Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 80/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 80/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 964/308/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 80/A
Ședința publică din 16 februarie 2015
Completul compus din:
Președinte: M.-R. C.
Judecător I.-C. B.
Grefier D. M.
Cu participarea doamnei procuror R. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
Pe rol judecarea apelului declarat de către inculpatul C. C. (fiul lui I. M., născut la data de 06.10.1982, domiciliat în Sighișoara, ., județul M.) împotriva sentinței penale nr. 159 din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului apelant C. C., avocat A. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei, după care:
Se constată că apelul a fost declarat în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 410 Cod procedură penală și este motivat în conformitate cu prevederile art. 412 Cod procedură penală.
Se constată că în fața primei instanțe inculpatul C. C. a optat pentru soluționarea cauzei în procedura simplificată de soluționare a cauzei sale motiv pentru care audierea acestuia de către instanța de apel nu este obligatorie.
Nemaifiind cereri de formulat instanța constată că prezenta cauză este în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Doamna avocat A. M. pentru inculpatul apelant C. C. solicită admiterea apelului și modificarea modalității de executare a pedepsei în sensul ca aceasta să fie executată sub supraveghere. În raport de împrejurarea în care a fost săvârșită fapta, de comportamentul pe care inculpatul l-a avut atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței prin declarația notarială pe care a dat-o precum și faptul că gravitatea faptei nu este excesivă, consideră că față de inculpatul s-ar putea pronunța o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării. Apărătorul inculpatului mai arată că circumstanțele personale ale acestuia sunt raportate și la familia lui, respectiv inculpatul are patru copii în întreținere și nici un alt membru al familiei nu are loc de muncă. Apreciază că raportat la comportamentul inculpatului, acesta și-ar putea găsi și un loc de muncă pentru a-și ajuta familia în continuare.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat având în vedere că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, el a mai fost condamnat de către Judecătoria Sighișoara la o pedeapsă de 2 ani și 1 lună închisoare cu suspendarea condiționată a executării, pedeapsă a cărei suspendare condiționată a executării a fost revocată în prezenta cauză, întrucât fapta dedusă judecății a fost comisă înlăuntrul termenului de încercare, ajungându-se astfel la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 9 luni închisoare. Apreciind că sentința atacată este legală și temeinică, solicită respingerea apelului declarat de inculpat, ca nefondat.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra prezentului apel:
La data de 13.11.2014, Judecătoria Sighișoara a pronunțat sentința penală nr.159, prin care în baza art. 386 noul Cod de procedură penală a schimbat încadrarea juridică din dispozițiile art.335 noul Cod penal,cu aplicarea art. 41 al.1 noul Cod penal, în dispozițiile art. 86 al.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal și art. 5 noul Cod penal.
În baza art.86 al.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002,cu aplicarea art.37 lit. a) Cod penal, 396 al.10 noul Cod de procedură penală l-a condamnat pe inculpatul C. C., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare și conform art.83 Cod penal, cu aplicarea art.15 al.2 din L. nr. 187/2012 de aplicare a noului Cod penal, a revocat suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 1 lună închisoare, la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.119/1.06.2012 a Judecătoriei Sighișoara pronunțată în dosarul nr._, dispunând ca inculpatul să execute în întregime pedeapsă de 2 (doi) ani și 9 (nouă) luni închisoare, făcându-se aplicarea art.71,64 lit. a,b Cod penal.
În baza art. 274 al.1 noul Cod de procedură penală a mai fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Instanța de prim grad jurisdicțional a pronunțat această soluție, reținând că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara, din 13 mai 2014, a fost trimis în judecată inculpatul C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere, a unui vehicul, fără permis de conducere, prev. și ped. de art. 335 al.1 noul Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.1 Cod penal, privind starea de recidivă postcondamnatorie.
În expozitivul rechizitoriului s-a reținut că, în data de 6 septembrie 2012, în jurul orelor 12,06, organele poliției rutiere din cadrul Poliției Municipiului Sighișoara l-au depistat, în trafic, pe inculpat la volanul autoturismului marca Audi A4, cu număr de înmatriculare XIB-7114, care rula dinspre . intersecția semaforizată cu . . din Sighișoara, fără a poseda permis de conducere; stare de fapt confirmată, în urma verificărilor efectuate de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din C. instituției Prefectului jud.M.. Inculpatul se afla în stare de recidivă, din cazierul său judiciar rezultând că prin sentința penală nr. 119 din 1.06.2012 a Judecătoriei Sighișoara a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 1 lună, cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani și 1 lună, aflându-se în termen de încercare.
Faptele au fost probate prin procesul verbal de constatare a infracțiunii, adresa serviciului specializat din cadrul Instituției Prefectului jud.M., fișa de cazier, imagini video, de verificare a traficului rutier, din 6.09.2012, declarația inculpatului și ale martorilor B. M. G. și B. F..
În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din 23.06.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
Inculpatul prezent în fața instanței la 16 septembrie 2014, a solicitat termen pentru angajarea unui apărător, ulterior, nemaiprezentându-se în fața instanței, dar, prin avocat ales a prezentat și depus declarație autentificată, sub nr. 1386/23.09.2014, prin care și-a recunoscut vinovăția cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată – de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, faptă prev. de art. 335 Cod penal, dorind să beneficieze de disp.art. 374 al.4 Cod procedură penală, fără administrarea de probe noi (fila 65 din dosar), cererea inculpatului fiind încuviințată de instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei deduse judecății, probele administrate legal în cursul urmăririi penale, s-au reținut de către instanță următoarele:
În data de 6 septembrie 2012, în jurul orelor 12,06, inculpatul a fost depistat de organele poliției rutiere, ale Municipiului Sighișoara, în timp ce conducea pe . Sighișoara, autoturismul marca Audi A4, cu număr de înmatriculare XIB-7114, fără a poseda permis de conducere, pentru nici o categorie de vehicul.
Din extrasul de cazier judiciar al inculpatului a rezultat că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 1 lună închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani și o lună, în temeiul art. 81, 82 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208, 209 al.1 lit.g Cod penal cu aplic. art. 320 ind.1 al.7 Cod procedură penală, prin sentința penală nr. 119/1.06.2012, definitivă prin nerecurare la 12.06.2012 (fila 62 din dosar).
Fapta inculpatului a fost probată cu înscrisurile menționate, declarațiile martorilor, audiați în cursul urmăririi penale și declarația inculpatului, probe administrate, în mod legal, astfel cum s-a constatat și prin încheierea Judecătorului de Cameră preliminară arătată în cele ce precedau.
În cauză s-a pus în discuția părților încadrarea juridică a faptei, aplicarea legii mai favorabile, față de data săvârșirii faptei și data intrării în vigoare a noului Cod penal, la 1 februarie 2014, și disp.art. 5 noul Cod penal, art. 12 din legea nr. 187/2012.
Instanța, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr.265/2014, privind aplicarea, în mod global, a legii mai favorabile, a apreciat că legea aplicabilă era legea veche, respectiv disp.din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, art. 86 al.1 și ale Cod penal privind starea de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit.a Cod penal, în cauză fiind incidente și disp.art. 83 Cod penal, cu aplicarea art. 15 al.2 din Legea nr.187/2012 de aplicare a Codului penal.
De menționat, că inculpatul neprezent în fața instanței, pentru a-și exprima acordul privind prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, n-ar fi putut beneficia, la individualizarea pedepsei, de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu atât mai puțin de amânarea aplicării pedepsei, date fiind antecedentele sale penale.
Așa fiind, instanța a apreciat că legea mai favorabilă inculpatului era legea veche, dispunând, în temeiul art. 386 noul Cod de procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptelor din disp.art. 335 al.1 cu aplic.art. 41 al.1 noul Cod penal în disp.art. 86 al.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 cu aplic.art. 37 lit.a Cod penal (privind starea de recidivă postcondamnatorie) și art. 5 noul Cod penal, urmând ca, pentru infracțiunea săvârșită, cu aplic.art. 396 al.10 noului Cod de procedură penală să i se aplice inculpatului pedeapsa de 8 luni închisoare.
Față de împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta în termenul de încercare, în temeiul art. 83 Cod penal, cu aplic.art. 15 al.2 din Legea nr. 187/2012 de aplicare a noului Cod penal, instanța a dispus revocarea suspendării executării pedepsei de 2 ani și 1 lună închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 119/1.06.2012 (definitivă la 12.06.2012) a Judecătoriei Sighișoara pronunțată în dosarul nr._, dispunând ca inculpatul să execute, în total, pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare.
Potrivit art. 7 Cod penal vechi pedeapsa închisorii a atras, de drept, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b Cod penal.
În temeiul art. 274 al.1 noul Cod de procedură penală inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli de judecată către stat.
Soluția astfel adoptată în cauză, în termen legal, a fost atacată cu apel de către inculpatul C. C., care, prin apărătorul său ales, a solicitat ca, în urma admiterii căii de atac astfel formulate, sentința penală criticată să fie reformată parțial, în sensul de a dispune ca pedeapsa rezultantă, ce i-a fost stabilită, să o execute în modalitatea suspendării sub supraveghere. S-a invederat faptul că, de la declanșarea urmăririi penale în cauză, a înțeles să recunoască comiterea faptei imputate, regretând sincer săvârșirea ei, susținând că dacă s-ar păși la reaprecierea circumstanțelor reale, ale speței, și a celor personale s-ar observa că ar fi suficient să execute, în modalitatea suspendării sub supraveghere, pedeapsa rezultantă ce i-a fost aplicată. S-a arătat de către inculpat că, dacă ar executa, în regim de detenție pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare, acest lucru s-ar repercuta negativ asupra situației sale familiale, în contextul în care, pe cale judecătorească, a fost obligat să achite pensie de întreținere pentru trei dintre copiii săi minori, cel de-al patrulea minor aflându-se în întreținerea sa și actualei soții. Totodată s-a mai invederat că și-a găsit de lucru, în mod legal, în Germania, angajatorul străin încheind cu el contract de muncă.
Analizând apelul astfel declarat, cu stricta respectarea a preved. art.412, 416-419 Cod procedură penală, se constată că acesta are caracter nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Deși în cursul anului 2012, inculpatul apelant a fost condamnat, în mod definitiv, la o pedeapsă de 2 ani și 1 lună pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat, la nici 6 luni de zile după pronunțarea sentinței penale nr.119/01.06.2012 de către Judecătoria Sighișoara, acesta s-a situat, din nou, în sfera ilicitului penal. Ignorând faptul că dobândirea permisului de conducere a unui autoturism presupune promovarea unui examen, în cadrul căruia cunoștințele teoretice și practice, deținute de fiecare concurent în domeniul circulației rutiere și mecanicii auto, sunt testate, inculpatul ce nu era posesorul unui asemenea act, a apreciat, în data de 06.09.2012 că se poate angaja în traficul rutier, ce se desfășura, în miezul zilei în raza municipiului Sighișoara. Fără a deține minime cunoștințe în domeniul siguranței traficului rutier, inculpatul apelant a pilotat autoturismul marca Audi A4, cu nr.de înmatriculare XIB-7114, pe străzile din municipiul anterior menționat, punând în real pericol siguranța celorlalți participanți, la traficul rutier, ce se desfășura în respectivul oraș.
Inculpatul deși a beneficiat de clemența instanței la pronunțarea sentinței penale nr.119/2012 a Judecătoriei Sighișoara, a continuat să manifeste dispreț față de valorile sociale ocrotite într-o societate democratică și a comis infracțiunea incriminată de disp.art.86 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată cu aplic.art.37 lit.a din vechiul Cod penal, infracțiune pentru care i s-a aplicat o pedeapsă corect individualizată. Nemulțumirea inculpatului legată de modalitatea de executare a pedepsei rezultante, ce i-a fost aplicată prin sentința penală criticată, este lipsită de orice temei, cât timp așa cum s-a mai arătat a manifestat perseverență infracțională, a continuat să ignore ordinea de drept a Statului Român, a ignorat obligația de a fi un exemplu pentru cei patru copii ai săi și de a le asigura acestora, în mod continuu, mijloacele necesare unui trai decent. Împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei s-a reflectat în cuantumul pedepsei ce i-a fost stabilit pentru săvârșirea noii infracțiuni, iar susținerea că are un contract de muncă, valabil încheiat în Germania, ulterior anului 2012, nu reprezintă, nu constituie un motiv suficient pentru a se schimba modalitatea de executare, a pedepsei rezultante, deja stabilite, modalitate de executare de natură a asigura reeducarea și reintegrarea sa socială.
Deoarece, hotărârea judecătorească se caracterizează prin legalitate și temeinicie, urmează ca în baza disp.art. 421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, să fie respins, ca nefondat, recursul promovat de către inculpatul C. C. împotriva sentinței penale nr. 159 din 13 noiembrie 2014 a Judecătoriei Sighișoara.
Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul promovat de către inculpatul C. C. (fiul lui I. M., născut la data de 06.10.1982, domiciliat în Sighișoara, ., județul M.) împotriva sentinței penale nr. 159 din 13 noiembrie 2014 a Judecătoriei Sighișoara.
Obligă inculpatul-apelant să achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, suma de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2015.
Președinte Judecător
M.-R. C. I.-C. B.
Grefier
D. M.
Red.MRC/23.02.2015
Thnred./CC/3 exp./26.02.2015
Jd.fd. C.P.
| ← Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 73/2015. Curtea de... | Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 41/2015.... → |
|---|
