Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 17/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Decizia nr. 17/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 17/2015

ROMÂNIA

C. DE A. TÂRGU M.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ nr. 17/A

Ședința publică din 22 ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE dr.M. V.

Judecător A. O.

Grefier G. C.

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Luduș împotriva sentinței penale nr.87 din 6 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ privind pe inculpatul B. A. L. (fiul lui Ș. și M., născut la data de 22.04.1992 în Cluj N., cu domiciliul în comuna Budești, ., jud. Bistrița-Năsăud, CI . nr._, CNP_).

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 7 ianuarie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22 ianuarie 2015. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C. DE A.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A. Tg-M. la data de 11.12.2014 sub nr._ P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA LUDUȘ a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 87/06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Luduș.

În motivarea apelului, P. de pe lângă Judecătoria Luduș critică sentința sub aspectul nelegalității hotărârii atacate, în sensul greșitei aplicări a legii penale mai favorabile prin combinarea instituțiilor autonome, solicitând pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului conform interpretării date art. 5 alin. 1 C. pen prin Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014.

Inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de apel.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de control reține următoarea situație de fapt:

Prin sentința penală nr.87/06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Luduș, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art.386 Cod Procedura Penală s-a admis solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. A. L. din infracțiunea de vătămare corporală, prev. de art.181 alin.1 Cp. din vechiul cod penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din noul cod penal.

În baza art. 396 alin.2 Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul B. A. L., fiul lui Ș. și M., născut la data de 22.04.1992 în Cluj N., cu domiciliul în comuna Budești, ., jud. Bistrița-Năsăud, CI . nr._, CNP_, ocupația sofer la ., necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, 8 clase, fără antecedente penale, la pedeapsa de o lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din noul cod penal cu aplicarea art. 396 alin.10 raportat la art. 375 alin.1 Noul Cod de procedură penală a art. 5 Noul Cod penal, a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal raportat la 76 alin 1 lit. e din C. penal în dauna părții vătămate L. M. C., cu domiciliul în mun. Bistrița, .. M2, ., jud. Bistrița-Năsăud.

În baza art. 71 alin 1 și 2 Cod Penal pe durata executării pedepsei principale a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a –II-a și lit. b din Cod penal.

În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și o lună, calculat potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a –II-a și lit. b din Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 vechiul Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.274 alin.1 din Noul Cod de procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată, s-a dispus să fie plătită din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului M..

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele:

Inculpatul în data de 10.06.2013, în jurul orelor 4.00, se afla în fața localului MARIADI din orașul Sărmașu, când pe fondul unui conflict verbal, l-a lovit cu piciorul pe partea vătămată, Lazărean M. C., moment în care acesta din urmă s-a dezechilibrat și a căzut în șanțul din fața clubului, provocându-i leziuni ce au necesitat 22-23 de zile de îngrijiri medicale.

În urma analizării probelor administrate s-a constatat că vinovăția inculpatului era stabilită cu certitudine.

Astfel, instanța a apreciat, în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, că fapta a fost săvârșită la data la care erau în vigoare vechile prevederi ale codului penal din 1968 însă raportat la încadrarea juridică dată faptei potrivit noilor prevederi ale codului penal se impunea schimbarea încadrări juridice dată faptei având în vedere prevederile noi legi.

În aceste împrejurării instanța a admis solicitarea de schimbare a încadrări juridice dată faptei din infracțiunea de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin. 1 Cp. din vechiul cod penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 din noul cod penal.

Astfel, prima instanță a apreciat că, în drept, fapta inculpatului fapta inculpatului B. A. L., care în data de 10.06.2012, în timp ce se afla față clubului Mariadi din orașul Sărmașu, i-a aplicat părții vătămate o lovitură de picior în urma căreia acesta din urmă, s-a dezechilibrat și a căzut într-un șanț, suferind astfel leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 22-23 de zile de îngrijiri medicale, întrunea elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 din noul cod penal.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin. 2 din noul cod penal instanța a reținut că elementul material constă în acțiunea de lovire a părții vătămate. Acțiunea inculpatului, de lovire a părții vătămate, realizează elementul material al infracțiunii de loviri sau alte violențe, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale respectiv viața și integritatea corporală ocrotită penalmente de acest text legal. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

La individualizarea faptei instanța având în vedere prevederile art. 5 al. 1 Cod penal „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”, aplicând legea penală mai favorabilă în acord cu Decizia CCR nr. 265/2014, prin apreciere globală și nu pe instituții autonome, a constatat că în cazul concret de față, mai favorabilă pentru inculpat, este legea penală veche întrucât va reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal 1968 (conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii). Pe de o parte, s-a constatat că în noul cod penal această circumstanță atenuantă nu a mai fost prevăzută de noul cod penal, iar pe de altă parte, efectele circumstanțelor atenuante sunt mai favorabile în vechea reglementare penală.

La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului, instanța a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal și anume:

-limitele pedepselor fixate de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului; care se reduc cu o treime în cazul închisorii sau o pătrime în cazul amenzii în cazul aplicării prev. art. 396 alin.10 raportat la art. 375 alin.1 Noul Cod de procedură penală;

-gradul de pericol social al faptelor care se încadra între infracțiunile care apără relațiile sociale referitoare la dreptul la viață al fiecărei persoane;

-persoana și antecedentele penale ale inculpatului; din acest punct de vedere s-a remarcat faptul că inculpatul nu are antecedente penale fapt pentru care s-a reținut în favoarea acestuia a circumstanței atenuante judiciare de la art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal.

-împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, din acest punct de vedere trebuie remarcat că circumstanța atenuantă reținută în favoarea inculpatului prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal, impunea aplicarea dispozițiilor art.76 alin 1 lit. e din C. penal care obliga la coborârea pedepselor ce urmau să fie aplicate sub minimul special.

Având în vedere că legea prevede pentru infracțiunea săvârșită de inculpatul B. A. L. pedepse alternative, instanța, ținând seama de cele arătate mai sus, la alegerea pedepsei s-a oprit asupra pedepsei închisorii, considerând că aceasta este în măsură să satisfacă scopul acesteia.

Astfel, apreciind în concret gradul de pericol social al faptei reflectat în lezarea normelor sociale ce reglementează dreptul la viață al fiecărei persoane, motivele care l-au determinat pe acesta să săvârșească fapta, și în special, urmările care sau produs, instanța i-a aplicat o pedeapsă de o lună de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 din noul Cod penal.

În baza art. 71 alin 1 și 2 Cod Penal pe durata executării pedepsei principale a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a –II-a și lit. b din Cod penal.

Fiind îndeplinite condițiile referitoare la acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei și existând convingerea instanței că reeducarea inculpatului poate fi realizată chiar și fără executarea efectivă a pedepsei închisorii aplicate, în temeiul art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a –II-a și lit. b din Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

Conform art. 82 Cod penale a stabilit termenul de încercare de 2 ani și o lună.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 vechiul Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Examinând apelul promovat, din prisma dispozițiilor art. 417 și urm. C. pr. pen, instanța de control judiciar îl găsește fondat, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută de către prima instanță – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal – hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit judecătoria, respectiv la condamnarea inculpatului pentru fapta penală reținută în sarcina sa și la stabilirea modalității de executare a pedepsei prin suspendarea condiționată.

Avem în vedere materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu declarația de recunoaștere dată de inculpate în fața primei instanțe, în cadrul procedurii instituite de disp. art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 C. pr. pen.

Soluția este însă criticabilă sub aspectul interpretării date art. 5 alin. 1 C. pen privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Este adevărat că prin Decizia nr. 2/2014 a ÎCCJ s-a stabilit că aplicarea legii penale mai favorabile se face ținând seama de instituțiile autonome din cele două coduri, însă la data pronunțării sentinței (06.11.2014), judecătorul fondului a procedat greșit la aplicarea legii penale mai favorabile așa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 2/2014 a ÎCCJ, deoarece la data de 20.05.2014 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, urmând ca, în apelul promovat de P., C. să desființeze parțial hotărârea atacată și să facă aplicarea legii penale mai favorabile conform acestei ultime decizii.

Constatăm că de la data săvârșirii faptei și până la soluționarea definitivă a cauzei, au intervenit mai multe legi penale, ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod penal la data de 01.02. 2014, devenind incidente disp. art. 5 alin. 1 C. pen cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, singura interpretare constituțională ce poate fi dată art. 5 alin. 1 C. pen este aceea că, în aplicarea principiului legii penale mai favorabile, nu pot fi combinate două legi penale, ci legea penală mai favorabilă trebuie aplicată în mod global.

Așadar, în privința încadrării juridice a faptei, dată fiind reținerea ciorcumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a din vechiul C. pen, care nu se mai regăsește în actuala reglementare, precum și efectul coborârii obligatorii a pedepsei sub minimul special potrivit disp. art. 76 din vechiul C. pen, ca și suspendarea condiționată a executării pedepsei dispusă tot în baza art. 81 din vechiul C. pen, se impune reținerea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, respectiv art. 181 alin. 1 din vechiul C. pen, menținând pedeapsa de o lună închisoare stabilită de prima instanță, ca și suspendarea condiționată a executării acesteia.

Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen, vom admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Luduș împotriva sentinței penale nr. 87/06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Luduș.

În temeiul art. 423 alin. 1 C. pr. pen vom desființa parțial sentința atacată și rejudecând cauza:

În baza art. 386 alin. 1 C. pr. pen, vom respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

În baza art. 396 alin. 1, 2, 10 C. pr. pen vom dispune condamnarea inculpatului B. A. L. la pedeapsa de o (una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 181 alin. 1 din vechiul C. pen, cu aplicarea art. 375 alin.1 C. pr. pen, cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 alin 1 lit. e din vechiul C. pen și cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen, în dauna părții vătămate L. M. C. (cu d. p.).

Vom menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen, admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Luduș împotriva sentinței penale nr. 87/06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Luduș.

În temeiul art. 423 alin. 1 C. pr. pen desființează parțial sentința atacată și rejudecând cauza:

I. În baza art. 386 alin. 1 C. pr. pen, respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

II. În baza art. 396 alin. 1, 2, 10 C. pr. pen condamnă pe inculpatul B. A. L. (fiul lui Ș. și M., născut la data de 22.04.1992 în Cluj N., cu domiciliul în comuna Budești, ., jud. Bistrița-Năsăud, CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de o (una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 181 alin. 1 din vechiul C. pen, cu aplicarea art. 375 alin.1 C. pr. pen, cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 alin 1 lit. e din vechiul C. pen și cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen, în dauna părții vătămate L. M. C. (domiciliat în Bistrița, ..M2, ., jud.Bistrița Năsăud).

III. Menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2015.

Președinte, Judecător,

dr.M. V. A. O.

Grefier,

G. C.

Red.A.O.-22.01.2015

Tehn.G.C.-22.01.2015/5 ex

Jud.fond I. F. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 17/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ