Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 49/2012. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 49/2012 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 12-10-2012 în dosarul nr. 49/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ nr.49
Ședința publică din 12 octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra plângerii formulate de petentul I. V. M. (domiciliul actual în Oradea, ..9,jud.Bihor) împotriva rezoluției procurorului dată în dosarul nr. 234/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M. și a rezoluției din 23 august 2012 dată prin lucrarea nr. 349/II/2012 de către procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror G. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 8 octombrie 2012, când s-a amânat pronunțarea pentru azi, 12 octombrie 2012. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu-M. sub nr._ /29.08.2012, petentul I. V. M. a formulat plângere împotriva Rezoluției din 12.07.2012 dată de P. de pe lângă Curtea de Apel Tg-M. în dos. nr. 234/P/2011.
În motivarea plângerii, petentul arată că împotriva rezoluției procurorului a formulat plângere la prim-procurorul instituției, însă nu a primit niciun răspuns. Se susține că rezoluția atacată este netemeinică și nelegală, menită să-I favorizeze pe cei doi intimați, P. A. și P. R., care i-au creat petentului un prejudiciu, nerecuperat nici până în ziua de azi.
Petentul a depus în copie înscrisuri.
S-au anexat dosarele de urmărire penală.
Analizând plângerea, prin prisma motivelor invocate, precum si a întregului material probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
Prin Rezoluția din 12.07.2012 dată de P. de pe lângă Curtea de Apel Tg-M. în dos. nr. 234/P/2011, s-au dispus următoarele:
Neînceperea urmăririi penale față de P. A. – avocat în cadrul Baroului Teleorman, pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 Cod penal – patru infracțiuni; uz de fals, prev. de art.291 Cod penal – patru infracțiuni; sustragere de înscrisuri, prev. de art.242 alin.1 Cod penal; evaziune fiscală prev. de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005; spălare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea 656/2003, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 C. pen., furt, prev. de art. 208 alin. 2 C. pen., amenințare, prev. de art. 193 C. pen.
Neînceperea urmăririi penale față de P. R. - avocat în cadrul Baroului Teleorman, pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. - patru infracțiuni, uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. - patru infracțiuni, evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b din Legea 241/2005, spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea 656/2003, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 C. pen., tăinuire, prev. de art. 221 C. pen., art. 208 alin. 2 C. pen.
Neînceperea urmăririi penale față de F. G. -pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 C. pen.
Respingerea cererii formulate în cauză având ca obiect luarea măsurilor asigurătorii.
Respingerea cererii formulate în cauză având privind efectuarea confruntărilor solicitate de I. V. M..
Restituirea către P. A. a înscrisurilor ce au fost ridicate în original.
Pentru a pronunța această soluție, procurorul a reținut următoarele:
În cauză, persoana vătămată lenciu V. M. a formulat o plângere penală prin care a reținut comiterea unor fapte de natură penală de către făptuitorii P. A., P. R. - avocați în cadrul Baroul Teleorman și F. G., fiind enumerate infracțiunile săvârșite de făptuitori, respectiv întocmire de documente în fals, semnături în fals, fals, uz de fals, asociere în vederea comiterii de infracțiuni, spălare de bani obținută din evaziune fiscală, furt calificat în dauna avutului privat
In plângerea penală formulată de persoana vătămată s-a reținut că o plângere penală formulată anterior, având același conținut a fost adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cauza penală fiind soluționată de procuror, soluție împotriva căreia a formulat plângere, respinsă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Din actele premergătoare existente la dosarul cauzei, rezultă că sub nr. 527/P/2010, s-a înregistrat la P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea, o plângere penală formulată de persoana vătămată lenciu V. M. împotriva făptuitorilor P. A. și P. R., prin rezoluția emisă de parchetul precizat anterior în dosarul nr. 527/P/2010 din data de 16.05.2011 dispunându-se neînceperea urmăririi penale fată de P. A. și P. R. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen., art. 208 alin. 1 C. pen., art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005.
Prin rezoluția nr. 455/_ din data de 16.06.2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului I. V. M. împotriva soluției date în dosarul nr. 527/P/2010, persoana vătămată adresându-se instanței de judecată - Curtea de Apel Oradea - cu plângere împotriva soluției dispuse de procuror. Prin sentința penală nr. 116/P1/2011 din 02.11.2011 - dosar nr._ - Curtea de Apel Oradea a dispus respingerea ca nefondată a plângerii formulate de petentul I. V. M. împotriva rezoluției din 16.05.2011 dată în dosarul 527/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Prin rezoluția emisă de P. de pe lângă Curtea de Apel Târgu-M. în dosarul nr. 234/P/2011 la data de 07.09.2011, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P. A. și P. R. pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. și furt calificat, prev. de art. 208, 209 C. pen., ulterior prin sentința penală nr. 23/27.12.2011 dată de Curtea de Apel Târgu-M. în dosar nr._ dispunându-se, în conformitate cu art. 2781 alin. 8 lit. b Cod pr. pen., admiterea în parte a plângerii formulate de I. V. M. în contra rezoluției 234/P/2011 din 07.09.2011 și, în consecință, desființarea parțială a rezoluției atacate, trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de cei doi făptuitori pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 C. pen., spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002. în temeiul disp. art. 2781 alin. 1 lit. a Cod pr. pen. s-a dispus, prin aceeași sentință, respingerea ca nefondată a plângerii petentului I. V. M. și menținerea dispoziției din rezoluția atacată de neîncepere a urmăririi penale față de cei doi făptuitori pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208, art. 209 C. pen.
Sub nr. 475/P/2011 s-a înregistrat parchet o nouă plângere penală formulată de persoana vătămată I. V. M., prin rezoluția din 09.01.2012 dispunându-se conexarea cauzei penale înregistrată sub nr. 475/P/2011 la cauza penală înregistrată sub nr. 234/P/2011.
În concret, s-a reținut în plângerea penală formulată de I. V. M. că la data de 08.04.2011, făptuitorul P. A. s-a prezentat la Judecătoria Miercurea C. și, deși nu mai avea nici o calitate, a copiat acte cu antetul semnăturii sale din dosarul înregistrat sub nr.3251/2A/2010 și a sustras, din același dosar, delegațiile emise de alți doi avocați, respectiv B. I. și Demisa V.; că - studiind dosarul înregistrat la P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea sub nr. 527/P/2010 a descoperit mai multe documente false, respectiv convenția civilă din 09.02.2007, contractele de asistență juridică nr. 1/09.01.2008 și nr. 44/21.10.2008, contracte ce purtau semnăturile sale, însă aceste semnături nu i-ar aparține întrucât începând cu data de 01.01.2008 și-a schimbat semnătura; că făptuitorul ar fi cumpărat un autoturism marca Mercedes, menționându-se în contractul de vânzare cumpărare cu titlu de preț suma de 15.000 euro, făptuitorul achitând doar suma de 6800 euro, diferența de preț provenind din plățile făcute către făptuitor constând în onorariu și cheltuielile de judecată, în privința cărora făptuitorul a refuzat să elibereze chitanțe; că la întoarcerea de la Strasbourg - unde i-ar fi asigurat asistența juridică într-o cauză înregistrată la CEDO - mai precis la 22.06.2009, i-ar fi spus făptuitorului că i-ar fi mototolit și sustras un contract de asistență juridică, făptuitorul amenințându-1 că-l va pune pe bodyguard-ul C. C. să-l rupă în bătaie; că la data de 07.04.2009, făptuitorul i-ar fi sustras contractul de asistență juridică nr. 44/21.10.2008 din geanta sa.
În vederea stabilirii cu exactitate a faptelor și a împrejurărilor comiterii acestora s-a procedat la audierea persoanei vătămate I. V. M., la sediul parchetului.
Referitor la infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sus-numitul a indicat înscrisurile al căror conținut fals l-a constatat și anume: convenția civilă încheiată la 09.02.2007, contractul de asistentă juridică nr.1/09.01.2008, contractul de asistență juridică nr.44/21.10.2008, contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat între fratele său I. R. I. și P. A. la data de 21.10.2008.
Din actele premergătoare existente la dosarul cauzei a rezultat că la 18.12.2006 s-a încheiat contractul nr.81 prin care făptuitorul P. A. a convenit cu persoana vătămată să-i acorde asistență juridică în cauza înregistrată la Judecătoria Oradea sub nr. 6345/2003, în care persoana vătămată avea calitatea de inculpat, onorariul fiind stabilit la suma de 3000 euro, din care 1000 euro să fie plătite la data încheierii contractului și restul în două tranșe, respectiv în februarie și martie 2007.
Prin convenția civilă - act adițional la contractul nr. 81/18.12.2006, încheiată la 09.02.2007 la Oradea, persoana vătămată s-a obligat să garanteze cu imobilele situate în Oradea, ..12 și 9, plata onorariului de 2000 euro din contractul nr. 81/18.12.2006 și a cheltuielilor de deplasare a avocatului P. A.. Înscrisul precizat anterior poartă trei semnături, una dintre ele fiind realizată dedesubtul mențiunii numelui și prenumelui F. G..
Persoana vătămată a susținut că nu a cunoscut nimic în legătură cu încheierea convenției civile - act adițional la contractul nr.81/18.12.2006, încheiată la 09.02.2007, nesemnând această convenție, solicitând tragerea la răspundere penală a făptuitorilor P. A., P. R. și F. G. pentru comiterea infracțiunilor de fals și uz de fals.
Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, privind convenția civilă din 09.02.2007, s-a constatat incidența disp. art.10 lit. g Cod pr. pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, motiv pentru care s-a dispus față de făptuitorii P.* A., P. R. și F. G. neînceperea urmăririi penale pentru comiterea acestor infracțiuni.
Având în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen. - pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă - precum și faptul că nu a fost întrerupt cursul prescripției, s-a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale instituit prin dispozițiile art. 122 lit, d C. pen.
In cauză s-a dispus și efectuarea unei constatări tehnico științifice de natură grafică prin ale cărei concluzii s-a opinat în sensul că din cauza calității slabe a copiei, semnăturile redate la finalul copiei înscrisului intitulat „convenție civilă" - act adițional la contractul 81/18.12.2006, încheiată la 09.02.2007, nu pot face obiectul examinărilor.
De menționat că nu s-a identificat originalul înscrisului reclamat ca fiind fals, constatarea tehnico-științifică realizându-se asupra unei copii a înscrisului.
Pe de altă parte - în privința aceluiași înscris – s-a menționat că pentru existența infracțiunii este necesar ca înscrisul falsificat să fie folosit de însuși autorul falsului sau să fie încredințat de acesta altei persoane spre folosire.
Din actele premergătoare nu a rezultat că înscrisul precizat anterior ar fi fost folosit de vreunul dintre făptuitori ori că ar fi fost încredințat unei alte persoane spre folosire, simpla falsificare a unui înscris sub semnătură privată neconstituind infracțiune.
Totodată - referitor la caracterul fals al înscrisului, caracter reținut de persoana vătămată - de precizat că prin declarația dată în cauză, numitul F. G. - menționat în înscris - a susținut că în cursul lunii februarie 2007 a asistat la o discuție ce a avut loc între făptuitorul P. A. și persoana vătămată.
Sus-numitul a declarat că din discuțiile purtate între cei doi, a rezultat că persoana vătămată mai avea de achitat făptuitorului - probabil dintr-un contract de asistență juridică - suma de 2000 Euro. A susținut că s-a încheiat, cu acea ocazie, un act al cărui conținut a fost scris de către P. A., act ce i-a fost citit și din al cărui conținut reieșea că privitor Ia datoria de 2000 Euro persoana vătămată a fost de acord sa două imobile - proprietatea sa - să constituie garanția plății acestei sume de bani datorate făptuitorului P. A.. A precizat, totodată, că înscrisul a fost semnat de către el, de către făptuitor, de către persoana vătămată, la discuția ce a avut loc nemaifiind de față alte persoane.
Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat că declarația persoanei vătămate - în sensul indicat anterior - nu se coroborează cu alte mijloace de probă ci, dimpotrivă, este contrazisă prin declarațiile date în cauză de făptuitor și numitul F. G..
Întrucât s-a solicitat prin plângerea penală formulată în cauză tragerea la răspundere penală a făptuitorilor P. A., P. R., F. G. și pentru comiterea infracțiunilor de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., s-a dispus privitor la aceste infracțiuni, neînceperea urmăririi penale.
În sprijinul soluției ce s-a dispus referitor la infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. s-a menționat - sub aspectul elementelor constitutive ale acesteia - că infracțiunea de uz de fals este absorbită în conținutul obiectiv al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
S-a apreciat că nu se impune, totodată, nici sesizarea instanței civile competente cu privire la desființarea convenției civile din 09.02.2007 - în condițiile art. 45 Cod pr. civ., art. 228 alin. 6 Cod pr. pen. - pentru motivele expuse anterior.
La data de 21.10.2008 s-a încheiat între făptuitor P. A. și persoana vătămată I. V. M. contractul nr.44, prin care făptuitorul P. A. s-a obligat la susținerea apelului la Tribunalul Bihor și solicitarea strămutării cauzei, stabilindu-se un onorariu de succes pentru admiterea cererii de strămutare de 5.000 euro, un onorariu de succes de 5.000 euro pentru admiterea apelului iar pentru eventualitatea cererii formulate la CEDO s-a stabilit un onorariu de 1/2din suma solicitată și cheltuielile de transport, cazare și diurnă care vor fi suportate de avocat și care vor fi achitate eventual după vânzarea imobilelor persoanei vătămate.
Persoana vătămată a declarat că nu a semnat contractul de asistență juridică nr.44 din 21.10.2008 - pe care l-a depus la dosarul cauzei - menționând că a încheiat la 21.10.2008 un contract de asistență juridică purtând același număr - 44, însă acesta avea alt conținut și l-a încheiat cu făptuitorii P. R. și Pan tea A., onorariul menționat în contract fiind de 6.000 Euro - sumă ce nu apare în contractul identificat la dosarul P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea -, enumerând obligațiile asumate de cei doi făptuitori prin realul contract nr. 44/21.10.2008.
A susținut persoana vătămată prin declarația dată la sediul acestui parchet că, potrivit relatărilor făcute de C. C., acesta din urmă, împreună cu P. A. și F. G. s-au deplasat la Miercurea C. - mai precis la Judecătoria Miercurea C. la 08.04.2011 și că după ce P. A. ar fi copiat niște înscrisuri din dosarul penal ce-l privea pe I. V. M., s-au deplasat la o cafenea. Aici, făptuitorul P. A. a întocmit niște înscrisuri - mai precis cele patru la care a făcut referire persoana vătămată în declarația dată, făptuitorul P. A. făcând o afirmație de genul „lasă că-i arăt eu lui pentru că m-a denunțat, că o să-i iau casele".
Audiat fiind, C. C. a declarat că la data de 08.04.2011, în timp ce se afla la un bar în Miercurea C., împreună cu P. A. și F. G., P. A. a scos din geantă un top de contracte de asistență juridică în formă tipizată și netipizată și, împreună cu F. G., au început să scrie pe acele contracte, menționând că nu a văzut ce anume au scris, cei doi semnând, în prezența sa, documentele respective.
Prin declarațiile date la sediul acestui parchet, F. G. și P. A. au infirmat cele susținute de C. C. și persoana vătămată.
În privința infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată legată de încheierea și semnarea contractului de asistență juridică nr. 44/21.10.2008, s-a constatat incidența disp. art 10 lit. d Cod pr. pen., apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii obiective, motiv pentru care s-a dispus față de făptuitorii P. A. și P. R. neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen.
S-a dispus, în cauză, o constatare tehnico-științifică de natură grafică, prin ale cărei concluzii se opinează în sensul că semnătura de la rubrica „client/reprezentant" de pe copia indigo a contractului de asistență juridică nr.44/21.10.2008 nu a fost executată de numitul I. V. M.. S-a mai reținut că semnătura a fose executată prin imitație și nu conține elemente care să permită stabilirea autorului (nu prezintă elemente specifice autorului).
Din partea expozitivă a raportului de constatare tehnico-științifică rezultă că semnătura în litigiu și semnăturile numitului I. V.-M. prezintă asemănări și deosebiri, asemănările privind aspectul general și alcătuirea iar deosebirile privind viteza, naturalețea și siguranța în execuție.
S-a precizat faptul că, întrucât nu a fost identificat exemplarul original al contractului 44/21.10.2008, constatarea tehnico-științifică s-a realizat asupra copiei indigo a contractului, persoana vătămată susținând că adevăratul, realul contract 44/21.10.2008, i-ar fi fost sustras de către P. A. și că n-a realizat nicio copie după acest contract.
Actele premergătoare existente la dosarul cauzei generează, sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 290 C. pen., o îndoială care, potrivit regulii „in dubio pro reo" profită făptuitorului și aceasta în condițiile în care constatarea tehnico-științifică de natură grafică nu s-a realizat asupra înscrisului original, situație în care examinarea și concluzia realizată, respectiv formulată, asupra copiei indigo - reprodusă prin intermediul hârtiei copiative de culoare albastră - nu oferă certitudine.
Mai mult, persoana vătămată lenciu V. M., a susținut că originalul adevăratului contract de asistență juridică nr. 44/21.10.2008 i-ar fi fost sustras de P. A. - faptă în privința căreia s-a dispus neînceperea urmăririi penale, soluție ce a fost supusă controlului judecătoresc.
Cu toate că sustragerea acestui contract de vânzare-cumpărare ar fi avut loc la data de 07.04.2009, totuși, plângerea penală formulată de lenciu V. M. a fost înregistrată la data de 16.12.2010, context în care - având în vedere și soluția dată de procuror privitor la infracțiunea de furt – s-a constatat că există o îndoială privitor la sinceritatea persoanei vătămate.
S-a menționat că existenta infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este subordonată, din punct de vedere obiectiv, îndeplinirii unor condiții, una dintre acestea fiind ca făptuitorul să folosească înscrisul falsificat sau să-l încredințeze altei persoane spre folosire în vederea producerii unei consecințe juridice.
Nu rezultă, din actele premergătoare, că înscrisul apreciat de persoana vătămată ca fiind falsificat, ar fi fost folosit de vreunul dintre făptuitorii sau că ar fi fost încredințat unei alte persoane spre folosire.
S-a solicitat de către persoana vătămată tragerea la răspundere penală a făptuitorilor P. A., P. R. și pentru comiterea infracțiunilor de uz de fals, fapte prev. de art. 291 C. pen., infracțiuni în privința cărora s-a constatat incidența dispozițiilor art. 10 lit. d Cod pr. pen. - pentru motivele expuse anterior privitor la infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. - astfel încât soluția ce s-a dat în privința comiterii acestor infracțiuni a fost de neîncepere a urmăririi penale.
S-a considerat că nu se impune, totodată, nici sesizarea instanței civile competente cu privire la desființarea contractului nr. 44/21.10.2008 - în condițiile art. 45 Cod pr. civ., art. 228 alin. 6 Cod pr. pen. - pentru motivele expuse anterior.
La data de 09.01.2008 s-a încheiat între făptuitorul P. A. și persoana vătămată I. V. M., contractul nr.1, obiectul contractului constituindu-l redactare și susținere plângere penală împotriva procurorilor de la DIICOT Oradea și autori necunoscuți, onorariul fiind fixat la suma de 10.000 euro, cu mențiunea că pentru achitarea onorariului I. V. M. garantează cu imobilele proprietatea acestuia de pe .. 12 și 9 din Oradea.
Persoana vătămată a susținut că nu a semnat contractul de asistentă juridică nr.1/09.01.2008 pe care l-a depus, în copie, la dosarul cauzei.
In privința infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. - privitor la încheierea contractului de asistență juridică nr. 1/09.01.2008 – s-a constatat incidența disp. art. 10 lit. a Cod pr. pen., întrucât fapta nu există, motiv pentru care s-a dispus față de făptuitorii P. A. și P. R. neînceperea urmăririi penale pentru comiterea acestei infracțiuni.
Prin concluziile cuprinse în raportul de constatare-tehnico științifică de natură grafică, s-a opinat în sensul că semnătura de la rubrica „client/reprezentant"de pe contractul nr.1/09.01.2008, a fost executată de către numitul I. V. M., cu mențiunea că examinarea și concluziile au fost realizate/ formulate asupra înscrisului original ce a fost depus la dosarul cauzei.
S-a constatat astfel că declarația persoanei vătămate - în sensul menționat anterior - nu se coroborează cu alte mijloace de probă, mai mult, este contrazisă și prin concluziile raportului de constatare tehnico științifică la care s-a făcut referire mai sus.
D. fiind caracterul subsecvent al infracțiunii de uz de fals și incidența dispozițiilor art. 10 lit. a Cod pr. pen. în privința infracțiunii prev. de art. 290 C. pen., s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. a Cod pr. pen., neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P. A. și P. R. pentru comiterea infracțiunilor de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen.
La data de 21.10.2008 s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, între I. R. I. - fratele persoanei vătămate - și făptuitorul P. A., obiectul contractului constituindu-l autoturismul marca Mercedes, înmatriculat sub nr._, prețul de vânzare fiind de_ Euro. Contractul este semnat la rubricile „semnătura vânzătorii iui"" și „semnătura cumpărătorului".
Persoana vătămată a susținut că acest contract de vânzare cumpărare reprezintă un înscris falsificat caracterul fals al înscrisului constând în faptul că prețul prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare și anume suma de 15.000 Euro nu reprezintă realitatea în sensul că prețul efectiv achitat de către făptuitorul P. A. a fost de 6.800 Euro.
În temeiul disp. art.10 lit a Cod pr. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P. A. și P. R. și pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 290 C. pen., privitor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între I. R. I. și P. A. la data de 21.10.2008.
A rezultat, din actele premergătoare îndeplinite în cauză, că încheierea contractului de vânzare-cumpărare s-a realizat între cele două persoane precizate anterior, că întreg conținutul contractului - inclusiv mențiunea privitoare la preț - corespunde adevărului, realității, că acest contract a fost semnat de cele două părți contractante în calitățile prevăzute în contract.
Susținerea făptuitorului P. A. în sensul că acest contract nu cuprinde date necorespunzătoare adevărului, este confirmată prin declarațiile date în cauză de P. P. și I. R. I.. Această din urmă persoană - care este fratele persoanei vătămate și care a figurat în calitate de vânzător - a declarat că, urmare discuțiilor purtate cu P. A., a încheiat la 21.10.2008, un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un autoturism, că prețul vânzării a fost stabilit la suma de 15.000 Euro; că, după redactarea înscrisului, l-a semnat, recunoscând semnătura sa executată pe contractul de vânzare-cumpărare ce i-a fost prezentat în copie; că i s-a achitat prețul asupra căruia au convenit.
S-a constatat că susținerile persoanei vătămate privitoare la caracterul fals al acestui contract nu sunt reale, fiind infirmate prin actele premergătoare efectuate în cauză.
D. fiind caracterul subsecvent al infracțiunii de uz de fals și incidența dispozițiilor art. 10 lit. a Cod pr. pen. în privința infracțiunii prev. de art. 290 C. pen., s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. a Cod pr. pen., neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P. A. și P. R. pentru comiterea infracțiunilor de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen.
Referitor la infracțiunea de sustragere de înscrisuri, persoana vătămată a declarat că, potrivit celor relatate de numitul C. C., acesta din urmă s-a deplasat împreună cu făptuitorul P. A. la Judecătoria Miercurea C., la 08.04.2011, unde făptuitorul P. A. a copiat mai multe acte din dosarul nr. 325/2A/2010 și a sustras din același dosar delegații avocațiale emise de B. loan și V. D., avocați care i-au asigurat asistența juridică într-o cauză penală în faza de urmărire penală.
Prin plângerea penală formulată în cauză și prin declarația dată la sediul acestui parchet, persoana vătămată a susținut că făptuitorul P. A. a sustras la data de 08.04,2011 din dosarul înregistrat la Judecătoria Miercurea C. sub nr. 3251/2A/2010 mai multe înscrisuri, respectiv delegații avocațiale emise de avocații B. loan și V. D., care i-au asigurat asistența juridică în cauza penală în cursul urmării penale.
Prin declarația dată la sediul acestui parchet persoana vătămată a susținut că numitul C. C. i-ar fi relatat că făptuitorul P. A. a sustras din dosar înscrisurile precizate anterior.
Având în vedere actele premergătoare îndeplinite în cauză, s-a constatat - în privința infracțiunii de sustragere de înscrisuri prev. de art. 242 alin. 1 C. pen. - incidența disp. art. 10 lit. a Cod pr. pen., întrucât fapta nu există, motiv pentru care s-a dispus față de P. A. neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii precizate anterior.
S-a procedat, în cauză, la consultarea dosarului înregistrat la Judecătoria Miercurea C. sub nr. 3251/2A/2010, constatându-se următoarele: acest dosar cuprinde mai multe dosare ale Judecătoriei Oradea, Tribunalului Bihor precum și dosarul de urmărire penală privind pe lenciu V. M. care, prin rechizitoriul emis de P. de pe lângă Tribunalul Bihor în dosar nr. 249/P/2003 a fost trimis în judecată prin comiterea infracțiunilor prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 12 din Legea 87/1994 cu art. 13 C. pen.; art. 297 C. pen., fiind sesizată Judecătoria Oradea.
Au fost identificate, în original, la dosarul de urmărire penală, împuternicirea avocațială emisă de avocat B. loan prin care a fost împuternicit în baza contractului de asistență juridică nr.37/2003 - de către lenciu V. M. să exercite activitățile prev. de art. 3 din Legea 51/1995 la P. de pe lângă Judecătoria Oradea respectiv împuternicirea avocațială emisă de V. D. prin care este împuternicită de lenciu V. M. să exercite activitățile prev. de art. 3 din Legea 51/1995 la poliție și parchet.
A rezultat, astfel, că susținerea persoanei vătămate în sensul sustragerii celor două împuterniciri avocațiale nu corespunde realității, aceste înscrisuri fiind identificate, în original, la dosarul cauzei. Pe de altă parte, audiat fiind, numitul C. C. a declarat că la data de 08.04.2011 l-a însoțit pe P. A. la sediul Judecătoriei Miercurea C., unde făptuitorul ar fi formulat, în scris, o cerere de eliberare a unor înscrisuri, în copie, de la un dosar, precizând că nu a văzut ca făptuitorul să fi sustras vreun înscris din dosar și că nu știe dacă, în momentele în care nu a fost prezent, făptuitorul P. A. a sustras sau nu vreun înscris.
Infracțiunea de evaziune fiscală, potrivit declarației persoanei vătămate, constată în faptul că P. A. a ascuns adevărata valoare a autoturismului ce a fost cumpărat, respectiv valoarea de 25.000 Euro și în neemiterea chitanțelor reprezentând sumele de bani ce i le-a achitat acestuia în temeiul contractelor de asistență juridică încheiate, sumă în cuantum de aproximativ_ lei Rol.
A rezultat, din actele premergătoare îndeplinite în cauză, că privitor la aceeași faptă a fost sesizat P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin rezoluția precizată mai sus - menținută de judecător - dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de P. A. și P. R., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 9 lit. b din Legea 241/2005.
S-a constatat astfel incidența disp. art. 10 lit. j Cod pr. pen. - întrucât există autoritate de lucru judecat - astfel încât s-a dispus față de cei doi făptuitori neînceperea urmăririi penale, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 9 lit. b din Legea 241/2005.
Infracțiunea de spălare de bani constă - potrivit susținerii persoanei vătămate - în faptul că avocatul a menționat în contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 21.10.2008 suma de 6.000 Euro în loc de 25.000 Euro - apreciată ca fiind valoarea reală a autoturismului - și în faptul că nu i-au fost emise chitanțe pentru sumele de bani de bani ce au fost achitate făptuitorului P. A. cu titlu de onorariu, cheltuieli de transport și cazare.
Referitor la infracțiunea precizată anterior s-a constatat incidența dispozițiilor art. 10 lit. a Cod pr. pen., actele premergătoare îndeplinite în cauză neoferind indicii cu privire la existența acestei infracțiuni, prețul menționat în contractul de vânzare-cumpărare constatându-se a fi prețul real achitat de către cumpărător vânzătorului.
Pentru motivele reținute anterior s-a dispus față de făptuitorii P. R. și P. A. neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002."
Infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni constă în faptul că P. A., P. R. și F. G. s-au asociat în vederea săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri sub semnătură privată - respectiv cele patru înscrisuri, în privința lui F. G. doar în legătură cu încheierea convenției civile din 09.02.2007.
În temeiul disp. art. 10 lit. a Cod pr. pen. s-a dispus față de cei trei făptuitori neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 C. pen., întrucât nu rezultă, din actele premergătoare îndeplinite în cauză, existența acestei infracțiuni, simpla afirmație a persoanei vătămate în sensul comiterii acestei infracțiuni, nesusținută prin niciunul dintre actele premergătoare efectuate în cauză, nefiind suficiente pentru formarea convingerii existenței acestei infracțiuni.
S-a mai reținut în plângerea penală și în declarația dată de persoana vătămată că făptuitorul P. A. a sustras la data de 07.04.2009, dată la care era fixat un termen de judecată la Judecătoria Miercurea C., contractul de asistență juridică nr.44/21.10.2008, contract sustras din geanta sa pe care a lăsat-o în autoturismul numitului C. C..
Privitor la comiterea aceleiași fapte, persoana vătămată a mai formulat anterior o plângere penală înregistrată la P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea sub nr. 527/ P/ 2010, prin rezoluția emisă la 16.05.2011 - soluție menținută și de Curtea de Apel Oradea prin sentința penală nr. 116/02.11.2011 - dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de P. A. și P. R. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 2 C. pen.
Având în vedere cele de mai sus s-a constatat incidența disp. art.10 lit. j Cod pr. pen. - întrucât există autoritate de lucru judecat, motiv pentru care s-a dispus față de cei doi făptuitori neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 2 C. pen.
În plângerea penală formulată în cauză persoana vătămată a reținut că la data de 22.06.2009, în timp ce se întorcea din Germania împreună cu făptuitorul P. A. și alte persoane pe care le-a enumerat, făptuitorul P. A. 1-a amenințat că îl va pune „body-guardul lui sa mă rupă în bătaie". S-a dispus în cauză neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul P. A. pentru comiterea infracțiunii de amenințare, faptă prev. de art. 193 C. pen., întrucât plângerea este tardiv formulată - respectiv după trecerea a doi ani de la comiterea acesteia - tardivitate ce echivalează cu lipsa plângerii, incidente fiind dispozițiile art. 10 lit. f Cod pr. pen.
În temeiul art.10 lit. a Cod pr. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P. R. pentru comiterea infracțiunii de tăinuire, faptă prev. de art. 221 C. pen. constând, potrivit declarației persoanei vătămate, în faptul că, deși avea cunoștință despre adevăratul contract 44/21.10.2008, totuși acest făptuitor nu s-a prezentat în instanță pentru a-i asigura asistența juridică, prezentându-se doar la Tribunalul Harghita.
Din actele premergătoare îndeplinite în cauza a rezultat că nu există infracțiunea de tăinuire, reținută de persoana vătămată în sarcina făptuitorului precizat anterior, cu mențiunea că acesta din urmă a declarat că nu cunoaște împrejurări legate de încheierea contractului 44/21.10.2008.
S-a solicitat de către persoana vătămată I. V. M. prin declarația dată la sediul acestui parchet și printr-un înscris înregistrat la P. de pe lângă Curtea de Apel Târgu-M. la data de 15.05.2012, luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând făptuitorilor P. A. și P. R..
S-a dispus respingerea cererii privind luarea măsurilor asigurătorii solicitate de persoana vătămată, întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
Măsurile asigurătorii sunt măsuri care se iau în cursul procesului penal în vederea garantării realizării efective a reparării pagubei produse prin infracțiune ori a executării pedepsei amenzii, constând în indisponibilizarea unor bunuri și se pot institui pe bunurile celor care răspund civil în cadrul procesului penal: învinuitul sau inculpatul, precum și partea responsabilă civilmente.
Pentru luarea acestor măsuri se cer a fi întrunite următoarele condiții: să existe o pagubă materială, paguba să fie produsă prin infracțiune, cu privire la infracțiune să existe un proces penal și să existe parte civilă.
Se constată, însă, că nu sunt întrunite cumulativ aceste condiții, respectiv nu este îndeplinită cerința existenței procesului penal, în cauză nefiind dispusă începerea urmăririi penale, act declanșator al procesului penal.
S-a solicitat totodată de către persoana vătămată efectuarea unor confruntări între aceasta și cei doi avocați, între C. A. M. și soția avocatului P. A., între C. A. M. și cei doi avocați, între C. C. și C. A. M., între F. G. și subsemnatul, între F. G. și avocații P. A. și P. R., de fapt între toate persoanele implicate în această cauză.
S-a dispus respingerea cererii de efectuare a confruntărilor enumerate anterior întrucât s-a apreciat că nu este necesară pentru lămurirea cauzei.
S-a dispus, totodată, restituirea către P. A. a înscrisurilor ridicate în original la datele de 28.03.2012 și 25.04.2012.
Împotriva acestei soluții, petentul s-a adresat cu plângere P.-procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg-M., plangere ce a fost respinsă prin Rezoluția din 23.08.2012 dată de Procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg-M. în dos. nr. 349/II/2/2012.
Rezoluția dată de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg-M. i-a fost comunicată petentului la data de 29.08.2012 (dovada comunicării – fila 342 dos.), însă petentul I. V. M. s-a adresat cu plângere instanței cu două zile înainte, la data de 27.08.2012 (data poștei – plicul de la fila 14 dos. instanță).
P.-procurorul adjunct a constatat că plângerea petentului împotriva soluției dată de procurer este neîntemeiată.
În cuprinsul plângerii adresată instanței, petentul nu a adus noi motive și nu a solicitat noi probe, astfel încât vom avea în vedere criticile aduse de petent prin plângerea adresată prim-procurorului, respectiv susținerile acestuia potrivit cărora în cauză nu s-ar fi efectuat cercetări cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, iar infracțiunile de fals, uz de fals și de furt există, soluția dată de procuror fiind rezultatul unor cercetări incomplete.
Fără a mai relua situația de fapt reclamată și analizarea probelor, Curtea constată, pe de o parte, că în cauză s-au administrat probe și s-au făcut cercetări, iar pe de altă parte, temeiurile reținute de procuror pentru soluția dată în cazul fiecărei infracțiuni, sunt corecte și reprezintă rezultatul unei amănunțite și juste aprecieri a probelor făcută de procuror.
Astfel, constatăm că faptele reclamate fie nu există, fie le lipsește unul din elementele constitutive, ori există cauze de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, astfel încât soluțiile de neîncepere a urmăririi penale dispuse în cauză sunt legale și temeinice.
Potrivit disp. art. 2781 alin.11 C. pr. pen, în situația prev. de art. 2781 alin.8 lit. a C. pr. pen, persoana în privința căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări no ice nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul din cazurile prev. de art. 10 C. pr. pen.
Având în vedere Sentința penală nr. 116/02.11.2011 a Curții de Apel Oradea, rămasă definitivă, în mod correct s-a reținut că există autoritate de lucru judecat cu privire la pretinsa infracțiune de evaziune fiscală săvârșită prin neemiterea/emiterea pentru plata parțială a chitanțelor și pentru fortul contractului nr. 44/2008.
Actele de cercetare întrerpinse în cauză au condus la reținerea cauzelor de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. de art. 10 lit. g C. pr. pen – faptele descries la pct. I din Rezoluția din 12.07.2012, de art. 10 lit. d C. pr. pen – faptele descries la pct. II, de art. 10 lit. a C. pr. pen pentru faptele descries la pct. III și IV din aceeași rezoluție.
Uzul de fals reclamat, pentru acesta s-a motivate caracterul subsidiar față de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, temeiurile de fapt și de drept care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale fiind cele prev. de art. 10 lit. a sau d C. pr. pen.
Soluțiile date de procuror prin rezoluția atacată sunt temeinice și legale, la adăpost de orice critică, deoarece, potrivit disp. art. 228 alin. 4 C. pr. pen, când se constată existența unor cause ce împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, soluția care se impune a fi dată este cea de neîncepere a urmăririi penale.
Față de cele reținute, plângerea urmează să fie respinsă ca nefondată, fiind menținute Rezoluțiile atacate.
Văzând si disp art. 192 alin 2 C. pr. pen,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 2781 alin. 8 lit. a C. pr. pen, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul I. V. M. (domiciliat în Oradea, ..9,jud.Bihor în contradictoriu cu intimații P. A., P. R. (ambii cu domiciliul în Z., . A, ., jud.Teleorman și în Z., ..3, jud.Teleorman) și F. G. (domiciliat în Prejmer, ., jud.B.).
Menține Rezoluția din 12.07.2012 dată de P. de pe lângă Curtea de Apel Tg-M. în dos. nr. 234/P/2011 si Rezoluția din 23.08.2012 dată de Procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg-M. în dos. nr. 349/II/2/2012.
În baza art. 192 alin. 2 C. pr. pen, obligă petentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 octombrie 2012.
Președinte,
A. O.
Grefier,
G. C.
Red.A.O-12.10.2012
Tehn.G.C.- 12.10.2012/2 ex
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 61/2012. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 614/2012. Curtea de... → |
|---|
