Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 619/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 619/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 619/2015
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.619/A
Ședința publică din data de 3 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A. M.
JUDECĂTOR: dr. M. V.
GREFIER: A. P.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de către persoana vătămată S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T. M. împotriva sentinței penale nr. 106 din data de 16 septembrie 2015, pronunțată de către Judecătoria Luduș .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților și a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 18 noiembrie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 3 decembrie 2015. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față constată:
Prin sentința penală nr. 106/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ s-a dispus:
În temeiul art. 396 al. 2 C.proc.pen. cu aplicarea art. 396 al. 10 C.proc.pen. condamnă inculpatul M. F. la o pedeapsă de 200 zile amendă pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 al. 2 C.pen.
Stabilește cuantumul unei zile amendă la suma de 20 de lei, urmând ca inculpatul să achite cu titlu de amendă suma de 4000 lei.
Atrage atenția inculpatului că în cazul în care, cu rea credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Admite acțiunea civilă formulată de S. C. Județean de Urgență T. M.. Obligă inculpatul la plata către spital a sumei de 2.512,26 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 12.06.2014, în jurul orelor 10:00 – 11:00, persoana vătămată D. C. S. se afla în centrul comunei Sânger și a intenționat să traverseze ., pe stradă se deplasa cu căruța, în direcția sa, inculpatul M. F. care când a văzut-o pe persoana vătămată în fața calului și crezând că aceasta intenționa să oprească calul, a lovit calul cu o furcă moment în care calul a luat-o la goană. Persoana vătămată a fost prinsă cu ruda de la căruță care i-a intrat în mâneca de la cămașă. Având în vedere faptul că persoana vătămată nu s-a putut elibera, aceasta a încercat să se prindă de gâtul calului dar nu a reușit, fiind călcată de cal pe picior. Persoana vătămată a căzut sub cal, a fost târât câțiva metri iar apoi căruța a trecut peste el, inculpatul neoprind nici după ce a văzut că persoana vătămată a fost prinsă de căruță și târâtă după aceasta.
Din certificatul medico-legal nr.2487/A2/699 emis de IML T. M. la data de 20.06.2014, rezultă că, persoana vătămată a prezentat multiple leziuni pe toată suprafața corpului, care s-au putut produce la data de 12.06.2014 prin comprimare între două planuri dure și târâre, în cadrul unui accident rutier, în calitate de pieton, necesitând pentru vindecare îngrijiri medicale de 32-35 zile. Din cuprinsul aceluiași înscris rezultă că prin leziunile traumatice, viața victimei nu a fost pusă în primejdie.
Din datele comunicate de S. C. Județean de Urgență T. M., rezultă că, persoana vătămată a fost spitalizată în perioada 12.06.2014 – 20.06.2014 în Secția Ortopedie și Traumatologie cu diagnosticul de „Plagă deschisă a genunchiului” fiind supusă unei intervenții chirurgicale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că, S. C. Județean de Urgență T. M., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.512,26 lei.
Potrivit art. 1349 al. 1 C.civ., „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar al. 2 al aceluiași articol prevede că „cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.
Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, precum și existența capacității delictuale a celui care a săvârșit fapta ilicită.
În ceea ce privește prejudiciul, ca un element esențial al răspunderii delictuale, instanța a reținut că acesta constă în rezultatul, efectul negativ suferit de o anumită persoană ca urmare a faptei ilicite comisă de o altă persoană. În cauza de față, partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M., a arătat în constituirea de parte civilă că solicită 2.512,26 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate.
Instanța a reținut întrunirea în speță a condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 14 și art. 346 C.proc.pen., rap. la art. 1385 și urm. C.civ, respectiv existența prejudiciului suferit de partea civilă respectiv contravaloarea spitalizării părții vătămate, a faptei ilicite săvârșite de inculpat (infracțiunea de lovire sau alte violențe), a legăturii de cauzalitate între această faptă și prejudiciu, precum și a vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei, vinovăție care îmbracă forma intenției indirecte.
S-a reamintit că, pentru a se putea obține repararea prejudiciului trebuie îndeplinite două condiții cumulative: prejudiciul să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune atât existența prejudiciului, cât și posibilitatea de evaluare a acestuia. Și prejudiciul viitor este supus reparării, dacă există siguranța producerii sale, precum și elemente îndestulătoare pentru a-i determina întinderea.
În prezenta cauză s-a considerat că prejudiciul este cert fiind stabilit pe baza decontului de plată și a fișei eliberate de către S. C. Județean de Urgență T. M. (filele 22-26 dos UP) iar până în prezent nu a fost acoperit de către inculpat. Pentru aceste motive instanța a admis acțiunea civilă formulată de S. C. Județean de Urgență T. M. și a obligat inculpatul la plata către spital a sumei de 2.512,26 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate.
Împotriva aceste sentințe penale a declarat apel în termenul legal S. C. Județean de Urgență T. M..
S-a solicitat admiterea apelului și, procedând la rejudecarea cauzei pe fond, să se dispună schimbarea/modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii civile promovate în cauză în contradictoriu cu inculpatul M. F. în sensul obligării acestora la plata dobânzilor legale calculate asupra debitului, începând cu data externării persoanei vătămate din cadrul Spitalului C. Județean de Urgență T. M. și până la achitarea efectivă a debitului de către inculpat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1489 al. 1 C.civ. art. 1535 C.civ., art. 19 C.proc.pen.., art. 408-410 C.proc.pen., art. 412 C.proc.pen., art. 188, art. 189, art. 262 al. 1 lit. a), art. 313 din Legea nr. 95/2006.
Analizând apelul promovat de partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M. prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 și 420 C.proc.pen., instanța de control judiciar constată că este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Sub aspectul stării de fapt, corect reținută de către instanță, pornind de la materialul probator administrat în cauză, hotărârea primei instanțe nu comportă nici un fel de critică, fiind justă concluzia la care s-a oprit judecătorul de fond, anume că inculpatul M. F. se face vinovat fiecare de săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 193 al. 2 C.pen..
Totodată, în mod corect s-a constatat întrunirea condițiilor angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului M. F. față de partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M..
Cu toate acestea, este deficitară modalitatea de soluționare a acțiunilor civile alăturate acțiunii penale.
Prima instanță nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere formulat de cerere formulat de partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M., cu privire la obligarea inculpaților la plata dobânzilor legale aferente cheltuielilor de spitalizare ale părții civile D. C. S., de la data externării și până la data achitării efective.
Art. 1385 al. 1 C.civ. care instituie principiul reparării integrale a prejudiciului, este detaliat în cuprinsul al. 3 al aceluiași articol, care prevede faptul că despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să în realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Dobânzile legale la sumele reprezentând cheltuielile ocazionate de spitalizare au natura juridică a unui beneficiu nerealizat de către unitatea spitalicească, câștig pe care, în mod normal, această unitate ar fi putut să îl realizeze.
Cu privire la data de la care aceste dobânzi trebuie acordate, trebuie să ne raportăm la prevederile art.1381 al. 2 C.civ., în conformitate cu care dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
Data cauzării prejudiciului în dauna părții civile S. C. Județean de Urgență este data externării persoanei vătămate D. C. S., pentru că la această dată au putut fi determinate și cuantificate cheltuielile judiciare ocazionate de spitalizarea acestuia.
În lumina considerentelor de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. apelul formulat de partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M. împotriva sentinței penale nr. 106/16.09.2015 a Judecătoriei Luduș va fi admis, cu consecințele desființării parțiale a hotărârii atacate și rejudecării cauzei în al doilea grad, în limitele următoare:
În baza art. 25 C.proc.pen. rap. la art. 1357 C.civ., art. 1385 C.civ. și art. 1381 C.civ. obligă inculpatul M. F. să plătească cu titlu de despăgubiri civile:
- părții civile S. C. Județean de Urgență T. M. suma de 2.512,26 lei la care se adaugă dobânda legală de la data de 20.06.2014 (data externării persoanei vătămate D. S. C.) și până la data achitării integrale a debitului
Având în vedere soluția pronunțată în apel, în baza art. 275 al. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. admite apelul formulat de partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M. împotriva sentinței penale nr. 106/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .
Desființează în parte hotărârea atacată, numai cu privire la modul de soluționare a laturii civile a cauzei și, rejudecând în aceste limite:
Admite acțiunea formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență T. M..
Obligă inculpatul M. F. să plătească cu titlu de despăgubiri civile:
- părții civile S. C. Județean de Urgență T. M. suma de 2.512,26 lei la care se adaugă dobânda legală de la data de 20.06.2014 (data externării persoanei vătămate D. S. C.) și până la data achitării integrale a debitului
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate, privind condamnarea inculpatului, încadrarea juridică a faptei, natura și cuantumul pedepsei aplicate, valoarea zilei amendă, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 275 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3.12.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
S. A. M. dr. M. V.
GREFIER
A. P.
Red./Thnred./S.A.M./3.12.2015/ 6ex
Jud.fond. R. C.-Judecătoria Luduș
| ← Accesul ilegal la un sistem informatic. Art.360 NCP. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 480/2012. Curtea de... → |
|---|
