Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 870/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 870/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-09-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ cod operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR. 870/A

Ședința publică de la 23 Septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE F. I.

Judecător D. V.

Grefier V. R.

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de partea civilă apelantă M. A. împotriva sentinței penale nr. 108 din 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în dosarul nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 07.09.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și potrivit căreia în temeiul art. 391 alin.1 C.pr.pen., pronunțarea a fost amânată pentru termenul de astăzi, când,

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 108 din 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în dosarul nr._, în temeiul art. 115 alin.1 pct. 1 lit. a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, față de inculpatul K. A.-B., C.N.P._, fiul lui I. și F. V., născut la data de 01.10.1996, în municipiul A., jud. A., minorla data săvârșirii faptei, cetățean român, necăsătorit, studii 12 clase, fără antecedente penale, domiciliat în . Sintea M., nr. 165, jud. A., a dispus aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni:

- pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

În baza art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală a atras atenția inculpatului K. A.-B. asupra dispozițiilor art. 123 Cod penal care reglementează procedura prelungirii sau înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate.

În temeiul art.115 alin.1 pct.1 lit. a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, față de inculpatul V. R.-N., C.N.P._, fiul lui R.-P. și M., născut la data de 02.04.1996 în oraș Chișineu Criș, jud. A., minorla data săvârșirii faptei, cetățean român, necăsătorit, studii 12 clase, fără antecedente penale, domiciliat în . Sintea M., nr. 59, jud. A., a dispus aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni:

În baza art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală a atras atenția inculpatului V. R.-N. asupra dispozițiilor art.123 Cod penal care reglementează procedura prelungirii sau înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate.

În temeiul art.115 alin.1 pct.1 lit.a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, față de inculpatul T. L.-L., C.N.P._, fiul lui P. și R., născut la data de 31.08.1995 în A., jud. A., minorla data săvârșirii faptei, cetățean român, necăsătorit, studii 10 clase, fără antecedente penale, domiciliat în ., nr. 1165, jud. A., a dispus aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni:

În baza art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală a atras atenția inculpatului T. L.-L. asupra dispozițiilor art.123 Cod penal care reglementează procedura prelungirii sau înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate.

În temeiul art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal din 1969, art.74 lit. a, art.76 lit.c, art.80 Cod penal din 1969, art. 27 Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal, a condamnat pe inculpatul M. M.-A., C.N.P._, zis „M.”, fiul lui I. și I., născut la data de 29.11.1991, în Timișoara, jud. T., cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în ., ., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei astfel aplicate, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat în condițiile art. 82 Cod penal din 1969.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului M. M.-A. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.

În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012, art. 71 alin. (1) Cod penal din 1969 a interzis inculpatului M. M.-A. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal din 1969.

În temeiul art. 71 alin. (5) Cod penal din 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit.a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal din 1969, art.74 lit.b, art.76 lit.c, art.80 Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal, a condamnat pe inculpatul O. S.- C., CNP_, fiul lui V. și P., născut la data de 16.05.1985, în Timișoara, jud. T., cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în ., nr. 128, jud. T., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei astfel aplicate, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat în condițiile art. 82 Cod penal din 1969.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.

În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012, art. 71 alin. (1) Cod penal din 1969 a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal din 1969.

În temeiul art. 71 alin. (5) Cod penal din 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 397 raportat la art. 19, art. 25 Cod de procedură penală, a respins acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. A., CNP_, domiciliată în A., ., ., etaj 1, .; în contradictoriu cu inculpații: K. A. B.; V. R.-N.; T. L.-L. și M. M.-A. toți cu datele de identificarea de mai sus și părțile responsabile civilmente: K. I., CNP_, domiciliat în ..165, ..A.; K. F.-V., CNP_, domiciliată în ..165, ..A.; V. R.-P., CNP_, domiciliat în ..59, ..A.; V. M., CNP_, domiciliată în ..59, ..A.; T. P., CNP_, domiciliat în sat Șepreuș, ..24, ., și T. R., CNP_, domiciliată în ./A, ..

În temeiul art. 112 alin.1 lit. b) Cod penal, a confiscat în folosul statului: un levier metalic, lungime 65 cm, diametru 2 cm; cheie tubulară confecționată din metal diametru 13 cm și un topor metalic cu coadă din lemn, lungime 33 cm, lățime tăiș 5 cm; ridicate de la inculpați predate la Camera de Corpuri Delicte a Judecătoriei Chișineu-Criș, conform procesului verbal de predare-primire din data de 23.04.2015 (f.6 dosar instanță).

În temeiul art. 82 alin.1 din Legea nr. 51/1995 și art. 2, art. 451 din Legea nr. 134/2010 (Cod procedură civilă) a dispus reducerea onorariului avocatului din oficiu d-l C. I. B. pentru asistența juridică acordată inculpaților (K. A. B., V. R.-N., T. L.-L., M. M.-A. și O. S.-C.), în faza de judecată de la suma de 2.000 lei la suma de 1.000 lei.

În temeiul art. 398, art. 272 Cod procedură penală a dispus plata sumei de 1.000 lei în favoarea d-lui av. C. I. B. pentru asistența juridică în faza judecății acordată inculpaților (K. A.-B., V. R.-N., T. L.-L.). Suma va fi achitată din fondurile Ministerului de Justiție.

În baza art. 398, art. 274 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul K. A.-B., cu datele de identificare de mai sus, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul M. M. A., cu datele de identificare de mai sus, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul V. R.-N., cu datele de identificare de mai sus, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul T. L.-L., cu datele de identificare de mai sus, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul O. S.-C., cu datele de identificare de mai sus, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 273/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș din data de 23 aprilie 2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților: K. A.-B., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, art. 113 și urm. Cod penal și art. 5 Cod penal; V. R.-N., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal și art. 5 Cod penal; T. L.-L., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, art. 113 și urm. Cod penal și art. 5 Cod penal; M. M.-A., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat, prevăzută de art. 47 raportat la art. 228 alin. (1), raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. d) Cod penal și art. 5 Cod penal și O. S.-C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. d) Cod penal și art. 5 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reținut următoarele:

Cu privire la inculpații K. A. B., V. R.-N., T. L. L., M. M. A., O. S. C.:

În cursul lunii martie 2013, la date diferite, inculpatul minor K. A. B., însoțit: o dată de inculpatul major M. M. A. (care a acționat în calitate de instigator și apoi de complice material) și inculpatul minor V. R.-N. (care a acționat în calitate de coautor) altă dată de inculpatul minor T. L. L. (care a acționat în calitate de coautor) cu o altă ocazie de inculpatul major O. S. C. (care a acționat în calitate de coautor) și inculpatul minor T. L. L. (care a acționat în calitate de complice material) iar cu alte ocazii singur, a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237, forțând cu un levier ușile și sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică. În sarcina inculpatului minor T. L. L. s-a reținut participarea la fapta săvârșită de două ori (o dată în calitate de coautor, iar o dată în calitate de complice), iar în sarcina inculpatului M. M. A. s-a reținut că acesta a participat atât ca instigator cât și ca complice, actele de instigare absorbind complicitatea.

O parte din bunurile sustrase au fost vândute ulterior martorilor F. F., P. I. și S. R. E..

Astfel, bunurile sustrase și identificate în acest sens de organele de poliție au fost restituite persoanei vătămate M. A., fiind ridicate de la inculpatul K. A. B. (f. 42), inculpatul T. L. L. (f. 43), martorii P. I. (f. 44), S. R. E. (f. 45), F. F. (f. 46). Persoana vătămată M. A. a precizat inițial că valoarea prejudiciului este de 5.006 lei, ulterior, după ce i-au fost restituite o parte din bunuri (f. 57), a declarat că prejudiciul nerecuperat se ridică la suma de 6.210 lei (f. 38).

Săvârșirea infracțiunii de către inculpați, în modalitatea mai sus prezentată, a reieșit din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, reținându-se următoarele aspecte:

Prin procesul verbal din 29.03.2013, organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție Sintea M. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în perioada decembrie 2012-martie 2013 persoane necunoscute au spart locuința numitei M. A. situată în Sintea M. nr. 237 jud. A., nelocuită din decembrie 2012, de unde au sustras mai multe bunuri (f. 14). La aceeași dată, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Sintea M. au efectuat o cercetare la fața locului (f. 15-19, 22-36), constatând că ușa principală de la intrare prezintă urme de forțare, fiind descoperite și ridicate și urme papilare de pe tocul ușilor de termopan din interiorul locuinței care prezentau urme de forțare cu un corp dur și, de asemenea, au fost fixate prin fotografiere urme de escaladare a gardului din scândură care împrejmuiește curtea imobilului. Cu aceeași ocazie au fost identificate un levier metalic, o secure și o cheie tubulară lângă curtea imobilului, respectiv lângă poartă și gard. Prin adresa din 04.04.2013 a IPJ A. – S. Criminalistic se precizează că în urma comparațiilor dactiloscopice din baza de date AFIS MORPHOTRACK dintre urmele papilare ridicate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului și urmele papilare aflate în baza de date AFIS, trei au fost create de inculpatul K. A. B. (f. 20). În 04.04.2013 s-a înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș dosarul penal privind săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 lit. a, g, i din vechiul Cod penal, de către K. A. B., V. R.-N., T. L. L., M. M. A., O. S. C., P. I., S. R. E..

De asemenea, din declarațiile de învinuit și inculpat a lui K. A. B. (f. 70-77), luate în prezența avocatului din oficiu și a tatălui său, a rezultat că:

În cursul lunii februarie 2013, trecând prin fața casei situată în Sintea M. nr. 237, inculpatul M. M. A., cunoscând faptul că o parte din membrii familiei care stăteau în casa respectivă sunt plecați la muncă în Spania, îi propune lui K. A. B. să dea o spargere la locuința respectivă. Deși inițial a refuzat propunerea, ulterior, îndemnat de inculpatul M. M. A., și împreună cu acesta si inculpatul V. R.-N., a mers pe timp de noapte la locuința respectivă. K. A. B. împreună cu inculpatul V. R.-N. au escaladat gardul, au pătruns în curte și au sustras dintr-o boxă mai multe scule, pe care le-au dat peste gard inculpatului M. M. A. care a rămas la stradă. Bunurile sustrase au fost vândute de inculpați martorului F. F., banii fiind împărțiți între ei. După câteva zile de la comiterea primei fapte de furt, K. A. B. a pătruns din nou prin escaladare în curtea persoanei vătămate M. A., de data aceasta cu T. L. L., forțând și ușa de la locuință și de la celelalte camere, ocazie cu care amândoi au sustras bunuri. Inculpații au vândut bunurile lui P. I., unchiul lui T. L. L., care se afla pe stradă într-un microbuz, acesta necunoscând faptul că bunurile proveneau din furt.

Cu altă ocazie, K. A. B., împreună cu O. S. C. și T. L. L. au pătruns în aceeași locuință, T. L. L. rămânând în exteriorul locuinței și primind peste gard bunurile sustrase de ceilalți doi inculpați, după care i-a ajutat la valorificarea acestora, vânzându-le unei persoane care avea un BMW (identificat ca fiind martorul S. R. E.). În alte ocazii, a mai pătruns în locuința persoanei vătămate pe timp de noapte, singur, bunurile fiind transportate de inculpatul K. A. B. împreună cu inculpatul M. M. A. în Carani, jud. T., și vândute ulterior de M. M. A.. Mai declară că inculpații majori cunoșteau faptul că este minor, unul dintre ei (M. M. A.) chiar a stat o perioadă de timp cu familia sa, iar inculpatul O. S. C. a stat o perioadă de timp la o rudă de-a sa, tot în Sintea M..

Din declarațiile de învinuit și inculpat a lui V. R.-N. (f. 83-88), luate în prezența avocatului din oficiu și a tatălui său, a rezultat că, în cursul lunii ianuarie 2013, s-a întâlnit cu inculpații K. A. B. și M. M. A., toți trei căzând de acord să dea o spargere la locuința fam. M. situată în Sintea M. nr. 237, seara în jurul orei 22:00. Împreună cu inculpatul K. A. B. a escaladat gardul și a pătruns în curte de unde, dintr-o anexă, au sustras mai multe bunuri și le-au data peste gard inculpatului M. M. A.. Bunurile au fost valorificate de K. A. B. și M. M. A., care i-au dat și lui V. R.-N. o parte din bani.

Din declarațiile de învinuit și inculpat a lui T. L. L. (f. 93-97), luate în prezența avocatului din oficiu și a mamei sale, rezultă că, este coleg de școală cu inculpații K. A. B. și V. R.-N. și i s-ar fi propus de aceștia să cumpere niște bunuri la „preț bun”, spunându-i-se să vină seara cu o mașină în Sintea M., în apropierea locuinței cu nr. 237. Acesta s-a conformat venind împreună cu unchiul său P. I. care a rămas în mașină, T. L. L. deplasându-se spre imobilul de la nr. 237 și rămânând în exterior, iar peste gard K. A. B. i-a dat mai multe bunuri, pe care ambii le-au transportat la mașina unchiului lui T., P. I., care a cumpărat bunurile necunoscând faptul că acestea provin din furt. Pentru faptul că a găsit client, T. L. L. a primit drept recompensă o sumă de bani. Cu altă ocazie, T. L. L., însoțit de martorul S. R. E. care a rămas în mașina sa (un BMW), s-a deplasat pe timp de seară la locuința persoanei vătămate împreună cu K. A. B. și O. S. C., aceștia din urmă pătrunzând în locuință, T. L. L. rămânând în exteriorul locuinței și primind peste gard bunurile sustrase de ceilalți doi inculpați, după care au vândut bunurile martorului S. R. E.. A susținut că nu știa că bunurile respective ar fi fost sustrase de K. A. B..

Ulterior, în declarația de inculpat din data de 07.04.2015 (f. 91/c-91/e), recunoaște că a pătruns de două ori în curtea locuinței persoanei vătămate, în timp ce inculpatul K. A. B. sustrăgea mai multe bunuri din locuință.

Declarațiile inculpatului T. L. L. au fost în mare parte nesincere, nu se coroborează nici unele cu altele și nici cu celelalte mijloace de probă administrate, urmând a fi înlăturate.

Din declarațiile de învinuit și inculpat a lui O. S. C. (f. 101-102, 107-108), a rezultat că, a fost în vizită o perioadă mai mare de timp în loc. Sintea M. jud. A., ocazie cu care l-a cunoscut pe inculpatul minor K. A. B., iar acesta iar fi propus într-o zi să-l însoțească într-o locuință unde minorul ar fi executat niște lucrări, pentru ca acesta din urmă să își ia sculele de acolo. Cei doi au ajuns în dreptul locuinței din Sintea M. nr. 237, unde au pătruns amândoi prin escaladarea gardului, iar din locuință ar fi luat un geamantan mai mare, părăsind locuința tot prin escaladarea gardului. A susținut faptul că nu știa că inculpatul K. A. B. era minor la data săvârșirii faptei.

Declarațiile inculpatului O. S. C. au fost nesincere, nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate și nici cu starea de fapt reținută, urmând a fi înlăturate.

Din declarațiile de învinuit a lui M. M. A. (f. 113-116), a rezultat că: a fost în vizită o perioadă (noiembrie 2012-februarie 2013) în loc. Sintea M. jud. A. la familia inculpatului minor K. A. B. în cursul lunii februarie 2013, l-ar fi auzit pe K. A. B. discutând cu V. R.-N. despre o potențială spargere în casa fam. M., care era plecată în Spania de mai mult timp, iar inculpatul M. M. A. i-ar fi sfătuit să nu facă așa ceva. Ulterior, i-ar fi văzut pe cei doi în curtea fam. K. demontând un aparat de sudură, i-a ajutat, după care a doua zi inculpatul K. A. B., vânzând fierul rezultat din aparatul respectiv, i-ar fi dat lui M. M. A. suma de 90 de lei, dar el ar fi primit doar 36 de lei. În următoarele zile, l-a văzut pe inculpatul K. A. B. ducând la locuința sa alte scule, și l-a auzit pe tatăl acestuia spunându-i să le urce în pod, pentru că acolo nu le vede nimeni.

Susține că nu a participat la săvârșirea infracțiunii de furt.

Declarațiile inculpatului M. M. A. au fost nesincere, nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate și nici cu starea de fapt reținută, urmând a fi înlăturate.

Din declarația martorului F. F. (f. 59-60), a rezultat că inculpații K. A. B. și V. R.-N. i-au oferit în cursul lunii martie spre vânzare mai multe scule pe care acesta a plătit suma de 450 de lei, martorul necunoscând că bunurile sunt furate.

Martorul P. I. (f. 61-62) a relatat că:

Fiind apelat de nepotul său, T. L. L., care i-a relatat, în martie 2013, că are un prieten în Sintea M. ce are lucruri de vânzare la preț bun, s-a deplasat spre seară cu autoturismul său împreună cu inculpatul T. L. L. în localitatea Sintea M.. A rămas în mașină cu nepotul său T. L. L., iar la mașină a venit un băiat (inculpatul K. A. B.) care i-a dat niște scule, pe care acesta a plătit suma de 400 lei. Constatând acasă că o parte din bunuri nu funcționau, s-a reîntors în Sintea M. singur, spre seară, în același loc, iar inculpații K. A. B. și T. L. L. i-au dus alte bunuri la mașină, acesta dându-le inculpaților încă 50 de lei.

În ce privește declarațiile martorului S. R. E. (f. 65-66), acesta a susținut că:

Fiind contactat de inculpatul T. L. L., care i-a relatat, în martie 2013, că are un coleg de școală în Sintea M. care ar avea lucruri de vânzare la preț bun, s-a deplasat spre seară cu autoturismul său împreună cu inculpatul T. L. L. în localitatea Sintea M.. Inculpatul T. L. L. a coborât din autoturism și, după un timp, s-a întors cu un alt băiat (inculpatul K. A. B.), aceștia ducând mai multe bunuri la mașina martorului, acesta din urmă plătind 200 de lei pentru acestea.

A declarat că se constituie parte civilă în procesul penal pentru suma de 200 de lei pe care a plătit-o pentru bunurile furate, bunuri care, ulterior, au fost ridicate de către poliție.

Cu privire la numiții P. I. și S. R. E., care au achiziționat de la inculpații K. A. B., T. L. L. o parte din bunurile sustrase de aceștia din urmă din locuința persoanei vătămate M. A., aceștia au declarat că nu au participat la săvârșirea infracțiunii de furt și nici nu au cunoscut faptul că bunurile achiziționate provin din săvârșirea unei infracțiuni. Declarațiile lor se coroborează și cu cele ale inculpaților K. A. B., T. L. L., neexistând alte probe din care să rezulte că, la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, ar fi participat și numiții P. I. Și S. R. E. sau că aceștia ar fi cunoscut faptul că bunurile achiziționate au provenit din săvârșirea unei infracțiuni.

Analizând actele și probele administrate în cauză: în faza de urmărire penală: plângere penală (f. 24); proces verbal de sesizare din oficiu (f. 14); procese-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice (f. 15-19, f. 21-36); adresa IPJ A. – S. criminalistic (f. 20); declarațiile persoanei vătămate (f. 38 – 41); dovezile de ridicare a bunurilor (f. 42-46); planșa foto cu privire la bunurile recuperate (f. 49-56); proces verbal de predare-primire între organele de poliție și persoana vătămată M. A. (f. 57); declarații martori (f. 58 – 66); declarații inculpați (f. 70-102, 107-110, 113-116); caracterizare inculpat O. S. C. (f. 105); fișe de cazier judiciar (f. 64 – P. I., f. 67 – S. R.-E., f. 80 - K. A. B., f. 90 – V. R.-N., 99- T. L. L., f. 111, 111/a – O. S. C., f. 117, 117/a – M. M. A.), referate evaluare minori (f.132-140); și în faza judecății: declarații inculpați (f.84-87, 105-108); declarație parte civilă (f.88, 109); declarații inculpați (f.49, 57-58); instanța a reținut:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș la data de 27.04.2015, sub nr._ .

La termenul din 02.06.2015, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 273/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș și s-a dispus începerea judecății conform art.346 alin.2 Cod procedură penală.

În ședința publică din 02.06.2015, partea civilă M. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 6.210 lei daune materiale și 7.000 lei daune morale; a solicitat aceste despăgubiri numai de la inculpații K., V., T. și M., care să răspundă în solidar; a solicitat introducerea în cauză în calitate de părți responsabile civilmente a părinților inculpaților K., V. și T., care să răspundă în solidar cu copii lor; față de inculpatul O. S. C. nu a solicitat despăgubiri civile pentru că acest inculpat i-a achitat suma de 1500 euro. A pretins întreaga sumă anterior menționată chiar dacă a primit anterior 1500 euro de la inculpatul O. S. (f.88 dosar instanță).

În ședința publică din 09.06.2015, partea civilă M. A. și-a precizat pretențiile civile în sensul că nu a mai solicitat 13.210 lei ci a solicitat numai 7.000 lei care reprezintă contravaloarea a 3 uși termopan distruse și care trebuie înlocuite, contravaloarea bunurilor nerecuperate și daune morale (f.109 dosar instanță).

În ședința publică din 09.06.2015 în baza art. 386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale pentru care inculpatul M. M. A., a fost trimis în judecată, din infracțiunea de instigare la furt calificat prevăzută de art. 47 raportat la art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. d și art. 5 din Cod penal, în infracțiunea de instigare la furt calificat prevăzută de art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit.a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal; respectiv s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale pentru care inculpatul O. S. C., a fost trimis în judecată, din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b și d din Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. d și art. 5 din Cod penal, în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit.a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal; reținându-se în esență că legea penală veche este mai favorabilă acestor inculpați.

Inculpații minori K. A.-B. și V. R.-N. au recunoscut acuzațiile la urmărirea penală și la instanță și au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate la urmărirea penală (filele 105-108 dosar instanță).

Inculpații T. L. L., M. M. A. și O. S. C. în faza urmăririi penale au dat declarații nesincere, care nu s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate și nici cu starea de fapt reținută, astfel acestea au fost înlăturate; în faza de cercetare judecătorească inculpații nu s-au mai prezentat în fața instanței. Inculpații M. M. A. și O. S. C. au avut apărători aleși.

În urma coroborării ansamblului probator de la dosar, instanța a reținut următoarele:

În cursul lunii martie 2013, la date diferite, inculpatul minor K. A.-B., însoțit: o dată de inculpatul major M. M. A. și inculpatul minor V. R.-N. (care a acționat în calitate de coautor) altă dată de inculpatul minor T. L. L. (care a acționat în calitate de coautor) cu o altă ocazie de inculpatul major O. S. C. (care a acționat în calitate de coautor) și inculpatul minor T. L. L. (care a acționat în calitate de complice material), iar cu alte ocazii singur, a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237, forțând cu un levier ușile și sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică. În sarcina inculpatului minor T. L. L. se reține participarea la fapta săvârșită de două ori (o dată în calitate de coautor, iar o dată în calitate de complice), iar în sarcina inculpatului M. M. A. se reține că acesta a participat atât ca instigator cât și ca complice, actele de instigare absorbind complicitatea.

O parte din bunurile sustrase au fost vândute ulterior martorilor F. F., P. I. și S. R. E..

În fața instanței inculpatul K. A. B. a recunoscut acuzațiile aduse. A arătat că, casa din care a furat aparține unchiului său, care este fratele mamei sale, partea civilă fiind verișoară primară cu el și cu inculpatul M. M. A.. Tatăl inculpatului M. este frate cu tatăl părții civile. A arătat că, cu inculpatul T. a fost de două ori la furat la casa părții civile, iar cu inculpatul O. o singură dată. A arătat că inculpatul M. a fost cu ideea furtului și tot acest inculpat a fost și la gardul părții civile pentru a lua bunurile furate. Cu inculpatul V. a fost odată în casa părții civile la furat (f.105,106 dosar instanță).

Inculpatul V. R.-N. a recunoscut acuzațiile din rechizitoriu, a arătat că a fost o singură dată la furat cu inculpatul K. în casa părții civile și atunci au fost însoțiți de inculpatul M.. Inculpatul M. a fost cu ideea furtului (f.107-108 dosar instanță).

Inculpatul O. S. C. (f.101-102, 107-108 dosar u.p.) a recunoscut că a fost în casa părții civile cu inculpatul K. de unde au luat un geamantan cu scule. A susținut însă că nu știa că sculele sunt furate deoarece inculpatul K. l-a rugat să-l ajute să ia acele scule pentru că a terminat o lucrare acolo. Această declarație este nesinceră sub aspectul împrejurării că, inculpatul O. nu știa că săvârșește infracțiunea de furt atunci când împreună cu inculpatul K. au luat sculele din casa părții civile. Acest aspect a rezultat din declarația inculpatului K., dar și din declarația inculpatului O. care a reucnoscut că nu a putut intra pe poartă în curtea părții civile ci doar escaladând gardul; ori orice persoană obișnuită realizează că, nu este licit să intri în casa unei persoane străine fără a avea aprobarea acesteia prin escaladarea unui gard, în lipsa acestuia. Este evident că inculpatul când a intrat în casa părții civile a avut reprezentarea conduitei sale infracționale. De altfel acest inculpat a și achitat suma de 1.500 euro pentru acoperirea prejudiciului în prezenta cauză; acest aspect a fost avut în vederea la individualizarea cuantumului pedepsei.

Inculpatul M. M. A. care este văr primar cu partea civilă și inculpatul K. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, respectiv a negat că a fost la casa părții civile. Cu toate acestea a confirmat că, a contribuit la demontarea unui aparat de sudură care anterior a fost sustras din casa părții civile (f.113-114 dosar u.p.). Totodată inculpații K. și V. au confirmat aceeași stare de fapt cum că, inculpatul M. a fost cu ideea furtului, respectiv are calitatea de instigator și chiar i-a însoțit la casa părții civile sprijinind unul din actele materiale ale infracțiunii de furt, săvârșit de inculpatul K. la care a participat și inculpatul V. în calitate de coautor.

Față de cele anterioare, a rezultat răspunderea penală a inculpatului M. M. A..

Inculpatul T. L. L. (f.93-97 dosar u.p.) nu a recunoscut acuzațiile din rechizitoriu, a recunoscut însă că, în luna februarie 2014 fără a putea preciza data, pe timp de noapte în jurul orelor 19 a fost în Sintea-M. cu unchiul său, cu un autoturism și au primit de la inculpatul K. mai multe bunuri. Inculpatul T. a fost plătit de inculpatul K. pentru că i-a găsit un client. Ulterior la câteva zile, același inculpat T., recunoaște că, s-a deplasat în același loc lângă un gard de unde a primit peste gard de la inculpatul K. mai multe electronice și alte bunuri. Din declarație rezultă că, acesta le-a luat de peste gard. Pentru acest serviciu a primit 20 de lei. Din declarațiile inculpatului a rezultat participarea acestuia la actele materiale ale furtului și totodată nu se confirmă susținerile acestuia că nu știa că participă la o infracțiune de furt, atâta timp cât s-a deplasat la locuința părții civile pe timp de noapte și a luat bunuri de la inculpatul K. peste gard, cum susține acesta. Nici o persoană obișnuită nu poate considera că ar fi ceva normal să iei bunuri dintr-o casă peste gard, un astfel de demers naște suspiciuni de furt. Prețurile de vânzare nasc din nou suspiciuni de furt.

Inculpatul K. a arătat în fața instanței că inculpatul T. a fost la casa părții civile la furat. Toarte aceste aspecte denotă răspunderea penală a inculpatului T..

Din analiza fișelor de cazier judiciar, instanța a reținut împrejurarea că, inculpații K. A.-B., V. R.-N., T. L.-L. și O. S.-C. nu au fost cunoscuți cu antecedente penale (f. 80, 90, 99 și 111/a dosar u. p.). Față de inculpatul M. M. A. s-a aplicat o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei conform vechiului Cod penal pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat (f.117/a dosar u. p.)

În drept, fapta inculpatului K. A. B. care, în cursul lunii martie 2013, la date diferite, fie singur, fie însoțit de unul sau mai mulți dintre inculpații M. M. A., V. R.-N., M. M. A., O. S. C., T. L. L., a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237, forțând cu un levier ușile și sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului V. R.-N., care, în cursul lunii martie 2013, însoțit de inculpații K. A. B. și M. M. A. (care a acționat în calitate de instigator și apoi de complice material) a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237 aparținând persoanei vătămate M. A., sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică dintr-o anexă, pe care le-au dat peste gard inculpatului M. M. A., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului T. L. L. care a pătruns o dată în calitate de coautor cu inculpatul K. A. B. prin escaladare în curtea persoanei vătămate M. A., forțând ușa de la locuință și de la celelalte camere, sustrăgând bunuri de folosință casnică și vânzându-le martorului P. I., iar altă dată participând în calitate de complice material la săvârșirea faptei de furt de către K. A. B. și O. S. C. (rămânând în exteriorul locuinței, primind peste gard bunurile sustrase și ajutând la valorificarea acestora către martorul S. R. E.) a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului M. M. A. care l-a îndemnat pe inculpatul K. A. B. să dea o spargere la locuința situată în localitatea Sintea M. nr. 237, aparținând persoanei vătămate M. A., participând și în calitate de complice la săvârșirea unei fapte de furt de către inculpații minori K. A. B. și V. R.-N. din locuința respectivă, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la furt calificat prevăzută de art. art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului O. S. C. care, împreună cu inculpatul minor K. A. B., a pătruns prin escaladare în locuința situată în localitatea Sintea M. nr. 237, aparținând persoanei vătămate M. A., și a sustras bunuri dându-le peste gard inculpatului minor T. L. L., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit.a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal.

La individualizarea răspunderii ce a fost stabilită în sarcina inculpaților minori K. A.-B., V. R.-N. și T. L.-L., instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Noul Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

La individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare ce au fost stabilite în sarcina inculpaților majori M. M. A. și O. S. C., instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal din 1969, în special gradul de pericol social al faptelor, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoanele inculpaților.

Raportat la data săvârșirii faptelor și la prevederile art. 5 din Noul Cod penal, instanța analizând în ansamblu situația inculpaților, a reținut că prevederile din Codul penal 1969, sunt mai favorabile inculpaților majori M. M. A. și O. S. C. sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei.

Cu privire la persoanele inculpaților minori, s-a reținut: vârsta acestora (16 ani la data săvârșirii infracțiunii inculpații K. A.-B., V. R.-N. și 17 ani la data săvârșirii infracțiunii inculpatul T. L.-L.) lipsa antecedentelor penale și atitudinea de cooperare cu organele de Poliție a inculpaților K. și V..

Conform referatului de evaluare nr. 639/SPAR/29.01.2015 (filele 132-134, dosar u.p), întocmit de S. de Probațiune A., s-a constatat că minorul K. A.-B. a prezentat un risc scăzut de a săvârși noi infracțiuni, identificându-se ca factori în măsură să influențeze comportamentul infracțional, eventualitatea (puțin probabilă) în care inculpatul ar începe să joace din nou la aparatele de jocuri mecanice și nu ar avea bani pentru această îndeletnicire, l-ar putea expune din nou la tentații infracționale. Se propune măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii, prevăzută de art.118 Cod penal, pe o durată de 6 luni.

Conform referatului de evaluare nr. 638/SPAR/29.01.2015 (filele 135-137, dosar u.p), întocmit de S. de Probațiune A., s-a constatat că minorul V. R. N. prezintă un risc scăzut de a săvârși noi infracțiuni, identificându-se ca factori în măsură să influențeze comportamentul infracțional, influențarea negativă a coinculpatului K. A.-B.. Se propune măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii, prevăzută de art.118 Cod penal, pe o durată de 6 luni.

Conform referatului de evaluare nr. 623/SPAR/28.01.2015 (filele 138-140, dosar u.p), întocmit de S. de Probațiune A., s-a constatat că minorul T. L.-L. prezintă un risc scăzut de a săvârși noi infracțiuni, identificându-se ca factori în măsură să influențeze comportamentul infracțional, influențarea negativă din trecut a anturajului cu comportamente infracționale, precum și incapacitatea de a conștientiza consecințele negative pe termen mediu și lung. Se propune măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii, prevăzută de art.118 Cod penal, pe o durată de 6 luni.

Avându-se în vedere factorii ce au generat conduita infracțională a inculpaților minori și gravitatea faptelor săvârșite (respectiv natura infracțiunii săvârșite, prejudiciul cauzat și cel recuperat, legătura de rudenie între o parte dintre inculpați și partea civilă), instanța a apreciat că se impune luarea față de inculpații minori a măsurii neprivative de libertate, a stagiului de formare civică pe o perioadă de 4 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune A., astfel încât minorii K. A.-B., V. R.-N. și T. L.-L. să conștientizeze consecințele legale și sociale ale săvârșirii de noi infracțiuni pentru a nu mai fi expuși riscului de săvârșire a unor fapte de natură penală.

Ca urmare a celor de mai sus, în temeiul art. 115 alin.1 pct. 1 lit. a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, față de inculpatul K. A.-B., a dispus aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală a atras atenția inculpatului K. A.-B. asupra dispozițiilor art. 123 Cod penal care reglementează procedura prelungirii sau înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate.

În temeiul art.115 alin.1 pct.1 lit.a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, față de inculpatul V. R.-N., a dispus aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală a atras atenția inculpatului V. R.-N. asupra dispozițiilor art.123 Cod penal care reglementează procedura prelungirii sau înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate.

În temeiul art.115 alin.1 pct.1 lit.a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, față de inculpatul T. L.-L., a dispus aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i Cod procedură penală a atras atenția inculpatului T. L.-L. asupra dispozițiilor art.123 Cod penal care reglementează procedura prelungirii sau înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate.

În temeiul art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal din 1969, art.74 lit. a, art.76 lit.c, art.80 Cod penal din 1969, art. 27 Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal, a condamnat pe inculpatul M. M.-A., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. În acest sens instanța a reținut în favoarea inculpatului ca circumstanță atenuantă conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii, inculpatul fiind o persoană tânără cu posibilități de reintegrare socială.

Apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatului M. M.-A. poate fi atins și fără executarea acesteia, constatând că au fost îndeplinite și celelalte condiții impuse de art. 81 Cod penal din 1969, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din 1969: cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de 2 ani.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului M. M.-A. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.

În temeiul art. 71 alin. (5) Cod penal din 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit.a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal din 1969, art.74 lit.b, art.76 lit.c, art.80 Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal, a condamnat pe inculpatul O. S.- C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. În acest sens instanța reține în favoarea inculpatului ca circumstanță atenuantă stăruința inculpatului în repararea pagubei pricinuite, acest inculpat achitând părții civile suma de 1.500 euro conform înscrisului de la fila 104 dosar instanță.

Apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatului O. S.- C. poate fi atins și fără executarea acesteia, constatând că au fost îndeplinite și celelalte condiții impuse de art. 81 Cod penal din 1969, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din 1969: cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de 2 ani.

În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012, art. 71 alin. (1) Cod penal din 1969 a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) Cod penal din 1969.

În temeiul art. 71 alin. (5) Cod penal din 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 397 raportat la art. 19, art. 25 Cod de procedură penală, a respins acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. A., în contradictoriu cu inculpații: K. A. B.; V. R.-N.; T. L.-L. și M. M.-A. și părțile responsabile civilmente: K. I., K. F.-V., V. R.-P., V. M., T. P., și T. R..

În acest sens instanța a reținut că, partea civilă în cursul urmăririi penale inițial s-a constituit parte civilă cu suma de 6.210 lei, pentru bunurile furate, la care a arătat că va mai depune chitanțe pentru distrugerea ușilor distruse și a mai cerut daune morale 7.000 lei (f.41 dosar u.p.). În constituirea de parte civilă a indicat o . bunuri sustrase. Prin înscrisul de la fila 57 dosar u.p. părții civile i-au fost restituite o . bunuri. Inculpatul K. a arătat că a restituit bunurile furate mai puțin aparatul de sudură care a fost valorificat la un centru de colectare. Pozele de la fila 49 – 56 arată bunurile recuperate și restituite părții civile, respectiv: televizor, mașină tuns iarbă, motocoasă, aspirator, combină muzicală, pompă de apă, drujbă, butelie, alte bunuri.

În fața instanței, inițial, partea civilă a solicitat 6.210 lei daune materiale și 7.000 lei daune morale (f.88 dosar instanță). A solicitat obligarea inculpaților la despăgubiri în solidar, inclusiv a părinților minorilor ca părți responsabile civilmente, cu excepția inculpatului O. S. C., de la care a recunoscut că a primit suma de 1.500 euro. La termenul din 09.06.2015, partea civilă și-a redus pretențiile la 7.000 lei reprezentând daune morale și contravaloarea a trei uși termopan distruse, fiecare ușă fiind evaluată la 1.000 lei.

Față de această stare de fapt, instanța a reținut că, sarcina dovedirii pretențiilor civile revine părții civile. Din dosarul cauzei a rezultat că i-au fost restituite părții civile bunurile furate, acestea fiind recuperate, mai puțin un aparat de sudură evaluat de partea civilă la 1.200 lei (f.41 dosar u.p.), care a fost valorificat la fier vechi de către o parte din inculpați. Din probatoriu nu a rezultat distrugerea totală a ușilor de termopan la care face referire partea civilă. Nu a rezultat că acestea au fost înlocuite și nici nu sunt acte din care să rezulte că au fost reparate. Din poza de la fila 20 a rezultat că, una din uși nu necesită înlocuirea ci cel mult o ușoară reparație.

Față de cele de mai sus, instanța a reținut că, partea civilă nu a făcut dovada prejudiciului material pretins.

Instanța a acceptat faptul că, partea civilă a suferit un anumit prejudiciu moral urmare a infracțiunilor săvârșite de inculpați. Totodată instanța a reținut că, partea civilă este verișoară primară cu inculpații K. A. B. și M. M.-A.. Raportat la împrejurarea că, partea civilă și-a recuperat prejudiciul material mai puțin contravaloarea aparatului de sudură, observând că partea civilă a primit de la inculpatul O. suma de 1.500 euro cu titlu de despăgubiri, a apreciat că această sumă acoperă prejudiciul material nerecuperat suferit de partea civilă, respectiv contravaloarea aparatului de sudură și reparația celor trei uși la care face referire partea civilă și totodată acoperă și suferința emoțională cauzată de fapta inculpaților. Este de reținut că suma de 7.000 lei solicitată cu titlu de daune morale este una disproporționată raportat la prejudiciul afectiv suferit de partea civilă, acesta neputând depășii suma de 500 lei față de împrejurarea că, inculpații au furat dintr-o locuință nelocuită care aparține părinților părții civile, nu acesteia, la fel și bunurile furate. Partea civilă nu locuia în casa din care s-a furat ci în municipiul A., astfel, conform declarației de la fila 40 dosar u.p. partea civilă nu a mai vizitat casa din Sintea M. din decembrie 2012 până la sfârșitul lui martie 2013.

Față de reducerea onorariului avocatului din oficiu, instanța a avut în vedere că, pe delegația depusă, onorariul pentru avocatul C. I. B. este de 5x400 lei=2000 lei (f. 46 dosar instanță). În cauză au avut loc 2 termene de judecată, d-l avocat C. I. B. a reprezentat 3 inculpați, din care doi au recunoscut acuzațiile. D-l avocat C. I. B. nu a formulat cereri noi sau excepții. Concluziile au fost asemănătoare în cazul tuturor celor 3 inculpați pe care i-a reprezentat d-l avocat.

Ca urmare, volumul de muncă desfășurat de către d-l avocat C. I. B. în această cauză a fost unul redus, complexitatea cauzei fiind și ea redusă sub aspect juridic.

Conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiției și UNBR în data de 26.11.2008, art. 5 se acordă câte 400 lei pentru fiecare inculpat atunci când sunt cel puțin cinci inculpați în cauză, în cursul judecății. Aceste onorarii sunt unele maximale.

În sensul posibilității reducerii onorariului de avocat s-a citat din practica Curții de Apel Timișoara: ,,Valorile maximale prevăzute în Protocol au avut în vedere estimarea, într-un mod abstract a unui nivel maxim de dificultate sau complexitatea cauzelor. În materie penală art. 5 prevede nivelul maxim al onorariului cuvenit avocatului pentru fiecare făptuitor, învinuit, sau inculpat asistat, acest nivel ținând seama de gradul de complexitate al cauzei reflectat sau derivat din numărul de părți din cauză chiar dacă nu toți făptuitorii /inculpații /învinuiții sunt apărați de același avocat sau dacă au avocat ales. Prin urmare judecătorul are posibilitatea ca într-o cauză cu doi inculpați onorariul pentru avocatul care asistă din oficiu pe unul dintre ei să fie de 300 lei, însă aceasta nu înseamnă că judecătorul este obligat să acorde acest onorariu. În orice situație doar pentru motivul că în cauză au fost doi inculpați” (încheierea din 01.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Timișoara).

În același sens este și adresa Ministerului Justiției nr._/20.06.2012-trimisă Curții de Apel Timișoara și instanțelor în teritoriu care au arătat cu referire la acordarea onorariului de avocat din oficiu următoarele: ,,Valorile maximale prevăzute în Protocol au avut în vedere estimarea, într-un mod abstract a unui nivel maxim de dificultate sau complexitatea cauzelor. În materie penală art. 5 prevede nivelul maxim al onorariului cuvenit avocatului pentru fiecare făptuitor, învinuit, sau inculpat asistat, acest nivel ținând seama de gradul de complexitate al cauzei reflectat sau derivat din numărul de părți din cauză chiar dacă nu toți făptuitorii/inculpații/învinuiții sunt apărați de același avocat sau dacă au avocat ales. Prin urmare judecătorul are posibilitatea ca într-o cauză cu cinci inculpați onorariul stabilit pentru avocatul care asistă (din oficiu) pe unul dintre ei să fie de 400 lei. Acest nivel este unul maximal prezumat pentru această categorie de cauze. Aceasta nu înseamnă însă că judecătorul este obligat să acorde acest onorariu, în orice situație doar pentru simplul motiv că numărul de inculpați este de cinci sau mai mare. Cu alte cuvinte numărul de inculpați este un indiciu necesar dar nu suficient al complexității cauzei. Potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, republicată ,,pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele stabilite prin Protocolul încheiat între UNBR și Ministerul Justiției”. …Prin urmare stabilirea de către judecător a unui onorariu situat sub nivelul prevăzut de art. 5 din Protocol are temei legal dar nu rezultat din ,,încadrarea” în acest articol în funcție de numărul inculpaților asistați de avocatul din oficiu, ci din aplicarea art. 82 alin. 1-3 din Legea nr. 51/1995”.

Pe lângă cele de mai sus se reține că, în condițiile art. 451 Cod procedură civilă nou instanța poate din oficiu să reducă onorariile avocaților când acestea sunt vădit disproporționate în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei, ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Acest articol se aplică și în materie penală, conform art. 2 din Noul Cod de procedură civilă care arată că dispozițiile acestui cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Nu în ultimul rând pe lângă cele de mai sus, s-a mai reținut și dispozițiile noului Protocol, care înlocuiește Protocolul din anul 2008, încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România din 06.06.2015 privind stabilirea onorariile cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală și care arată în mod expres la art.10 faptul că, cuantumul onorariilor din acest Protocol reprezintă sume maxime a onorariilor cuvenite avocaților.

Urmarea celor de mai sus s-a impus reducerea onorariului avocatului din oficiu conform celor arătate, impunându-se păstrarea unor proporționalități rezonabile între onorariul acordat d-lui avocat din oficiu și volumul de muncă prestat de acesta, avându-se totodată în vedere și complexitatea cauzei.

În temeiul art. 398, art. 274 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul K. A.-B., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul M. M. A., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul V. R.-N., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul T. L.-L., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat; a obligat pe inculpatul O. S.-C., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva sentinței penale nr. 108 din data de 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu C. în dosarul nr._ a declarat apel partea civilă M. A..

Apelul nu a fost motivat în scris, iar partea civilă nu s-a prezentat la termenul de judecată din data de 07.09.2015, când au avut loc dezbaterile asupra apelului pentru a-l susține.

Din actele existente la filele 9,10 dosar apel, rezultă că partea civilă a comunicat prin poștă o cerere prin care arată că își retrage apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 108 din data de 16.06.2015 a Judecătoriei Chișineu Criș.

Examinând cu prioritate cererea de retragere a apelului, Curtea reține că potrivit art. 415 alin. 1 C.pr.pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare din părți își pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces verbal de administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

Având în vedere semnificația retragerii apelului, legea precizează că aceasta trebuie făcută personal de parte. Aceasta însemnă că partea trebuie să facă declarația de retragere a apelului personal în fața instanței.

Cum în speță partea civilă nu a făcut declarația de retragere a apelului în fața instanței, Curtea nu va ține seama de aceasta. Cererea de retragere a apelului depusă la dosar, fiind un înscris sub semnătură privată, nu echivalează cu o declarație de retragere a apelului, cu atât mai mult cu cât nici măcar nu a fost făcută în fața unui notar public.

În continuare, Curtea reține că potrivit art. 409 alin. 1 lit. c C.pr.pen., partea civilă poate declara apel atât în ceea ce privește latura civilă, cât și latura penală.

Întrucât declarația de apel făcută de partea civilă nu vizează o anumită soluție dată de prima instanță, Curtea, va analiza hotărârea atacată sub aspectul legalității și temeiniciei.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din oficiu, în limitele art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că apelul declarat de partea civilă M. A. este nefondat, pentru cele ce vor fi expuse în continuare:

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății.

Din probatoriul administrat rezultă că în cursul lunii martie 2013, la date diferite, inculpatul minor K. A.-B., însoțit: o dată de inculpatul major M. M. A. și inculpatul minor V. R.-N. (care a acționat în calitate de coautor) altă dată de inculpatul minor T. L. L. (care a acționat în calitate de coautor) cu o altă ocazie de inculpatul major O. S. C. (care a acționat în calitate de coautor) și inculpatul minor T. L. L. (care a acționat în calitate de complice material), iar cu alte ocazii singur, a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237, forțând cu un levier ușile și sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică. În sarcina inculpatului minor T. L. L. se reține participarea la fapta săvârșită de două ori (o dată în calitate de coautor, iar o dată în calitate de complice), iar în sarcina inculpatului M. M. A. se reține că acesta a participat atât ca instigator cât și ca complice, actele de instigare absorbind complicitatea.

O parte din bunurile sustrase au fost vândute ulterior martorilor F. F., P. I. și S. R. E..

Fiind audiați, inculpații minori K. A.-B. și V. R.-N. au recunoscut acuzațiile, în faza de judecată solicitând ca judecata să aibă loc în procedura simplificată potrivit art. 375 C.pr.pen..

Inculpații T. L. L., M. M. A. și O. S. C. în faza de urmărire penală au dat declarații nesincere, iar în faza de cercetare judecătorească inculpații nu s-au mai prezentat în fața instanței.

În ce privește declarațiile date de acești inculpați în faza de urmărire penală, se constată că nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză și nici cu starea de fapt reținută, astfel că în mod corect au fost înlăturate.

În drept, fapta inculpatului K. A. B. care, în cursul lunii martie 2013, la date diferite, fie singur, fie însoțit de unul sau mai mulți dintre inculpații M. M. A., V. R.-N., M. M. A., O. S. C., T. L. L., a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237, forțând cu un levier ușile și sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului V. R.-N., care, în cursul lunii martie 2013, însoțit de inculpații K. A. B. și M. M. A. (care a acționat în calitate de instigator și apoi de complice material) a pătruns, pe timp de noapte, prin escaladarea gardului în imobilul situat în .. 237 aparținând persoanei vătămate M. A., sustrăgând diverse bunuri de folosință casnică dintr-o anexă, pe care le-au dat peste gard inculpatului M. M. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului T. L. L. care a pătruns o dată în calitate de coautor cu inculpatul K. A. B. prin escaladare în curtea persoanei vătămate M. A., forțând ușa de la locuință și de la celelalte camere, sustrăgând bunuri de folosință casnică și vânzându-le martorului P. I., iar altă dată participând în calitate de complice material la săvârșirea faptei de furt de către K. A. B. și O. S. C. (rămânând în exteriorul locuinței, primind peste gard bunurile sustrase și ajutând la valorificarea acestora către martorul S. R. E.) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului M. M. A. care l-a îndemnat pe inculpatul K. A. B. să dea o spargere la locuința situată în localitatea Sintea M. nr. 237, aparținând persoanei vătămate M. A., participând și în calitate de complice la săvârșirea unei fapte de furt de către inculpații minori K. A. B. și V. R.-N. din locuința respectivă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la furt calificat prevăzută de art. art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal.

Fapta inculpatului O. S. C. care, împreună cu inculpatul minor K. A. B., a pătruns prin escaladare în locuința situată în localitatea Sintea M. nr. 237, aparținând persoanei vătămate M. A., și a sustras bunuri dându-le peste gard inculpatului minor T. L. L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit.a, g, i Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal din 1969 și art. 5 din Cod penal.

Întrucât faptele au fost săvârșite în cursul lunii martie 2013, înainte de . Noului Cod Penal, în cauză se pune problema identificării legii penale mai favorabile.

Potrivit art. 5 Cod penal, „În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Pentru determinarea legii penale mai favorabile trebuie comparate legile penale succesive (cea din momentul săvârșirii faptei și cea din momentul judecării faptei) în raport de normele și instituțiile care guvernează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecății. Folosirea criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la găsirea acelei legi care oferă soluția cea mai favorabilă pentru infractor.

Analizând modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, dispozițiile privind încriminarea faptelor, modalitatea de individualizare a executării pedepsei și în funcție de împrejurările care atenuează sau agravează pedepasa, Curtea constată că în mod corect instanța de fond, pentru inculpații minori a identificat legea penală mai favorabilă ca fiind Codul penal în vigoare, iar pentru inculpații majori, Codul penal din 1969.

În ceea ce privește individualizarea răspunderii a inculpaților minori K. A.-B., V. R.-N. și T. L.-L., Curtea constată că aceasta a fost în mod judicios efectuată de judecătorul fondului, ținând cont criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Noul Cod penal. Astfel, s-a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite, nr. de acte materiale comise de fiecare inculpat, prin raportare la valorile sociale cărora li s-a adus atingere, dar și persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, vârsta acestora, atitudinea procesuală, aceștia colaborând cu organele judiciare, precum și referatele de evaluare întocmite S. de Probațiune A..

În fine, ținând cont de toate aceste criterii, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond, în temeiul art. 115 alin.1 pct. 1 lit. a și art.117 Cod penal, art. 113 Cod penal, art. 134 Cod penal, a dispus față de inculpații K. A.-B., V. R.-N. și T. L.-L. - minori la data comiterii faptelor - aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a „stagiul de formare civică” pe o perioadă de 4 luni, pentru săvârșirea de fiecare dintre ei a infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin.1 Cod penal raportat la art.229 alin.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. 1 din Cod penal și art. 5 din Cod penal.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare pentru inculpații majori M. M. A. și O. S. C., Curtea constată că și această operațiune a fost făcută judicios de instanța de fond, ținând cont criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal din 1969, în special gradul de pericol social al faptelor, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoanele inculpaților. S-a avut în vedere gradul de gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite, dar și persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, vârsta acestora – persoane tinere cu posibilități de reintegrare socială, iar în ce-l privește pe inculpatul O. și faptul că a achitat părții civile suma de 1.500 euro, reprezentând prejudiciul neacoperit ca urmare a comiterii faptei, împrejurări ce a determinat instanța de fond să rețină în favoarea acestor inculpați circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 li. a Cod penal din 1969.

În fine, ținând cont de toate aceste criterii, Curtea apreciază că pedepsele de câte 1 an închisoare pentru fiecare inculpat, pentru infracțiunea de instigare la furt calificat, respectiv furt calificat, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de încercare de 3 ani, sunt în măsură să conducă la reeducarea inculpaților și să asigure scopul pedepsei care este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că a fost corect soluționată de instanța de fond.

În fața instanței, inițial, partea civilă a solicitat 6.210 lei daune materiale și 7.000 lei daune morale. A solicitat obligarea inculpaților la despăgubiri în solidar, inclusiv a părinților minorilor ca părți responsabile civilmente, cu excepția inculpatului O. S. C., de la care a recunoscut că a primit suma de 1.500 euro. La termenul din 09.06.2015, partea civilă și-a redus pretențiile la 7.000 lei reprezentând daune morale și contravaloarea a trei uși termopan distruse, fiecare ușă fiind evaluată la 1.000 lei.

Din dosarul cauzei rezultă că părții civile i-au fost restituite bunurile furate, acestea fiind recuperate, mai puțin un aparat de sudură evaluat de partea civilă la 1.200 lei (f.41 dosar u.p.), care a fost valorificat la fier vechi de către o parte din inculpați. Din probatoriu nu rezultă distrugerea totală a ușilor de termopan, nici că acestea au fost înlocuite și nici nu sunt acte din care să rezulte că au fost reparate. Se mai reține că partea civilă a primit de la inculpatul O. suma de 1.500 euro cu titlu de despăgubiri.

Prin urmare, având în vedere că bunurile sustrase au fost recuperate mai puțin aparatul de sudură, precum și că partea civilă a primit de la inculpatul O. suma de 1.500 euro cu titlu de despăgubiri, Curtea apreciază că în mod corect a reținut judecătorul fondului că această sumă acoperă contravaloarea aparatului de sudură și reparația celor trei uși, precum și suferința emoțională cauzată de fapta inculpaților.

Ca atare, în baza art. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge apelul declarat de partea civilă M. A., împotriva sentinței penale nr. 108 din data de 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu C. în dosarul nr._ ca nefundat și va menține sentința atacată.

Va dispune virarea sumei de 650 lei din fondurile MJ în contul Baroului T. reprezentând onorariu avocat oficiu.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga partea civilă la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de partea civilă M. A., împotriva sentinței penale nr. 108 din data de 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu C. în dosarul nr._ ca nefondat.

Menține sentința atacată.

Dispune virarea sumei de 650 lei din fondurile MJ în contul Baroului T. reprezentând onorariu avocat oficiu.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă partea civilă la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 23.09.2015.

Președinte, Judecător,

F. IonescuDana V.

Grefier,

V. R.

Red.D.V./21.10.2015

Tehnored.V.R./09.10.2015

2 ex.

Judecătoria Chișineu Criș

Judecător: F. M. D.

← Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 140/2015....		Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 20/2015. Curtea de... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 870/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 870/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA