Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 729/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 729/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-07-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._ operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR. 729/A

Ședința publică din data de 15 iulie 2015

Completul constituit din:

Președinte: F. M. C. FLORENȚA

Judecător: C. I. M.

Grefier: I. M. S.

Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rolul instanței se află judecarea apelurilor formulate de P. DE PE L. TRIBUNALUL A., inculpatul R. I. și părțile civile R. C. prin repr. leg. PALINKAȘ E., PALIKAȘ E., PALIKAȘ I., S. I. și D. E. împotriva sentinței penale nr. 190 din 14.05.2015, pronunțată de Tribunalului A. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant R. I., aflat în stare de arest preventiv, și asistat de avocat Mbon A. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat Koloszi G. din cadrul Baroului T., precum și avocat C. L. în substituirea apărătorului ales pentru părțile civile R. C. prin repr. leg. Palinkaș E., Palikaș E., Palikaș I., S. I. și D. E., avocat M. O. M. din cadrul Baroului A., lipsă fiind părțile civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul în substituire pentru părțile civile depune la dosar delegație de substituire.

Inculpatul apelant personal depune la dosar memoriu cuprinzând motivele de apel.

Instanța pune în vedere inculpatului apelant că dispozițiile art. 420 alin. 4 C. pr. pen. instituie ascultarea sa în fața instanței de apel, dar beneficiază în continuare de dreptul de a nu da nicio declarație și îi aduce la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 420 alin. 4 rap. la art. 378, art. 108 și art. 83 C. pr. pen.

Inculpatul apelant R. I. este de acord să dea o declarație în fața instanței de apel, aceasta fiind consemnată și atașată la dosar în filă distinctă.

Nemaifiind alte cereri prealabile sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în susținerea apelurilor formulate în cauză.

Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat prin memoriul depus la dosarul cauzei, desființarea hotărârii atacate și în rejudecare, în raport cu împrejurările concrete și gravitatea faptei comise, prin care s-a adus atingere celui mai important drept al persoanei, dreptul la viață, să se dispună prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Apărătorul în substituire pentru părțile civile solicită admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii apelate și în rejudecare, aplicarea detențiunii pe viață pentru inculpat, având în vedere că acesta a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptei și a formulat declarații defăimătoare la adresa victimei, a comis fapta sub imperiul alcoolului, de față cu minorul, după care a părăsit locul faptei. Cu privire la apelul Parchetului, solicită admiterea acestuia și respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat.

Apărătorul în substituire pentru inculpatul apelant solicită admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea sentinței atacate și în rejudecare, aplicarea unei pedepse în limite legale pentru motivele arătate prin memoriul depus la dosar. În privința apelului Parchetului, solicită admiterea acestuia; raportat la apelul părților civile, solicită respingerea acestuia pe latură penală, iar pe latură civilă, lasă soluția la aprecierea instanței.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul cu privire la apelul inculpatului, pune concluzii de respingere a acestuia ca neîntemeiat, iar raportat la apelul părților civile, solicită admiterea acestuia în sensul aplicării pedepsei maxime pentru inculpat, detențiunea pe viață, având în vedere că, față de la modalitatea de comitere a faptei și circumstanțele săvârșirii acesteia, pedeapsa aplicată de prima instanță nu reflectă periculozitatea deosebită a faptei inculpatului, care a încălcat de mai multe ori normele de conviețuire socială.

Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită schimbarea încadrării juridice și o pedeapsă mai mică.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

P. sentința penală nr. 190 din 14.05.2015, pronunțată de Tribunalului A. în dosarul nr._, în baza art. 188, 189 alin. 1 lit. a Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art. 188, 189 alin.1lit.a Cod penal și art. 372 alin. 2 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul R. I. la 24 (douăzecișipatru) ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat.

În baza art. 67 alin. 1 și Cod penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b,d și e Cod penal, pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 372 alin. 3 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 3(trei) ani închisoare pentru infracțiunea de port fără drept de obiecte periculoase.

În baza art. 38, art. 39 aln.1 lit. b și art. 45 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 24 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 1 an, rezultând de executat pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare, în regim de detenție și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b,d și e Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și e Cod penal.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului și, în baza art. 72 alin.1 Cod penal, s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2015 până la zi.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală și art. 25 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 alin. 1 și 3 și art. 20 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată pentru minorul lipsit de capacitate de exercițiu – R. C., născut la 11.06.2003, de către reprezentantul legal Palinkaș E. și în consecință:

În baza art. 1349, 1357 alin. 1, 1381, 1391 alin. 2 Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească suma de_ euro sau echivalentul în lei la data executării, cu titlu de daune morale, părții civile R. C. prin reprezentant legal Palinkaș E..

În baza art. 1390, 1393 alin.1 rap. al art. 1387 alin. 3 și art. 499 Cod Civil, a fost obligat inculpatul să plătească prestații periodice lunare, pe seama minorului R. C. în cuantum de 121 lei, începând cu data de 1.02.2015 și până la terminarea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 ani.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală și art. 25 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 alin. 1 și 3 și art. 20 alin.1 și 2 Cod procedură penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile Palinkaș E. și Palinkaș I. și a fost obligat inculpatul să plătească acestora suma de câte 5000 euro sau contravaloarea în lei la data executării, pentru fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale și au fost respinse restul pretențiilor.

A fost respinsă acțiunea civilă exercitată de părțile civile Z. I. și D. E..

În baza art. 112 alin. 1 lit. a Cod penal, au fost confiscate două cuțite cu lungimea totală de 32 cm și lama de 20 cm, fiecare și un cuțit cu o lungime totală de 25 cm, cu lama de 15 cm, aflate în Camera de corpuri delicte a Tribunalului A..

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile Palinkaș E. suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1700 lei cheltuieli judiciare.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați A. a sumei de 200 lei reprezentând onorar avocat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că:

P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul A. nr. 32/P/2015 înregistrat la Tribunalul A. la data de 19 februarie 2015, a fost trimis în judecată inculpatul R. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1, art.189 alin. 1 lit. a Cod penal, port fără drept de obiecte periculoase prevăzută de art. 372 alin. 3 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal și folosire fără drept de obiecte periculoase prevăzută de art. 372 alin. 2 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal., cu aplicarea art. 38 Cod penal.

S-a reținut în sarcina inculpatului prin actul de acuzare că, în după amiaza zilei de 1 februarie 2015, s-a înarmat cu trei cuțite de dimensiuni mari și s-a deplasat la biserica din localitatea Cermei jud. A., unde știa că o va întâlni pe fosta sa concubină Palinkaș M., cu intenția de a-i suprima viața. După ce au ieșit din biserică, i-a solicitat victimei să reia conviețuirea, iar la refuzul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri cu acele cuțite în zona abdominală, cauzându-i leziuni grave, care au dus la decesul acesteia.

Procedura de Cameră Preliminară:

P. încheierea camerei de consiliu din 16 martie 2015 judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 32/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A., privind pe inculpatul R. I., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal, port fără drept de obiecte periculoase prevăzută de art. 372 alin. 3 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal și folosire fără drept de obiecte periculoase prevăzută de art. 372 alin. 2 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal., cu aplicarea art. 38 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei.

Poziția procesuală a inculpatului:

În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptelor.

Cu prilejul ascultării în fața instanței, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, susținând că a fost sub influența alcoolului și a procedat în acest fel pe fondul geloziei și a susținerilor victimei, privind paternitatea minorului R. C..

Din ansamblul materialului probatoriu administrat atât în faza de urmărire penală și anume: proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de percheziție domiciliară, proces-verbal de percheziție corporală, planșe foto, rapoarte medico - legale, înscrisuri, declarațiile martorilor C. M. M., Z. I., Z. I., declarațiile inculpatului, cât și în fața primei instanțe, în mod nemijlocit, în condiții de contradictorialitate și oralitate respectiv – declarațiile martorilor C. M. M., S. I., B. Anișoara, B. I., declarația inculpatului, înscrisuri, instanța de fond a reținut următoarea:

Stare de fapt:

Între inculpatul R. I. și victima Palinkaș M. s-au stabilit relații de concubinaj, cei doi locuind împreună în localitatea Cermei din jud. A.. Din această relația s-a născut minorul R. C..Părțile s-au separat în urmă cu doi ani, pe fondul atitudinii conflictuale și violente a inculpatului, victima s-a mutat împreună cu minorul la părinții săi.

Această atitudine a inculpatului a continuat și după separarea în fapt a părților. Inculpatul a încercat reluarea conviețuirii cu victima, dar aceasta a refuzat.

În dimineața zilei de 1 februarie 2015 inculpatul R. I. și victima Palinkaș M. au purtat convorbiri telefonice, ocazie cu care inculpatul a aflat că aceasta urmează a participa în cursul respectivei zile la o ceremonie religioasă ce se desfășura, începând cu ora 15, la Biserica R.-Catolică din localitatea Cermei jud. A.. Inculpatul a luat decizia de a merge și el la acea ceremonie religioasă, pentru a se întâlni cu victima și a luat asupra sa trei cuțite, două având lama de câte 20 de centimetri, iar al treilea de 14 centimetri, pe care le-a ascuns sub haine. Cele două cuțite cu lama de 20 centimetri le-a pus la brâu, acoperindu-le cu o haină mai groasă, iar cuțitul cu lama de 14 centimetri l-a pus în ciorapul de la piciorul drept, camuflat sub pantaloni.

La orele 15 inculpatul R. I. s-a deplasat la Biserica R.-Catolică situată în centrul localității Cermei jud. A. și a pătruns în interior, având asupra sa cele trei cuțite și s-a așezat lângă victima Palinkaș M. și minorul R. C.. Cele două părți au purtat discuții pe parcursul ceremoniei religioase prilejuită de oficierea unui parastas, timp de aproximativ o oră. La ieșirea din biserică, în fața lăcașului de cult, inculpatul a început o discuție cu victima Palinkaș M., după care a scos cele două cuțite ce le avea la brâu, ținându-le pe fiecare în câte o mână și a început să aplice cu acestea lovituri victimei. Erau prezente mai multe persoane, printre care și minorul R. C. și martorul C. M. M., care a auzit un strigăt și în momentul în care acesta a ajuns, victima era deja lovită și se prăbușea la pământ.

În momentul în care martorul C. M. M. s-a apropiat de inculpat, la cererea expresă a martorului, inculpatul a abandonat cele două cuțite lângă victimă și a plecat la barul din apropiere unde a început să consume băuturi alcoolice.

Martorul C. M. M. a apelat de îndată medicul de familie și organele de poliție din localitate care au ajuns în scurt timp la locul faptei acordând primul ajutor victimei. Inculpatul a revenit la locul faptei după câteva minute și a cerut iertare victimei. Aceasta a fost transportată de urgență, cu ajutorul unui elicopter SMURD, la Spitalul Clinic Județean A. unde a decedat.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 28/A3 din 16 februarie 2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală A. reiese că moartea victimei Palinkaș M. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne consecutive unei plăgi penetrante abdominale cu eviscerarea parțială a epiplonului gastro-colic, cu leziuni de intestin (gros și subțire) și secționarea vaselor sanguine retroperitoneale, acestea fiind produse prin loviri directe și repetate cu obiecte vulnerante tăietoare-înțepătoare. Din același raport medico-legal rezultă că respectivele leziuni au o legătură de cauzalitate directă cu mecanismul tanato-ganerator, iar plaga tăiată de la nivelul mâinii are aspectul morfologic și topografic al unei leziuni pasive, de autoapărare.

Încadrarea juridică:

Premeditarea implică existența unui interval de timp între luarea rezoluției infracționale și executarea infracțiunii, chibzuirea infractorului asupra modului în care va săvârși infracțiunea și concretizarea rezoluției infracționale în acte de pregătire, de natură a înlesni comiterea acesteia. Luarea de către inculpat a hotărârii de a se întâlni cu victima la biserica din localitate, cu ocazia unei ceremonii religioase, înarmarea sa cu trei cuțite, asistarea la slujba religioasă și după terminarea acesteia, îndepărtarea împreună cu victima din fața bisericii și apoi agresarea acesteia cu două dintre cuțite, constituie împrejurări ce caracterizează infracțiunea de omor calificat cu premeditare.

Pentru ca o acțiune să caracterizeze latura obiectivă a omorului, este necesar să posede o anumită forță distructivă, respectiv să fie aptă să provoace moartea unei persoane, în anumite condiții. Aptitudinea de suprimare a vieții persoanei se deduce din însăși materialitatea actului de violență, ce cuprinde: - instrumentul folosit; - numărul mare al loviturilor aplicate; - intensitatea loviturilor; - orientarea loviturilor spre regiuni vitale ale corpului victimei.

În speță, având în vedere că inculpatul a luat asupra sa trei cuțite, instrumente pe care le-a folosit (două dintre acestea), instrumente tăietoare – înțepătoare, apte să producă moartea, se consideră că infracțiunea de folosire fără drept de obiecte periculoase prevăzută de art. 372 alin. 2 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal, este absorbită în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a Cod penal, sens în care se va schimba încadrarea juridică din rechizitoriu, potrivit dispozițiilor art. 386 alin.1 Cod procedură penală.

Faptele inculpatului R. I., astfel cum au fost descrise mai sus, constituie infracțiunile de omor calificat, prevăzută art. 188, 189 alin. 1 lit. a Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art. 188, 189 alin. 1 lit. a Cod penal și art. 372 alin. 2 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal și infracțiunea de port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art. 372 alin. 3 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului. În privința acesteia, tribunalul a avut în vedere faptul că inculpatul a comis fapta asupra fostei concubine, în prezența fiului minor (de 11 ani), aplicând multiple lovituri cu două cuțite, decesul survenind imediat, împrejurarea că a părăsit locul faptei, nivelul de instruire școlară ca absolvent a 8 clase, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că pe raza localității de domiciliu a avut un comportament prin care a încălcat de mai multe ori normele de conviețuire socială (fila 92 dosar), prezintă anumite afecțiuni medicale(filele 93 -98), atitudinea de recunoaștere a faptei comise.

În limitele legale ale pedepselor, instanța de fond, în baza art. 188, 189 alin. 1 lit. a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art. 188, 189 alin. 1 lit. a Cod penal și art. 372 alin. 2 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul R. I. la 24 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat.

În baza art. 67 alin.1 și Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și e Cod penal, pe o perioadă de 3 ani. În privința dreptului la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției, acesta nu este absolut și poate face obiectul unor limitări care trebuie apreciate de instanță în fiecare caz în parte. În această situație se impune examinarea împrejurării dacă interdicția respectă principiul proporționalității. În cauză inculpatul a comis infracțiuni care aduc atingere unor relații sociale privind protecția juridică a dreptului la viață și gravitatea acestora relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale. Din moment ce inculpatul a încălcat dispozițiile legale, fiind sancționat cu pedeapsa închisorii cu executare în detenție, se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. P. urmare se consideră că este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor electorale de către instanță pe durata executării pedepsei.

În privința pedepselor complementare prevăzute de art. 66 lit. e Cod penal, în consens cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Gnahore c. Franței din 16 septembrie 2000), s-a apreciat că acestea se pot aplica doar părinților și raportat la infracțiunile comise de inculpat (omor) acesta este nedemn să mai exercite drepturile părintești o perioadă de timp și nu prezintă garanții morale să exercite drepturile prevăzute în Codul civil.

În baza art. 372 alin. 3 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de port fără drept de obiecte periculoase.

În baza art. 38, art. 39 alin. 1 lit. b și art. 45 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 24 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an, rezultând de executat pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare, în regim de detenție și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și e Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și e Cod penal.

Executarea prin privare de libertate este singura în măsură să asigure atât scopul coercitiv, de exemplaritate cât și cel educativ al pedepselor în vederea îndreptării atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea lui viitoare pozitivă.

Tribunalul a apreciat că, în raport de modul de concepere a activității infracționale, cu împrejurările comiterii faptelor și cu importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat, privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, lăsarea sa în libertate ar crea un sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție. Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. Așa fiind, în baza art. 399 alin. 1 Cod Procedură Penală, a menținut starea de arest a inculpatului R. I. și, în baza art. 72 alin.1 Cod penal, a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2015 până la zi.

Acțiunea civilă:

În fața instanței, în condițiile prevăzute de art. 20 Cod procedură penală, s-au constituit părți civile numiții R. C., prin reprezentant legal Palinkaș E., Palinkaș E., Palinkaș loan, Z. lrina, D. E., solicitând obligarea inculpatului R. I., la plata către aceștia a sumei totale de 350.000 euro cu titlu de daune morale, după cum urmează: - 100.000 euro pentru R. C., - 75.000 euro pentru Palinkaș E., 75.000 euro pentru Palinkaș loan, 50.000 euro pentru Z. I., 50.000 euro pentru D. E. și obligarea inculpatului R. losif, la plata către minorul R. C., a unei prestații bănești lunare - pensie de întreținere - în procent de 25% din veniturile nete lunare obținute din muncă de defuncta sa mamă, de la decesul acesteia și până la majoratul meu, precum și în continuare până la data finalizării studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Au solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că în data de 01.02.2015 inculpatul R. losif a omorât-o, cu sânge rece și cu premeditare, pe fosta sa concubină, Palinkaș M.. Numiții R. C. în calitate de fiu, Palinkaș E. în calitate de mamă, Palinkaș I. în calitate de tată, Z. I. și D. E. în calitate de surori, reprezintă familia victimei decedate Palinkaș M. și sunt, fiecare în felul său, profund afectați de dispariția acesteia.

În continuare s-a susținut că, în principiu, normele de etică și echitate interzic acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, datorită faptului că o durere sufletească pricinuită este incompatibilă cu un echivalent bănesc. Însă este pe deplin justificată acordarea unor compensații materiale acelor persoane ale căror posibilități de viață socială și familială au fost alterate prin săvârșirea unor fapte de către alte persoane. În ceea ce privește modul de acordare a daunelor morale în absența unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamant, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, personală și socială a persoanei în cauză. Raportat la daunele morale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în diverse situații, creând prin aceste decizii repere de luat în considerare de către instanțele chemate să se pronunțe în acest sens. Astfel, în Decizia nr. 1534 din 21 februarie 2011, se afirmă că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi și valori nepatrimoniale (demnitatea, onoarea, suferința psihică etc.), ci ca o valoare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanțelor de judecată. P. urmare, chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile acestora îmbracă forme concrete de manifestare, instanța de judecată având astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea și gravitatea lor și să dispună repararea prejudiciului moral produs.

În Decizia nr._ din 17 decembrie 2009 a ÎCCJ, se arată că instanța sesizată cu repararea prejudiciului nepatrimonial trebuie să încerce să stabilească o sumă necesară nu atât pentru a repune victima în situația similară cu cea avută anterior, cât de a procura satisfacții de ordin moral susceptibile de a înlocui valoarea de care a fost privată. Cât despre cauza de față, fiind vorba despre dispariția unei persoane dragi, al unui membru din familie, este clar că fapta inculpatului a avut și are consecințe dintre cele mai grave și permanente, pentru noi toți, pentru fiecare în felul său. Este vorba despre traume psihice, șocuri emoționale și diverse lipsuri materiale pentru tot restul vieții. Se precizează că, este greu și să vorbești despre cum poate un copil să cântărească dragostea de mamă și sprijinul necondiționat de-a lungul vieții, părinții - dragostea părintească și lipsa sprijinului la bătrânețe sau surorile - dragostea de soră și sprijinul la nevoie. Dacă banii nu pot aduce înapoi o persoană dispărută, ei pot măcar să suplinească parțial contribuția materială a acesteia la bunul mers al familiei din care ea a dispărut, respectiv să ofere alte posibile compensații.

Minorul R. C., fiul victimei, a învederat instanței că fapta inculpatului, care este și tatăl său, prin aceea că i-a omorât cu sânge rece mama, este fapta cea mai gravă care ar fi putut fi îndreptată împotriva sa, cu atât mai mult cu cât mama era singurul părinte pe care putea conta. Nu a înțeles niciodată comportamentul tatălui său, comportament foarte violent de-a lungul anilor, atât cu mama, cât și cu fiul. Ceea ce inculpatul a făcut mamei sale nu va putea uita niciodată și îl va afecta pentru totdeauna, fiind lipsit de dragostea mamei și de tot sprijinul acesteia, atât de necesare în oricare etapă de viață. A menționat că nu există cuvinte să poată descrie ceea ce simte și ceea ce i s-a întâmplat și urmările grave care vor fi pentru tot restul vieții sale, după cum nu există bani suficienți sau alte compensații materiale, pentru a repara răul făcut. P. fapta sa, inculpatul l-a transformat definitiv și iremediabil, dintr-un copil normal, într-un orfan și fiu de criminal, fiind și din perspectivă socială stigmatizat pentru tot restul vieții.

Pentru aceste motive a solicitat ca inculpatul să fie obligat să-i plătească suma de 100.000 euro, cu titlu de daune morale.

De asemenea, în conformitate cu prevederile legale, a solicitat ca inculpatul să fie obligat să-i plătească și o pensie de întreținere în procent de 25% din veniturile nete lunare pe care le-ar fi obținut mama sa, de la decesul acesteia și până la majorat, precum și în continuare până la data finalizării studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Numiții Palinkaș E. și Palinkaș I., părinții victimei, au învederat instanței că au fost supuși de către inculpat la cel mai mare necaz pe care-l poate trăi un părinte și anume moartea copilului său. Cuvintele par de prisos și insuficiente pentru a descrie drama prin care trec și nimic pe lume nu va putea compensa pierderea fiicei lor, nimic nu va putea umple golul lăsat de dispariția ei, fără a mai vorbi de ceea ce înseamnă dispariția mamei, pentru nepotul acestora. Astfel, în loc ca fiica să fie cea care, după mersul firii, îi va îngropa, să fie nevoiți să o îngroape aceștia pe ea. În loc să ne fie ca victima să le fie sprijin la bătrânețe, au ajuns să fie dânșii, părinți pentru nepot, în locul său. S-a susținut că, deși banii nu pot schimba nimic legat de suferința sufletească, suferință care va dăinui pentru tot restul vieții, cel care a omorât-o trebuie să plătească, dincolo de anii de închisoare, și în bani pierderea fiicei dragi.

Pentru aceste motive au solicitat ca inculpatul să fie obligat să le plătească, fiecăruia dintre părinți, suma de 75.000 euro, cu titlu de daune morale.

Numitele Z. I. și D. E., surorile victimei, au învederat instanței că au ajuns să trăiască unul din cele mai tragice momente pe care le poate trăi în viață o persoană și anume pierderea brutală și nedreaptă a fratelui sau a surorii. După ce o viață întreagă au crescut și au trăit împreună, fiind împreună la bine și la rău, momentul dispariției surorii și într-o manieră atât de crudă, le-a provocat una din cele mai groaznice suferințe, suferință care nu va dispărea niciodată, pentru că golul lăsat de dispariția surorii acestora, nu se va umple niciodată. Și dincolo de suferința lor, suferă să își vadă nepotul rămas orfan de mamă și părinții disperați. S-a arătat că nicio sumă de bani nu o va aduce pe sora lor înapoi, dar poate oferi o anumită compensație pentru răul făcut, o ușurare pentru suferințele pe care sunt obligate să le îndure.

Pentru aceste motive au solicitat ca inculpatul să fie obligat să le plătească, fiecăreia dintre surori, suma de 50.000 euro, cu titlu de daune morale.

Instanța de fond a constatat că instituția daunelor morale constituie și o reprobare morală a faptei ilicite, pe care cel care a săvârșit-o trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancțiunii penale cât și pe plan individual prin repararea prejudiciului existent în patrimoniul părții vătămate și în domeniul vieții sufletești.

Statul este interesat să ocrotească toate valorile care definesc personalitatea umană împotriva oricăror atingeri ce li s-ar aduce prin fapte ilicite, prejudiciile morale constituind un element al răspunderii civile delictuale.

Tribunalul a constatat că daunele morale sunt menite să contribuie la reducerea compensatorie a suferințelor fizice și psihice cauzate părților vătămate R. C. și Palinkaș E. și Palinkaș I., ca urmare a activității infracționale a inculpatului și s-a apreciat că un cuantum de_ euro pentru minorul C. și câte 5000 euro pentru fiecare dintre părinții victimei, este suficient, dar și necesar reparării prejudiciului moral, având în vedere că pierderea mamei și respectiv fiicei le-a cauzat acestora o traumă psihică greu de depășit. Din acest punct de vedere, daunele morale se evaluează în manieră individuală, față de fiecare parte civilă, după cum individuală este și încercarea sufletească a rudelor victimei unei fapte infracționale.

Așa fiind, tribunalul, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală și art. 25 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 alin. 1 și 3 și art. 20 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a admis în parte acțiunea civilă exercitată pentru minorul lipsit de capacitate de exercițiu – R. C., născut la 11.06.2003, de către reprezentantul legal Palinkaș E. și în consecință:

În baza art. 1349, 1357 alin.1, 1381, 1391 alin. 2 Cod civil, a obligat inculpatul să plătească suma de_ euro sau echivalentul în lei la data executării, cu titlu de daune morale, părții civile R. C. prin reprezentant legal Palinkaș E..

Având în vedere că prin Decizia nr._ din 12 mai 2015 emisă de Casa Județeană de Pensii A. (fila 104 dosar), s-a stabilit pentru minorul R. C. o pensie de urmaș în cuantum de 261 lei lunar și din înscrisul aflat la fila 83 dosar rezultă veniturile nete lunare ale victimei Palinkaș M., în ultima lună anterior decesului, instanța de fond, în baza art. 1390, 1393 alin. 1 rap. al art. 1387 alin. 3 și art. 499 Cod Civil, a obligat inculpatul să plătească prestații periodice lunare, pe seama minorului R. C. în cuantum de 121 lei, începând cu data de 1.02.2015 și până la terminarea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 ani.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală și art. 25 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 alin. 1 și 3 și art. 20 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile Palinkaș E. și Palinkaș I. și a obligat inculpatul să plătească acestora suma de câte 5000 euro sau contravaloarea în lei la data executării, pentru fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale și a respins restul pretențiilor ca fiind neîntemeiate.

În ceea ce privește pretențiile părților civile Z. I. și D. Ecaerina tribunalul a reținut că, prin moartea violentă a victimei Palinkaș M. – sora acestora, li s-a cauzat o puternică traumă sufletească, dar se consideră că nu se justifică acordarea de daune morale, astfel că a respins acțiunea civilă exercitată de părțile civile Z. I. și D. E., ca neîntemeiată.

În baza art. 112 alin. 1 lit. a Cod penal, a confiscat două cuțite cu lungimea totală de 32 cm și lama de 20 cm, fiecare și un cuțit cu o lungime totală de 25 cm, cu lama de 15 cm, aflate în Camera de corpuri delicte a Tribunalului A..

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să plătească părții civile Palinkaș E. suma de 1000 lei cheltuieli judiciare conform chitanței nr. 196 din 15 februarie 2015 – Cabinet avocat M. O. M..

Deoarece în cauză inculpatul a fost condamnat, având în vedere durata procesului penal, complexitatea acestuia, cheltuielile determinate de desfășurarea judecății, cele ocazionate de desfășurarea urmăririi penale, precum și dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1700 lei cheltuieli judiciare.

În baza art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați A. a sumei de 200 lei reprezentând onorar avocat din oficiu conform delegației nr. 438 din 20 februarie 2015 – avocat D. P. A. Erwin.

Împotriva sentinței penale nr. 190 din 14.05.2015, pronunțată de Tribunalului A. în dosarul nr._, au declarat apel P. DE PE L. TRIBUNALUL A., inculpatul R. I. și părțile civile R. C. prin repr. leg. PALINKAȘ E., PALIKAȘ E., PALIKAȘ I., S. I. și D. E.,înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 03.06.2015 sub nr._ .

În motivarea apelului P. de pe lângă Tribunalul A. a criticat sentința primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul omisiunii de a dispune, în raport cu împrejurările concrete și gravitatea faptei comise, prin care s-a adus atingere celui mai important drept al persoanei, dreptul la viață, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după o prealabilă informare a inculpatului, potrivit art. 5 din lege, respectiv că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru deținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În cuprinsul motivelor de apel formulate, părțile civile R. C. prin repr. leg. Palinkaș E., Palikaș E., Palikaș I., S. I. și D. E. au solicitat desființarea hotărârii atacate și în rejudecare aplicarea pedepsei detenției pe viață pentru inculpat, apreciind că, raportat la fapta inculpatului, circumstanțele săvârșirii faptei, urmările faptei, rolul și scopul pedepsei, precum și persoana inculpatului, pedeapsa stabilită în sarcina acestuia este una prea blândă. Au arătat părțile civile că nimeni nu are dreptul să ia viața nimănui, iar care săvârșește o astfel de faptă trebuie pedepsit pe măsură; indiferent de pedeapsa primită victima nu mai poate fi adusă înapoi; inculpatul nu a fost provocat de către victimă, astfel cum a susținut, el a fost tot timpul o persoană agresivă, crudă și posesivă, a săvârșit fapta cu premeditare.

În motivarea apelului formulat, inculpatul R. I. a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 189 alin. 1 lit. a C.p. în art. 188 alin. 1 și art. 199 C.p., cu reținerea art. 375 C.p.p., precum și aplicarea unei pedepse orientate spre minim, având în vedere că a fost sincer în declarații și a recunoscut fapta astfel cum s-a petrecut în totalitate, a colaborat cu organele de cercetare penală încă de la început, nu a premeditat fapta comisă și nu are antecedente penale.

Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art. 417 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut faptele în fața instanței.

Astfel, s-a reținut că între inculpatul R. I. și victima Palinkaș M. s-au stabilit relații de concubinaj, cei doi locuind împreună în localitatea Cermei din jud. A.. Din această relația s-a născut minorul R. C..Părțile s-au separat în urmă cu doi ani, pe fondul atitudinii conflictuale și violente a inculpatului, victima s-a mutat împreună cu minorul la părinții săi.

Această atitudine a inculpatului a continuat și după separarea în fapt a părților. Inculpatul a încercat reluarea conviețuirii cu victima, dar aceasta a refuzat.

Instanța de apel constată că încadrarea juridică dată faptei este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. art. 188, 189 alin. 1 lit. a Cod penal și port fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 372 alin. 3 Cod penal rap. la art. 372 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 38, 39 alin. 1 b C.pen.

Nu poate fi primită solicitarea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor simplu în condițiile în care inculpatul a chibzuit asupra întâlnirii sale cu victima la biserica din localitate, cu ocazia unei ceremonii religioase, s-a înarmat cu trei cuțite, a asistat la slujba religioasă și după terminarea acesteia, în fața bisericii a atacat victima cu două dintre cuțite, acestea reprezentând împrejurări ce caracterizează infracțiunea de omor calificat cu premeditare, cum corect a constatat și prima instanță.

Instanța de apel consideră de asemenea că prima instanță a făcut o corectă individualizarea a pedepselor stabilite pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatului, raportat la criteriile prevăzute de art. 74 C.pen., potrivit cărora: „stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială”.

Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Instanța de apel va reține gravitatea deosebită a faptelor, prin modalitatea în care au fost comise, în prezența fiului minor de 11 ani a victimei cu care se afla în concubinaj, multiplele lovituri aplicate cu două cuțite, locul în care inculpatul a acționat, la ieșirea din biserică, în fața lăcașului de cult, în cursul după-amiezii, faptul că inculpatul a părăsit locul faptei îndreptându-se către barul din apropiere, a părăsit locul faptei, ca și circumstanțele persoanele care îl caracterizează negativ, respectiv împrejurarea că pe raza localității de domiciliu a avut un comportament prin care a încălcat de mai multe ori normele de conviețuire socială (fila 92 dosar), toate aceste împrejurări opunându-se categoric reducerii pedepsei aplicate inculpatului, cum solicită acesta în apel.

Într-adevăr faptele comise de către inculpat reflectă o atitudine a infractorului cu un grad de periculozitate ridicat însă în raport de împrejurarea că inculpatul a ajutat la aflarea adevărului săvârșirii faptelor, declarând în mod detaliat modul săvârșirii tuturor faptelor, recunoscând faptele comise, nivelul de instruire școlară, lipsa antecedentelor penale, atitudinea de regret manifestată, afecțiunile medicale, instanța de apel constată că nu se justifică nici alegerea dintre sancțiunile alternative pe cea a detențiunii pe viață, cea mai grea dintre sancțiunile prevăzute de Codul penal, cum se solicită în apelul părților civile, reeducarea inculpatului putând avea loc și prin aplicarea pedepsei de 24 de ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat și a pedepsei de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de port fără drept de obiecte periculoase, pedepsele astfel aplicate fiind orientate spre maximul special pentru a reflecta criteriile de individualizare mai sus analizate.

Totodată aplicarea interdicției totale și absolute a exercitării dreptului la libertate a inculpatului, prin aplicarea detențiunii pe viață, nu poate răspunde unei cerințe primordiale referitoare la reintegrarea inculpatului într-un cadru social adecvat a corectării sale comportamentale și prin urmare, nu poate sprijini persoana în reeducare și de a determina protecția și consolidarea caracterului moral al acestuia prin corectarea, or, aplicarea pedepsei trebuie să ia în considerarea toate funcțiile acesteia, inclusiv pe cea de reeducare, nu doar funcția de constrângere, de exemplaritate și de eliminare, apelul părților civile fiind nefondat sub acest aspect.

Critica din apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul A. privind omisiunea primei instanțe de a dispune în baza art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic este fondată.

Potrivit art. 1 din Legea 76/2008, prezenta lege are drept scop constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism.

Potrivit art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 76/2008, S.N.D.G.J. conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: b) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.

Infracțiunea de omor prev. de art. 188 C.pen. este cuprinsă în anexa menționată, iar potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 76/2008 prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei.

P. urmare, în baza art. 7 din Legea 76/2008, se va dispune prelevarea de a inculpat a probelor biologice.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul R. I. și de către părțile civile R. C. prin repr. leg. PALINKAȘ E., PALIKAȘ E., PALIKAȘ I., S. I., D. E. împotriva sentinței penale nr. 190/14.05.2015, pronunțată de Tribunalului A. în dosar nr._ .

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., va admite apelul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul A. împotriva aceleiași sentințe.

Va desființa sentința penală apelată numai sub aspectul aplicării disp. art. 7 al 1 din Legea nr. 76/2008 și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 404 alin 4 lit. i C.pr.pen., rap. la art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 424 alin. 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 ali.n 1 C.pr.pen și 72 C.pen., va menține starea de arest a inculpatului și va deduce în continuare arestul preventiv din 14.05.2015 la zi.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul apelant să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.

Va dispune virarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul R. I. și de către părțile civile R. C. prin repr. leg. PALINKAȘ E., PALIKAȘ E., PALIKAȘ I., S. I., D. E. împotriva sentinței penale nr. 190/14.05.2015, pronunțată de Tribunalului A. în dosar nr._ .

În baza art. 421 pct.2, lit. a C.pr.pen., admite apelul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul A. împotriva aceleiași sentințe.

Desființează sentința penală apelată numai sub aspectul aplicării disp. art. 7 al 1 din Legea nr. 76/2008 și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 404 alin 4 lit. i C.pr.pen., rap. la art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen și 72 C.pen menține starea de arest a inculpatului și deduce în continuare arestul preventiv din 14.05.2015 la zi.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.

Dispune virarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.07.2015 .

Președinte, Judecător,

F. M. C. FLORENȚA C. I. M.

Grefier,

I. M. S.

Red. F.F./23.07.2015

Tehnored. I.M.S.-10 ex./21.07.2015

Primă instanță: Tribunalul A. – jud. C. B. M.

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 188/2015....		Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia... →

Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 729/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 729/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA