Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 94/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 94/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 94/2014
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 94/A
Ședința publică din 03 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. G.
Judecător A. O.
Grefier A. B. F.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de către:
- P. de pe lângă Judecătoria O. S.
- inculpatul P. B. (fiul lui B. și E., născut la data de 14 aprilie 1995, domiciliat în O. S., P-ța Varoshaza, nr.6/9, jud. H.),
împotriva sentinței penale nr.74 din 8 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria O. S. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror G. G. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Tg.M..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 martie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 3 aprilie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
P. sentința penală nr. 74/08.04.2013, Judecătoria O. S. a hotărât următoarele:
Inculpatul minor P. B. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 al. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal, art. 74 lit. a și c Cod penal la 3 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art.110 Cod penal, s-a fixat termen de încercare de 2 ani și 3 luni.
S-a atras atenția inculpatului minor asupra prev. art. 83,84 Cod penal.
În baza at. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. h Cod procedură penală, s-a dispus încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al.2 Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului T. A. de sub săvârșirea infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 26 rap. la art. 189 al. 1,2 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal.
Inculpatul minor a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 360 lei cheltuieli judiciare, cheltuielile judiciare privind pe inculpatul T. A. rămân în sarcina statului.
Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Între inculpatul minor P. B. și minora partea vătămată B. R. a existat o relație de prietenie care s-a derulat pe parcursul a cca 10 luni, însă datorită unor neînțelegeri, pe fondul agresivității inculpatului, partea vătămată a hotărât să rupă legătura cu acesta la începutul lunii septembrie.
Inculpatul minor încercând să se împace cu partea vătămată, pe data de 24 septembrie 2012 s-a înțeles cu ea ca a doua zi, să o aștepte după terminarea cursurilor în fața Liceului „Banyai Janos” O. S.. Faptul că cei doi s-au înțeles în sensul că se vor întâlni și vor discuta despre legătura lor este confirmat de martorii L. L. A. și V. S. jun. (f.72).
În acest context, la data de 25 septembrie 2012 în jurul orelor 14,00, după încheierea cursurilor partea vătămată era în fața Liceului „Banyai Janos” împreună cu mama sa S. I., iar între timp și-a făcut apariția inculpatul care a coborât din autoturismul taxi cu care venise, marca Hyundai cu numărul de înmatriculare_, condus de către inculpatul T. A..
Coborând din taxi inculpatul P. B. jun. s-a dus la partea vătămată și mama sa S. I. și i-a cerut lui R. să plece cu el cum s-au înțeles.
Atât partea vătămată cât și mama ei au refuzat, instanța a apreciat că partea vătămată de teama mamei, iar între cei doi tineri a avut loc o altercație în care B. R. a suferit leziuni corporale. După aceea inculpatul a convins-o să se urce în taxi, partea vătămată stând pe bancheta față dreapta iar inculpatul și martorul V. S. pe bancheta din spate.
După aceea taxiul condus de inculpat a plecat de la fața locului în direcția străzii Rakoczi F., transportându-i pe tineri la domiciliul bunicii inculpatului P. B. jun.. În taxi cei doi tineri și-au adresat în mod reciproc cuvinte jignitoare.
Imediat după plecarea autoturismului cu numărul de înmatriculare_, în jurul orelor 14,15, numita S. I. a sesizat organele de poliție, după care s-a deplasat la sediul Poliției municipiului O. S. pentru a da relații în legătură cu cele întâmplate.
Având în vedere cele întâmplate, la orele 14,40 organele de poliție s-au deplasat la sediul magazinului administrat de P. B. sen., tatăl inculpatului minor, pentru efectuarea de verificări.
În timpul discuțiilor cu acesta, pe parcursul cărora i s-a adus la cunoștință că minora B. R. este căutată, la scurt timp pe . din direcția imobilelor situate vis-a-vis de clădirea muzeului Hasz Rezso și-a făcut apariția inculpatul, mama acestuia, precum și partea vătămată B. R., care ieșiseră dintr-o curte despre care s-a stabilit ulterior că aparținea bunicii inculpatului, numita Vekony R..
De aici părțile au fost conduse la sediul Poliției O. S..
La data de 26 septembrie 2012 partea vătămată s-a prezentat la Cabinetul de Medicină Legală iar în urma examinării medico-legale propriu zise s-a stabilit că aceasta prezintă un hematom la nivelul buzei superioare, mai multe hematoame la nivelul brațului drept precum și un hematom la nivelul buzei superioare, mai multe hematoame la nivelul brațului drept precum și un hematom de 3/2 cm în partea superioară a gleznei drepte.
În cuprinsul certificatului medico-legal nr.140/A2/OS/26 septembrie 2012 s-a concluzionat de către medicul legist că B. R. prezintă leziuni traumatice care pot data din 25 septembrie 2012 și care s-au putut produce prin loviri directe, fiind necesare 8 – 9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al.2 Cod penal partea vătămată B. R. și-a retras plângerea.
Cu privire la săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 al. 1 și 2 Cod penal instanța a reținut că fapta inculpatului de a o determina prin forță pe partea vătămată, de a o urca în taximetru și de a o transporta până la locuința bunicii întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
Cu privire la gravitatea faptei, raportat la condițiile concrete de săvârșire, persoana inculpatului și relațiile dintre inculpatul minor P. B. și partea vătămată B. R. precum și a duratei pe care partea vătămată a fost restricționată, instanța a apreciat că fapta este de o gravitate redusă.
S-a apreciat că din tot probatoriul administrat (declarația părții vătămate, declarația martorei S. I. – mama părții vătămate, a celor doi inculpați) rezultă că partea vătămată și inculpatul au fost și sunt prieteni, partea vătămată și anterior evenimentului din 25 septembrie 2012 obișnuia să se deplaseze cu taxiul angajat de inculpat, că ea a stat perioade mai lungi la domiciliul inculpatului cât și inculpatul la domiciliul lor. După acest eveniment și până la data de 5 decembrie 2012 partea vătămată a locuit împreună cu inculpatul la domiciliul părinților acestuia, de asemenea și după ascultarea ei în fața instanței 4 februarie 2013 ea s-a mutat la inculpat. Chiar și mama părții vătămate recunoaște că după incidentul din septembrie fiica sa a locuit la domiciliul familiei P..
De asemenea, se reține că și chiar pe timpul cât se afla în taxi, ea nu a fost imobilizată, ușile autoturismului nu au fost blocate și după ce ea s-a dat jos pe . fi fost liberă să plece, în schimb împreună cu inculpatul minor P. B. și martorul V. S. au intrat în imobilul lui Vekony R., bunica inculpatului.
Instanța ținând cont de considerentele prezentate, de circumstanțele concrete de individualizare prev.de art.72 Cod penal și scopul pedepsei precum și de persoana inculpatului, a apreciat că aplicarea unei pedepse minime, cu aplicarea art.74, 76 Cod penal și cu suspendarea condiționată a executării pedepsei va atinge scopul preventiv educativ urmărit.
Cu privire la inculpatul T. A., s-a reținut că el a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor acte de complicitate la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal – răpire – ulterior reprezentantul Ministerului Public a precizat oral la primul termen de judecată că forma calificată avută în vedere în actul de acuzare este săvârșirea faptei asupra unui minor, infracțiune prev.de art.189 al.1 și 2 cu aplicarea art.26 Cod penal.
În fapt, în sarcina inculpatului T. A. s-a reținut că deși a asistat la scena când inculpatul minor a tras-o către el pe partea vătămată și a urcat-o în mașină împotriva voinței sale, a acceptat să efectueze cursa, ajutându-l astfel pe inculpat să comită fapta, astfel T. A. a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de lipsire de libertate prin acte omisive și nu comisive.
Instanța a reținut că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul T. A. nu a participat la săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate prin acte omisive.
Astfel din declarația părții vătămate rezultă că ea îl cunoaște pe taximetrist, efectuând mai multe curse cu el și avea posibilitatea să-l roage să meargă mai departe cu ea însă nu a vrut, că nu a fost restricționată, iar chiar martora S. I., mama părții vătămate a declarat că a auzit că i-a zis inculpatului minor să nu facă așa ceva, că nu e voie și totodată i-a zis că poate să vină și ea cu taxiul, însă a refuzat.
Cu privire la actele materiale omisive constând în: a asistat la întreaga scenă, a putut observa, s-a reținut că la locul săvârșirii faptei au fost prezente cca.50 – 60 persoane, cum rezultă din declarația lui B. F., toți observând și asistând la scena dintre cei doi tineri.
Cu privire la actul material, constând în fapta inculpatului de a accepta să efectueze cursa ajutându-l astfel cu intenție pe inculpatul P. B., s-a observat că inculpatul s-a aflat în timpul serviciului efectuând o cursă contractată anterior celor întâmplate, ca urmare, s-a apreciat că este inadmisibilă reținerea acestui act material în sarcina inculpatului, în condițiile în care raportul juridic între conducătorul taxiului și client se naște în momentul în care clientul urcat în mașină solicitând transportul este acceptat de taximetrist.
De altfel nici actul material reținut, că inculpatul a demarat cu viteză, nu a putut fi reținut, având în vedere locul faptei, în localitate unde viteza permisă este de 50 km/h, în intersecția străzii Rakoczi F. cu . oră de vârf.
S-a apreciat că în prezenta cauză inculpatul T. A. nu a înlesnit în nici un fel activitatea inculpatului, nu a existat un ajutor material concret dat în timpul comiterii infracțiunii și nici nu s-a constatat o promisiune de tăinuire a bunurilor sau favorizare a infractorului care să prezinte o încurajare a autorului în comiterea faptei, al acționând doar în limita răspunderii contractului specific serviciilor de taximetrie.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat, în termen legal, apel, P. de pe lângă Judecătoria O. S. și inculpatul P. B..
Parchetul de pe lângă Judecătoria O. S. a criticat sentința sub aspectul greșitei achitări a inculpatului T. A. și sub aspectul greșitei rețineri de circumstanțe atenuante în sarcina inculpatului P. B..
Inculpatul P. B. a solicitat achitarea și reținerea prevederilor art. 18 din vechiul Cod penal, constatându-se că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În fața instanței de apel au fost audiați, în calitate de martori, V. S. (f.84) și B. R. (f.85).
Analizând sentința atacată, pe baza motivelor de apel invocate și prin raportare la art. 417 Cod de procedură penală, se rețin următoarele:
Având în vedere modificările codului penal și de procedură penală intervenite la data de 1.02.2014, instanța a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților după cum urmează:
Pentru inculpatul P. B. din alin.189 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, în art. 205 alin. 1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal și art. 5 Cod penal.
Pentru inculpatul T. A. din art. 26 Cod penal, raportat la art. 189 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, în art. 48 Cod penal, raportat la art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal, și art. 5 Cod penal.
În ceea ce privește starea de fapt reținută în cauză se apreciază că, din probele de la dosar, respectiv declarațiile inculpaților, a părții vătămate și a martorilor S. I., V. S. (f 48-50 - dosar instanță de fond), L. lorant A., Vekony R., Kerekes M., F. C., Boldizsar R. (f.72, 76 – dosar instanță de fond), B. F., B. I., G. E., B. R. (f. 95-100 – dosar instanță de fond), rezultă că inculpatul P. B. și partea vătămată erau prieteni și că relația de prietenie nu era armonioasă, cei doi obișnuind să se certe.
Întrucât mama părții vătămate, martora S. I., știa că fiica sa avea probleme cu inculpatul P. B., în ziua de 25 septembrie 2012, după terminarea cursurilor, a așteptat-o pe partea vătămată în fața școlii. Când partea vătămată a ieșit de la cursuri, în jurul orei 14, la fața locului a apărut și inculpatul care venise cu un taxi condus de coinculpatul T. A..
Având în vedere că partea vătămată a refuzat să meargă cu inculpatul, acesta a devenit agresiv, aspect ce rezultă din declarațiile părții vătămate (f.22) și a martorilor S. I. (f.48), B. F. (f.96), B. I. (f.95), G. E. (f. 97), și B. R. (f. 99 – dosar instanță de fond și f. 85 – dosar instanță de apel). Din aceste declarații mai rezultă că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată și a forțat-o să urce în taximetru, împrejurările în care partea vătămată a fost urcată în mașină fiind corect reținute de către instanța de fond.
Faptul că inculpatul și partea vătămată au trăit sau trăiesc o relație de iubire nu are relevanță în prezenta cauză și nu este de natură a aprecia, cum s-a solicitat de apărare, că fapta inculpatului P. B. este lipsită de importanță și de o gravitate redusă, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit în cauză că inculpatul obișnuia să o lovească pe partea vătămată, atât anterior incidentului din 25 septembrie 2012, cât și ulterior, agresarea părții vătămate continuând și la domiciliul bunicilor inculpatului.
Ca urmare, fapta inculpatului este gravă și în raport de împrejurările în care a fost comisă, descrise mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal și art. 5 Cod penal, conform noilor modificări ale codului penal, astfel că, în acest sens, se va schimba încadrarea juridică.
Având în vedere că inculpatul P. B. era minor la data comiterii faptei și ținând cont de concluziile referatului de evaluare a minorului, întocmit de serviciul de probațiune de pe lângă T. H., din care rezultă că inculpatul este integrat în comunitatea din care face parte, derulându-și existența alături de părinții lui care îi oferă modele de comportament și îl susțin pe acesta, instanța de apel apreciază că față de inculpat se poate lua o măsură educativă ca cea prevăzută de art. 117 Cod penal, a stagiului de formare civilă.
Se apreciază că participarea inculpatului la un curs de formare civică care să-l ajute să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se expune în cursul săvârșirii de infracțiuni și care să-l responsabilizeze cu privire la comportamentul său viitor, este suficientă, eficientă și de natură a duce la reeducarea inculpatului.
Se apreciază, în raport de faptul că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, că durata cursului de formare civică urmează să se realizeze sub coordonarea serviciului de probațiune de pe lângă T. H. pe o perioadă de 4 luni.
În ceea ce-l privește pe inculpatul T. A., față de care parchetul a solicitat condamnarea pentru comiterea infracțiunii de complicitate de lipsire de libertate, trebuie subliniat că fapta lui se regăsește în noul Cod penal, în art. 48 Cod penal, raportat la art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal și cu art. 5 Cod penal, această încadrare fiindu-i și mai favorabilă, deoarece pedeapsa prevăzută de lege este mai blândă.
Analizând probele din dosar, în ceea ce privește activitatea desfășurată de acest inculpat în data de 25 septembrie 2012, se constată că el a fost șoferul taximetrului în care a fost urcată partea vătămată. Mai rezultă că acest inculpat cunoștea că partea vătămată și inculpatul P. B. erau prieteni și că de mai multe ori a transportat-o pe partea vătămată de la locuința familiei inculpatului P. la școală.
Este real faptul că partea vătămată a susținut că a încercat să deschidă ușa taxiului înainte să pornească însă, în continuarea declarației, arată că doar crede că ușile erau blocate și că ulterior nu a mai încercat să deschidă ușa. Tot din declarația părții vătămate (f.24) mai rezultă că aceasta avea posibilitatea să-l roage pe conducătorul de taxi să meargă mai departe cu ea, însă nu a dorit acest lucru.
P. urmare, din această declarație a părții vătămate nu rezultă în mod cert în ce a constat ajutorul dat de inculpatul T. A. coinculpatului P. B..
De asemenea, nici din declarația mamei părții vătămate, martora S. I. (f.48), nu rezultă în ce a constat ajutorul dat de taximetrist inculpatului P., rezultând că T. i-a spus martorei să urce și ea în mașină, însă aceasta a refuzat, spunând că va suna la poliție, ceea ce s-a și întâmplat.
Susținerea martorei S. I., mama părții vătămate, în sensul că l-a auzit pe inculpatul T. când i-a spus coinculpatului P. B. să nu facă așa ceva, nu se coroborează cu alte probe din dosar și nu rezultă cu claritate dacă acea referire a inculpatului era cu privire la lovirea părții vătămate sau la forțarea acesteia de a se urca în mașină, după cum, din probele de la dosar, nu rezultă dacă acest inculpat a conștientizat că partea vătămată a fost forțată să urce în taxi și ținută acolo în pofida voinței sale.
În opinia instanței de apel, instanța de fond a reținut în mod corect că se impune achitarea inculpatului T. A., însă temeiul achitării inculpatului nu este acela al inexistenței faptei, ci acela că la dosar nu există probe din care să rezulte că fapta a fost comisă de inculpat.
Față de toate cele de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a cod procedură penală, se vor admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria O. S. și de către inculpatul P. B., se va desființa parțial sentința atacată, în sensul că, în baza art. 386 alin.1 Cod procedură penală, se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul P. B. din infracțiunea prevăzută de art. 189 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. din Cod penal, în art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal, raportat la art. 5 Cod penal. Se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul T. A. din art. 26 Cod penal, raportat la art. 189 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c cod penal și art. 48 Cod penal, raportat la art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal și art. 5 Cod penal.
În baza art. 115 pct. 1 lit. a, raportat la art. 117 Cod penal, se va dispune luarea față de inculpatul P. B. a măsurii educative a stagiului de formare civică pe o perioadă de 4 luni, ca urmare a comiterii infracțiunii de lipsire de libertate, prevăzută de art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal, raportat la art. 5 Cod penal.
În baza art. 117 alin.2 Cod penal, organizarea, asigurarea participării și supravegherea inculpatului pe durata cursului de formare civică se va face sub coordonarea serviciului de probațiune de pe lângă T. H..
În baza art. 121 lit. e din Codul penal pe durata stagiului de formare civică, inculpatul va fi obligat să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă T. H. la datele fixate de acesta.
În baza art. 396 alin.5 Cod de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului T. A. de sub învinuirea comiterii infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate, prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal și art. 5 Cod penal.
Se vor menține restul dispozițiilor din sentință care nu sunt contrare prezentei, privitoare la încetarea procesului penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin.2 Cod penal și la plata cheltuielilor judiciare.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân la stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria O. S. și de către inculpatul P. B. împotriva Sentinței penale nr. 74/08.04.2013, pronunțată de Judecătoria O. S. în dosarul nr._ .
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, desființează parțial sentința atacată în sensul că în baza art. 386 alin.1 Cod procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul P. B. (fiul lui B. și E., născut la data de 14 aprilie 1995 în mun. O. S., județul H., CNP:_), din infracțiunea prevăzută de art. 189 alin.1 și 2 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Din vechiul Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal, raportat la art. 5 Cod penal.
Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul T. A. (fiul lui A. și M., născut la data de 18 martie 1971 în or. Cristuru S., județul H., CNP:_), în conformitate cu art. 386 alin.1 Cod procedură penală, din prevederile art. 26 din vechiul Cod penal, raportat la art. 189 alin. 1 și 2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c din vechiul Cod penal, în prevederile art. 48 Cod penal, raportat la art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal și art. 5 Cod penal.
În baza art. 115 pct. 1 lit. a Cod penal, raportat la art. 117 Cod penal, dispune luarea față de inculpatul P. B. a măsurii educative a stagiului de formare civică pe o perioadă de 4 luni, ca urmare a comiterii infracțiunii prevăzută de art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal, raportat la art. 5 Cod penal, lipsire de libertate.
În baza art. 117 alin.2 Cod penal, organizarea, asigurarea participării și supravegherea inculpatului pe durata cursului de formare civică se va face sub coordonarea Serviciului de Probațiune de pe lângă T. H..
În baza art. 121 lit. e Cod penal, pe durata stagiului de formare civică inculpatul va fi obligat să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă T. H. la datele fixate de acesta.
În baza art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 lit. c Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului T. A. de sub învinuirea comiterii infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 205 alin.1 și 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal și art. 5 Cod penal.
Menține restul dispozițiilor din sentința atacată, care nu sunt contrare prezentei, privitoare la încetarea procesului penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin.2 Cod penal și la plata cheltuielilor judiciare.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân la stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2014.
PreședinteJudecător
F. G. A. O.
Grefier
A. B. F.
Red./F.G./09.04.2014
Thred. A.B.F./09.04.2014/2ex.
Jd. fd. I. I.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia... → |
|---|
