Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr. 79/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 24-04-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 79/CO
Ședința publică din data de 24.04.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror V. M..
Pe rol se află judecarea contestației formulată de contestatorul N. C. S. împotriva sentinței penale nr. 78 din 24.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., secția penală în dosarul nr._ .
Fără citarea părților.
Dezbaterile și susținerile se află consemnate în încheierea de ședință din 22.04.2015 care face parte integrantă din prezenta și prin care, pentru lipsă de timp, în vederea deliberării și pronunțării, instanța a stabilit termen la data de 24.04.2015, când:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele
Prin sentința penală nr. 78 din 24.02.2015, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ /2014, s-a respins cererea de modificare a pedepsei, formulată de condamnatul N. C..
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului T., înaintată pe cale administrativă Tribunalului A., unde a fost înregistrată la data de 10 februarie 2015, condamnatul N. C. S. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu motivarea că infracțiunea de omor deosebit nu mai este prevăzută de noul Cod penal, fapta pentru care a fost condamnat fiind prevăzută de noul Cod penal ca omor calificat.
Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, prima instanță a reținut următoarele:
Condamnatul N. C. S. se află în P. A., în executarea pedepsei detențiunii pe viață, aplicate prin sentința penală nr. 139/18.02.2009, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2840/R/26.08.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, s-a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
În același timp s-a ținut cont de dispozițiile art. 187 Cod penal, în conformitate cu care, prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepselor.
În speță, s-a constatat că, pedeapsa în executarea căreia se află condamnatul N. C. S., a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. 1 și art. 176 alin. 1 lit. b și c vechiul Cod penal. Într-adevăr, în noul Cod penal nu mai este prevăzută infracțiunea de omor deosebit de grav, fapta săvârșită de condamnatul N. C. S. regăsindu-se dispozițiile art. 189 lit. f Cod penal, care reglementează omorul calificat, însă și această faptă este sancționată de legiuitor cu detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi, întocmai ca omorul deosebit de grav din legea veche.
În raport de cele de mai sus, s-a constatat că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. 1 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe, petentul a formulat prezenta contestație, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în omor calificat având în vedere că infracțiunea de omor deosebit de garv nu mai există
Examinând contestația formulată de petent potrivit prevederilor art. 4251 alin. 4 rap. la art. 416, 418 C.pr.pen., instanța constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Petentul a fost condamnat pentru omor deosebit de grav, în temeiul prevederilor art. 174 alin. 1 rap. 176 lit. b și c Cod penal din 1969, faptă pedepsită cu detențiunea pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi faptă prevăzută în noul cod penal la art. 189 alin. lit. f cu aceeași sancțiune.
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 din Codul penal „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.”. Ori în cauză, așa cum se observă, pedeapsa aplicată inculpatului nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, astfel încât în cauză pedeapsa nu poate fi redusă, în mod corect prima instanță aplicând doar prevederile art. 6 alin. 6 C.pen., cu privire la pedeapsa complementară.
Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. Legea penală mai favorabilă nu se referă la denumirea infracțiunii astfel cum a fost ea stabilită prin legile penale succesive
Așa fiind, se impune respingerea contestației formulate de contestatorul N. C. S. împotriva sentinței penale nr. 78 din 24.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., secția penală în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat și având în vedere faptul că acesta a fost asistat de avocat din oficiu va dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge contestația formulată de contestatorul N. C. S. împotriva sentinței penale nr. 78 din 24.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., secția penală în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dispune plata sumei de 100 din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T., cu titlu de onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE
F. P. GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./06.05.2015
Tehnored.O.I. 5 ex-07.05.2015
Prima instanță – Tribunalul A. – jud. M. C.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 172/2015. Curtea... → |
|---|
