1998 din care rezultă că respectivul autovehicul nu figura ca fiind înmatriculat în județul Prahova, până în data de 13.10.1998, totodată constatându-se că inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii.
Ulterior, acestei condamnări, rămasă definitivă, N. P. a formulat mai multe cereri de revizuire, toate respinse (dosarele nr._/2005, nr. 7240/2007 și dosar nr. 3925/2010 ce au fost atașate la prezenta cauză).
Prezenta cererea a întemeiat-o revizuentul pe disp. art. 453 al. 1 lit. a din C.pr.p., prezentând adresele nr. A/_/24.11.2005 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor București, nr._/30.01.2007 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor București și nr._,_/SPC/11.04.2013 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor București.
Din aceste adrese rezulată că autovehiculul pentru care s-a atribuit numărul de înmatriculare 32-B-8622 a figurat înmatriculat în perioada 12.04.1969 – 15.03.1999.
Instanța constată faptul că, cu ocazia judecării cererilor de revizuire anterioare, numitul N. P. s-a folosit de adresa nr._/12.05.2005 a M.A.I.-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a autovehiculelor, din care rezultă că autovehiculul marca TV ._ cu nr. de înmatriculare 32-B-8622 a fost înmatriculat sub acest număr de la data de 12.04.1969 până la 15.03.1999 deci inclusiv la data de 06.10.1998 (data când se reține că revizuentul ar fi comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, așa cum s-a arătat anterior).
Obsevând actele și lucrările dosarului s-a constatat că anterior, prin referatul parchetului s-a răspuns la cererea de revizuire formulată și înregistrată sub nr._/2004 a Judecătoriei Ploiești, s-a reținut că N. P. a depus la acel dosar o adresă cu nr. A/1.184.926 a M.A.I. din 23.09.2003 din care rezultă că autovehiculul marca TV cu nr.de înmatriculare 32-B-8622 a fost radiat din circulație la data de 15.03.1999 pentru județul Prahova.
Astfel, instanța constată că cele 3 înscrisuri pe care revizuentul le considera ca fiind noi, au identitate de conținut, fapt pentru care, instanța apreciează că înscrisul pe care revizuentul l-a indicat în prezenta cererea de revizuire ca fiind unul nou, nu poate fi considerat astfel.
Referitor la fondul cererii de revizuire, din actele și lucrările dosarului, rezultă că N. P. a cumpărat în data de 07.09.1996 o autoizotermă cu nr. 32-B-8622 de la numitul G. G., iar conform contractului de vânzare- cumpărare aflat la dosarul de fond (fila 9), la . apare numărul_ și la mențiunea din dreptul rubricii privind numărul de înmatriculare fiind „ NEINM”.
Anterior acestei vânzări, în data de 03.02.1983, se schimbase . nr._ în nr._, aspect care se regăsește în certificatul de înmatriculare.
După cumpărarea autovehiculului N. P. a efectuat anumite operațiuni de reparații la autovehicul, schimbând .. Autoturismul depistat în trafic în data de 06.10.1998 cu nr.32-B-8622 deși în acte corespundea unei mașini cu seria_, așa cum menționează toate înscrisurile pe care revizuentul le depune la dosar din partea MAI, avea . nr._, care în mod evident nu figura înmatriculat în evidențele organelor de poliție.
Revizuentul, montând pe autovehicul un motor cu altă . neanunțând organele în drept despre această împrejurare și ulterior conducându-l pe drumurile publice a realizat conducerea unui vehicul care constituie o altă entitate decât cea care figura înmatriculată în evidențele organelor de poliție, deoarece, potrivit dispozițiilor legale în vigoare în acel moment, motorul constituie un element de identificare al autovehiculului (element care de altfel este inserat în certificatul de înmatriculare al oricărui autoturism), aspecte ce rezultă din raportul de verificare tehnică în vederea omologării, filel 24 – 25 dosar nr. 145/1999.
Astfel, se poate lesne constata că revizuentul a condus pe drumurile publice un autoturism care nu purta toate elementele necesare pentru a fi înmatriculat în circulație.
Conform art. 96 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 328/1996 în vigoare la acea dată, înmatricularea autovehiculelor se putea face pe baza (...) cărții de identitate a vehiculului, prevăzută cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonomă-Registrul Auto Român. Art. 95 din același act normativ menționează că autovehiculele și remorcile se înmatriculează numai dacă sunt omologate pentru circulație de către Regia Autonomă-Registrul Auto Român.
Deoarece autoturismul marca TV condus de către revizuentul N. P. pe drumurile publice având ._, alta decât cea evidențiată în certirficatul de înmatriculare nu a fost omologat până la data de 06.10.1998, de către Regia Autonomă- Registrul Auto Român, în această nouă configurație, s-a reținut cu certitudine că acesta conducea pe drumurile publice un autovehicul care nu era înmatriculat în circulație.
De altfel, chiar revizuentul recunoaște în majoritatea declarațiilor sale, că pe . a condus acest autovehicul dorind să-i facă unele probe, conducere în urma căreia a provocat și un eveniment rutier.
Temeiul legal al prezentei cereri de revizuire îl constituie disp. art. 453 al. 1 lit.a din C.pr.p., care prevăd că revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Aceste dispoziții, însă, se coroborează cu disp. art. 453 al. 3 din C.pr.p. Prin aceste dispoziții, incidența cazului de revizuire prev. de art. 453 al . 1 lit. a din C.pr.p. este limitată la situația în care, pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare, în sensul că faptele sau împrejurările noi conduc la o soluție opusă celei pronunțate prin hotărârea a cărei revizuire se cere. În sensul art. 453 al. 1 lit. a din C.pr.p., este necesar deci, ca faptele probatorii (faptele sau împrejurările invocate în susținerea cererii de revizuire) să fie noi, inexistente în materialul probator de la dosar și să fie de natură a stabili existența unei erori judiciare și a conduce la o altă soluționare a cauzei, diametral opusă, așa cum am precizat anterior.
Din actele dosarului rezultă faptul că revizuentul a formulat mai multe cereri de revizuire, invocând în esență aceleași aspecte, respectiv faptul că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat, autoturismul cu care a circulat îndeplinea cerințele legale, dovedindu-și aceste susțineri cu o . înscrisuri emanând de la Poliția Rutieră, înscrisuri pe care le apreciază ca fiind noi, necunoscute de instanțe și care ar fi trebuit să stea la baza pronunțării unei hotărâri de achitare a sa.
Din punctul de vedere al acestor înscrisuri, instanța reține că prin adresa nr._/16.10.1998 s-a precizat că autovehiculul marca TV cu nr.32-B-8622 cu ._ nu figurează ca înmatriculată în Prahova până la data de 13.10.1998.
Din acest punct de vedere, al analizării înscrisurilor depuse de revizuent, dacă ele răspund cerințelor art. 453 al. 1 lit. a din C.pr.p. instanța reține că există identitate de conținut între ele, în sensul că autovehiculul marca TV cu nr. 32 B 8622 a figurat ca înmatriculat până la 15.03.1999, dată după care a fost radiat pentru județul Prahova.
În aceste condiții, prezenta cerere de revizuire se întemeiază pe o motivație deja cunoscută, care a fost avută în vedere și analizată cu ocazia soluționării unor cereri anterioare, nerăspunzând cerințelor disp. art. 453 al.1 lit.a din C.pr.p.
Analizând conținutul înscrisurilor prezentate anterior, rezultă faptul că nu înmatricularea autovehiculului cu nr. 32-B-8622 a constituit aspectul care a constituit obiectul cercetării, ci faptul că, din evidențe figura . motor nr._, la momentul depistării revizuentului, autovehiculul avea . nr._ care, evident nu se regăsea în evidențele organelor de polție. De altfel, autovehiculul nu a fost omologat R.A.R. până la data de 06.10.1998.
Or, așa cum rezultă din actele dosarului, inițial acest autovehicul a avut . motor nr._, la data de 03.02.1983 a fost schimbată cu nr._, iar după ce revizuentul a cumpărat autovehiculul, deci după data de 07.09.1996, a efectuat o . reparații schimbând ..
În aceste condiții, este neîndoielnic faptul că, montând pe autovehicul un motor cu altă . organele de poliție despre acest aspect și conducându-l pe drumurile publice, în mod corect s-a apreciat conform legislației în vigoare în acel moment că revizuentul a realizat conducerea unui autovehicul care reprezenta o altă entitate decât cea care era înmaticualtă în evidențele organelor de poliție, întrucât motorul este un element de identificare și trebuie să aibă corespondent în certificatul de înmatriculare.
Pentru aprecierea cererii de revizuire trebuie analizată și condiția circumscrisă articolului 453 al. 3 Cod procedură penală în sensul că ceea ce s-a invocat trebuie să fie de natură a stabili existența unei erori judiciare. Cererea revizuentului se întemeiază pe disp. art. 453 al. 1 lit. a Cod procedură penală și spre deosebire de celelalte cazuri de revizuire, acest caz are în vedere numai sistemul revizuirii totale a hotărârii, respectiv admiterea ei doar în cazul ajungerii la o soluție diametral opusă.
În acest caz dovezile pe care se întemeiază cererea de revizuire trebuie să demonstreze netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Trebuie analizat deci, dacă noile probe pot genera un dubiu serios cu privire la temeinicia hotărârii care a făcut obiectul revizuirii.
Or, în cauza de față, așa cum am arătat, înscrisurile prezentate au identitate de conținut și nu schimbă situația de fapt reținută prin hotărârea de condamnare conform căreia după achiziționarea autovehiculului, revizuentul a montat la autovehicul un motor cu altă . a circulat cu el fără a anunța organele de poliție despre această modificare și fără a se efectua procedura omologării.
În aceste condiții, a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 187/22.01.1999 a Judecătoriei Ploiești, formulată de revizuientul N. P., domiciliat în Ploiești, ., jud.Prahova, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul - revizuent N. P., care prin motivele depuse în scris la dosar nu a arătat în concret în ce constau criticile pe care înțelege să le formuleze referitoare la speța dedusă judecății, afirmând că, se declară nemulțumit de faptul că, același complet de judecată a soluționat și dosarul de fond cu nr. 1451/1999, precum și alte cereri de revizuire ce privesc aceeași cauză.
Pentru acest considerent a formulat o cerere de recuzare a acestui complet de judecată care a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheierea din 12.02.2015, de un alt complet de judecată al Curții de Apel Ploiești – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
Revenind la obiectul cauzei, se constată că, prin hotărârea atacată a fost respinsă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 187/22.01.1999 a Judecătoriei Ploiești formulată de revizuientul condamnat N. P. ca fiind inadmisibilă.
S-a reținut că, cererea de revizuire s-a întemeiat pe disp. art. 453 al.1 lit.a c.pr.penală, care prevăd că revizuirea hotărârilor judecătorești definitive cu privire la latura penală poate fi cerută atunci când „s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză”.
În acest sens, revizuientul a depus la dosarul cauzei adresa nr._/16.10.1998 din care rezultă că, vehiculul pe care l-a condus pe drumurile publice în anul 1998 și pentru care a fost condamnat pentru infracțiunea prev. de art. 35 al.1 din Decretul nr. 328/1966, în prezent abrogat, nu figura ca fiind înmatriculat în județul Prahova.
De asemenea cel în cauză a mai prezentat și alte adrese ce emană de la Serviciul Public Comunitar – Regim Permis de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București, din care rezultă că autovehiculul respectiv pentru care s-a atribuit nr. de înmatriculare 32-B-8622, a figurat înmatriculat în perioada 12.04._99.
Analizând înscrisurile depuse de revizuient, dacă ele corespund cerințelor prev. de art. 453 lit.a c.pr.penală, instanța de fond a reținut că există identitate de conținut între ele în sensul că, autovehiculul marca TV cu nr. 32-B-8622 a constituit aspectul cercetării și a fost analizată cu ocazia soluționării unor cereri anterioare având ca obiect tot revizuiri ale aceleiași sentințe de condamnare și ca atare, nu poate fi considerat ca făcând parte din conținutul textului de lege mai sus indicat nefiind vorba de fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
În mod corect instanța de fond a apreciat că înscrisurile prezentate au identitate de conținut și nu schimbă situația de fapt reținută prin hotărârea de condamnare conform căreia după achiziționarea autovehiculului, revizuientul a montat la acesta un motor cu o altă . a circulat cu el fără a anunța organele de poliție despre această modificare și fără a se efectua procedura omologării.
De altfel cu ocazia judecării cauzei când a fost pronunțată sentința penală nr. 187/22.01.1999 de către Judecătoria Ploiești, fiind condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 35 al.1 din Decretul nr. 328/1966 în sensul că, a condus pe drumurile publice un autovehicul neînmatriculat, cel în cauză a recunoscut comiterea infracțiunii.
Pe cale de consecință, în mod legal și temeinic prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale de condamnare, motiv pentru care, apelul declarat de condamnatul N. P. se privește ca fiind nefondat și va fi respins în consecință, conform art. 421 pct.1 lit.b c.pr.penală.
Văzând și disp. art. 275 al.2 c.pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentul N. P. domiciliat în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 1668 din 22 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă apelantul - revizuent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 martie 2015.
Președinte, Judecător,
V. M. I. S.
Grefier,
E. V.
Red.VM
Tehnored.EM
4 ex./08.04.2015
dos.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. I. G.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... → |
|---|
