Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 71/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 71/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 71/2014
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 71 /A
Ședința publică din 20 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C. U.
Judecător dr. M. V.
Grefier A. P.
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de inculpata D. I. fiica lui S. și E., născută la data de 21 mai 1989 în O. S., cu același domiciliu . ., cetățenia română, fără studii, fără loc de muncă, posesorul C.I. . nr._, eliberat de SPCLEP O. S., CNP:_, împotriva sentinței penale nr. 254 din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei O. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constantă lipsa părților și a reprezentantei Ministerului Public doamna procuror V. O. din cadrul P. de pe lângă C. de A. T. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 5 martie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la data de 20 martie 2014.
C.
Deliberând asupra prezentului apel:
Prin sentința penală nr.254/27.11.2013 Judecătoria O. S. a dispus următoarele:
În baza art. 208, 209 al. 1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal a condamnat-o pe inculpata D. I. – fiica lui S. și E., născută la data de 21 mai 1989 în O. S., cu același domiciliu . ., cetățenia română, fără studii, fără loc de muncă, posesorul C.I. . nr._, eliberat de SPCLEP O. S., CNP:_– pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 190 din 24 septembrie 2010 pronunțată de Judecătoria O. S., definitivă prin neapelare și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-au aplicat prevederile art. 71, art. 64 lit.a,b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii aplicată inculpatei.
A fost obligată inculpata în baza art. 14 alin.3 lit. b, art. 346 Cod procedură penală să plătească părții civile M. B. L. suma de 1700 lei despăgubiri civile, constatând că această sumă urma să fie plătită în solidar cu N. M., conform sentinței penale nr. 249/11.12.2012, rămasă definitivă față de inculpata N. M. prin nerecurare.
S-a făcut aplicarea art. 191 Cod procedură penală obligă.
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria O. S. nr. 1016/P/2012 din 19 septembrie 2012 a fost trimis în judecată inculpata D. I. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a Cod penal, cu aplic art. 37 lit. a Cod penal reținându-se în fapt că la data de 23 iunie 2012, împreună cu coinculpatele D. K., D. M. și N. M. a sustras bijuterii din aur și argint, cauzând un prejudiciu de 1.700 lei părții vătămate M. B. L.. Bijuteriile sustrase au fost valorificate iar banii au fost împărțiți în mod egal între autoarele furtului.
Inculpata în fața instanței nu a recunoscut comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa prin Rechizitor.
Prin încheierea penală nr. 5 din 20 noiembrie 2012, dată în dosarul_ s-a dispus judecarea pe fond a cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatele D. K., D. M. și O. E. și disjungerea cauzei privind pe inculpatele N. M. și D. I. în baza art. 38 Cod procedură penală raportat la art. 320 indice 1 al. 5 Cod procedură penală, înregistrată la această instanță la data de 28 noiembrie 2012 sub nr._ .
Prin sentința penală nr. 249/11 decembrie 2012 inculpata N. M. a fost condamnată la 2 ani închisoare, iar inculpata D. I. la pedeapsa rezultată de 3 ani și 6 luni închisoare. Împotriva sentinței susmenționate a declarat recurs inculpata D. I., iar C. de A. T. M. prin Decizia penală nr. 259/R din 18 aprilie 2013, și Încheierea de Îndreptare din 16 mai 2013 a casat parțial sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare acestei instanțe cu privire la inculpata D. I., înregistrată la această instanță la 30.05.2013.
În rejudecare s-a trecut la ascultarea inculpatei D. I., care nu a recunoscut comiterea faptei reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, arătând că nu a fost împreună cu D. K. și D. M. în locuința părții vătămate M. B. L. și nu a sustras bijuterii. A cumpărat un lănțișor din aur de la D. K. și D. M. (f. 16).
În fapt, s-a reținut că, la data de 23 iunie 2012 inculpata D. K. împreună cu inculpatele D. M., D. I. și N. M., au pătruns prin ușa neasigurată în locuința părții vătămate M. B. L., din municipiul O. S., .. 15/A, județul Harghita, de unde au sustras bijuterii din aur și argint, suma de 140 euro, cauzând un prejudiciu de 1.700 lei.
Bijuteriile sustrase au fost valorificate iar banii au fost împărțiți în mod egal între autoarele furtului.
Atât inculpata D. K. cât și D. M. și N. M. au recunoscut furtul comis în dauna părții vătămate M. B. L., declarând că atât ele cât și inculpata D. I. au pătruns pe ușa neasigurată în locuința părții vătămate, de unde au sustras bunurile mai sus menționate. (f.149, 153, 155, 157, 160, 162).
Prejudiciul cauzat părții vătămate M. B. L. nu a fost recuperat, astfel încât acesta se constituie ca parte civilă cu suma de 1.700 lei (f. 16,17).
Inculpata D. I. nu a recunoscut comiterea infracțiunii, arătând că ea nu a participat la furtul comis în dauna părții vătămate M. B. L..
Din probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală cât și din declarațiile martorilor în cursul judecății (f. 37,53) s-a reținut că inculpata nu a pătruns în locuința părții vătămate M. B. L., însă era împreună cu D. M., N. M. și O. E. respectiv D. K., când D. K. a pătruns în imobilul părții vătămate M. B. L. de unde aceasta a sustras bijuterii și bani, inculpata aștepta afară și a primit un lănțișor pe care D. K. l-a sustras din locuința părții vătămate, i-a dat acesteia o sumă de bani, care împreună cu bani primiți de la casa de amanet în urma valorificării bunurilor sustrase a fost împărțite între ele.
S-a conchis că fapta inculpatei D. I., care era conștientă de faptul că bunul – lănțișorul – provine din furt și a participat cu celelalte coinculpate la săvârșirea infracțiunii de furt, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al.1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, în consecință va condamna inculpata .
La individualizarea judiciară a pedepsei ce i s-a aplicat inculpatei D. I., instanța a avut în vedere prevederile art.52 și 72 Cod penal, a luat în considerare și persoana inculpatei, astfel inculpata D. I. era recidivistă, fiind condamnată prin sentința penală nr. 190 pronunțată la data de 24.09.2010 de Judecătoria O. S. la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
A fost obligată inculpata în baza art. 14 alin. 3 lit. b, art. 346 Cod procedură penală să plătească părții civile M. B. L. suma de 1700 lei despăgubiri civile, constatând că această sumă urmează să fie plătită în solidar cu N. M. conform sentinței penale nr 249/11.12.2012 rămasă definitivă față de inculpata N. M. prin nerecurare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, apel inculpata care a arătat că s-a împăcat cu partea civilă și astfel potrivit prevederilor noului Cod penal se impune încetarea procesului penal.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate și în integralitatea sa instanță de control judiciar reține următoarele:
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă. Din coroborarea probelor administrate în cauză, rezultă că inculpata D. I. a participat alături de numitele D. M., N. M., O. E. și D. K. la comiterea acțiunii de sustragere, din imobilul părții civile M. B. L., de bani și bijuterii, acesteia revenindu-i un lănțișor de aur. Inculpata a recunoscut comiterea faptei.
Încadrarea juridică dată faptelor comise este cea prev.de art.228 alin.1 Cod penal cu reținerea art.77 lit.a Cod penal și art.37 lit.a Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică prin încheierea penală din 05.02.2014.
Potrivit art.231 alin.1 Cod penal „în cazul faptelor prev.la art.228, art.229 alin.1, alin.1 lit.b și c și art.230 împăcarea înlătură răspunderea penală”.
Inculpata a prezentat și depus la instanța de apel declarația autentificată sub nr.620/24.02.2014 la Biroul notarilor publici asociați F., din care rezultă că, partea civilă M. B. L. a fost despăgubit de inculpata apelantă D. I. și că s-a împăcat cu aceasta.
Având în vedere că s-a făcut dovada prin înscris autentic că inculpata s-a împăcat cu partea civilă, instanță de control judiciar, în baza art.421 alin.1 lit.a Cod procedură penală, va admite apelul inculpatei, va desființa parțial hotărârea atacată și în rejudecare:
În baza art.17 alin.2 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală vom dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 alin.1 Cod penal, cu reținerea art.77 lit. a Cod penal, art.37 lit. a Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, întrucât părțile s-au împăcat.
Vom constata că inculpata-apelantă a despăgubit-o pe partea civilă M. B. L. și că acesta nu mai are nicio pretenție materială față de inculpata D. I..
Vom înlătura din hotărârea atacată dispozițiile privind soluționarea laturii penal și civile a cauzei.
Vom menține dispoziția privind obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, dar cu mențiunea că acestea vor fi reduse cu suma de 400 lei, urmând ca inculpata apelantă să fie obligată, în primă instanță, la plata sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli judiciare motivat de aplicabilitatea noilor dispoziții prev.de art.274 alin.1 Cod procedură penală, care prevede că se exceptează, în cazul condamnării, de la plata cheltuielilor judiciare pe care trebuie să le suporte inculpatul onorariul avocațial din oficiu.
Văzând și disp.art.275 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul inculpatei D. I. fiica lui S. și E., născută la data de 21 mai 1989 în O. S., cu același domiciliu . ., cetățenia română, fără studii, fără loc de muncă, posesorul C.I. . nr._, eliberat de SPCLEP O. S., CNP:_, împotriva sentinței penale nr. 254/ 27.11. 2013 a Judecătoriei O. S., desființează parțial hotărârea atacată și în rejudecare:
În baza art.17 alin.2 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 alin.1 Cod penal, cu reținerea art.77 lit. a Cod penal, art.37 lit. a Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, constatând împăcarea părților.
Constată că inculpata –apelantă a despăgubit partea civilă M. B. L. și că acesta nu mai are nici o pretenție materială față de inculpata D. I..
Înlătură din hotărârea atacată dispozițiile privind soluționarea laturii penal și civile a cauzei.
Menține dispoziția privind obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în primă instanță, cheltuieli care vor fi reduse cu suma de 400 lei, urmând ca inculpata apelantă să fie obligată la plata sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în primă instanță.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Suma de 200 lei onorariu avocațial din oficiu va fi avansată din fondul special al Ministerului Justiției către Baroul M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20 martie 2014.
Președinte Judecător
D. C. U. dr. M. V.
Grefier
A. P.
Red.DCU/24.03.2014
Thnred./CC/2 exp./14.04.2013
Jd.fd.B. Cs.Iz.
← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 78/2014. Curtea de... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... → |
---|