Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 412/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 412/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-04-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 412/A

Ședința publică din 9 aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. ANI B.

JUDECĂTOR: A. N.

GREFIER: C. U.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria O. împotriva sentinței penale nr. 103/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr._, privind pe inculpatul C. D..

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul intimat C. D..

P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpatului intimat C. D., după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile legale, declarația fiind consemnată și atașată la dosar.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.

Procurorul solicită admiterea apelului, considerând că sentința pronunțată de prima instanță este netemeinică. Astfel, se arată că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, iar martorii au confirmat existența faptelor. Se arată că prima instanță a reținut o stare de fapt care nu corespunde realității, în sensul că inculpatul s-ar fi deplasat cu autoturismul în stare de ebrietate doar pe drumuri agricole, fapt nereal, întrucât drumurile agricole nu puteau începe de la locuința inculpatului care se află în mijlocul localității. De asemenea, se arată că planșele fotografice relevă faptul că autoturismul a venit de pe drumul național, iar pe câmp nu este nici un drum agricol care să ateste că pe acolo ar fi trecut vreun vehicul. Prin urmare, solicită condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni, la o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Inculpatul intimat C. D., având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului, arătând că nevinovăția sa este confirmată de martorii audiați.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul dat în dosarul nr. 1070/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria O., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de „ conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat” și „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur sânge „ fapte prev. și ped. de art. 85 al.1 și art. 87 al.1 din O.U.G. 195/2002 rep.

S-a reținut în sarcina inculpatului că în data de 21.07.2013, în jurul orelor, 22,00 după ce a consumat băuturi alcoolice, respectiv 800 ml țuică, s-a urcat la volanul autoturismului marca Renault cu . VFIS_8 neînmatriculat pe care l-a condus din localitatea Gîrbovăț, jud. C.-S., pe DJ 571/G și DN 57/B, circa 10 km, până pe raza localității Bozovici. În autoturism, locul din dreapta era ocupat de prietenul inculpatului, martorul S. P..

S-a mai reținut că inculpatul, după ce a parcat autoturismul în stația PECO Ștefănești OIL din Bozovici, a intrat împreună cu martorul în barul din interiorul stației. Martorul și-a cumpărat un pachet de țigări și o sticlă de bere, iar inculpatul aflat într-o stare vizibilă de ebrietate, după ce a achiziționat o sticlă dec 2 litri de bere, i-a spus prietenului său că se deplasează cu autoturismul în localitatea Prilipeț, la un prieten, martorul rămânând în incinta localului.

În aproprierea podului Rudăria, pe DN 57/B, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a pierdut controlul autoturismului și s-a răsturnat într-un șanț de scurgere a apelor pluviale de pe marginea drumului avariind autoturismul. La scurt timp după producerea accidentului, pe ruta Prilipeț-Bozovici pe DN 57/B, circula autoturismul având nr. de înmatriculare_, condus de martorul U. C. P., în autoturism aflându-se martorii Golîmba A. și C. N. C., inculpatul fiind identificat de către aceștia cu ajutorul farurilor autoturismului.

Fiind rugați de inculpat, martorii l-au ajutat pe acesta să poziționeze autoturismul pe carosabil, iar la scurt timp au apărut organele de poliție.

S-a arătat că potrivit buletinului de analiză nr. 167/A12/26.07.2013, emis de SJML C.-S., rezultatul a fost la proba nr. I la ora 15,40 de 1,50 g mie, iar la proba nr. II ora 06,40, alcoolemia a fost de 1,35g mie, alcool în sânge.

Din adresa nr._/13.08.2013 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C.-S., s-a reținut că autoturismul marca Renault cu . VFIS_8 condus de către inculpat este în proprietatea acestuia și nu figurează înmatriculat în circulație.

De asemenea s-a precizat în actul de sesizare al instanței ca declarațiile inculpatului sunt contradictorii, oscilante și neverosimile probatoriul administrat în cauză demonstrând întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege.

Prin sentința penală nr. 103/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr._, în baza art 396 alin 1 si 5, rap la art 16 alin 1, lit b Cod Pr. Penala, a fost achitat inculpatul C. D., de sub invinuirea savarsirii infracțiunilor prevazute de art 85 alin 1 si art 87 alin 1, din OUG 195/2002.

In baza art 275 alin 3 Cod Pr. Penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas in sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria O. a reținut că inculpatul C. D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat” și „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur sânge „ fapte prevazute la momentul savarsirii faptei de art. 85 al.1 și art. 87 al.1 din O.U.G. 195/2002 rep.

S-a reținut de către prima instanță din declarațiile martorului S. PITIGOI, indicat in rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecătoria O., drept principalul martor, in baza a cărui declaratie se retine starea reala de fapt, martor ascultat in fata instanței, in sedinta publica din data de 08.05.2014, că aspectele consemnate in declarația data la solicitarea unui lucrator de politie, si existente la dosarul de urmărire penala au fost dictate martorului de către lucrătorul de politie, in timp ce martorul se afla in stare de ebrietate, ascultarea sa făcându-se in mașina poliției.

Astfel, referitor la cele întâmplate in data de 21.07.2013, prima instanță a reținut că martorul S. PITIGOI precizează ca, întradevăr, s-a deplasat împreună cu inculpatul, cu un autoturism ce aparținea inculpatului si care a fost condus de către inculpat, pe câmp; de asemenea martorul arata ca inculpatul nu a circulat pe drumurile publice.

In acelasi sens prima instanță a reținut că a fost si declaratia inculpatului care de asemenea declara ca nu a circulat pe drumurile publice.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul a arătat ca in faza de urmarire penala cele declarate de el au fost urmare a presiunilor exercitate asupra sa de catre lucratorul de politie.Astfel, descriind cele intamplate inculpatul precizeaza ca impreuna cu martorul S. PITIGOI, prietenul sau, s-a deplasat cu un autoturism proprietate personala, neinmatriculat, pe camp. De asemenea s-a reținut că inculpatul a arătat ca la un moment dat cu ocazia trecerii printr-un rau, s-a impotmolit si a fost ajutat de catre martorul S. Pitigoi sa porneasca, dupa care si-a continuat deplasarea pana . la circa 20 de metri de drumul public, unde s-a rasturnat. Inculpatul mai precizeaza ca a oprit o masina pe drumul public si a cerut ajutorul pasagerilor din acea masina si anume U. C., pe care il cunostea si a altor persoane, care l-au ajutat sa repuna autoturismul pe roti, dupa care au impins autoturismul si au traversat drumul public, moment dup care a aparut un echipaj de politie. Se mai precizeaza ca cele intamplate s-au petrecut la circa 400, 500 de metri distanta de statia Peco Stefanestii SRL.

Prima instanță a apreciat că cele declarate de către inculpat se coroboreaza si cu declaratiile celorlalti martori si anume cu delcarația martorului U. C. P., care a arătat că în cursul anului 2013, a fost oprit pe DN 57 B, de catre inculpat, care l-a rugat sa-l ajute sa repuna pe roti un autoturism rasturnat, lucru care l-a si facut, impreuna cu martorul C. N. si Golamba A. . Martorul a mai arătat ca la fata locului nu se observau urmau urme din care sa reiasa ca masina a rulat pe drumul public, insa erau vizibile urmele rularii autoturismului pe camp, pe terenurile agricole aflate in vecinatatea drumului public.

De asemenea, s–a apreciat că sustinerile inculpatului si a martorilor susamintiti, se coroboreaza cu declaratia martorului H. E., martor care a declarat ca in data de 20 iulie 2013, noaptea, ar fi vazut o masina de culoare alba care a trecut la o distanta de circa 10 metri de coliba sa situata la locul numit DEALUL BANIEI, langa raul Rudaria. S-a reținut că, asa cum declara martorul, initial, nu si-a data seama ca masina observata era a inculpatului, insa a tras aceasta concluzie dupa o discutie pe care afirma ca a avut-o cu inculpatul la 2, 3 zile dupa incidentul descris, ocazie cu care a a aflat de accident si de imprejurarile in care a avut loc. De asemenea, s-a reținut că martorul a precizat că fiind noaptea a putut sa distinga doar culoarea masinii-alba, aceasta masin fiind si singura ce a trecut pe langa salasul martorului.

Prima instanță a reținut și declarația martorului C. N. C. care a precizat că în timp ce se deplasa cu masina împreună cu martorul U. C., acesta a oprit masina pe care o conducea si l-au ajutat pe inculpat sa repuna pe roti un autoturism rasturnat, aflat pe câmp, autoturism care a fost apoi tractat de catre U. si trecut de partea cealaltă a drumului public.

Totodată a fost reținută și declarația martorului Golimbă A. care a declarat că și el a ajutat la repunerea pe roti a autoturismului ce apartinea inculpatului, precum și declarația martorului N. I., lucrătorul de poliție care a anuntat lucratorii de politie din . a mai precizat ca la acel moment a apreciat ca inculpatul ar circulat pe drumul public, desi pe drumul public nu se observau urme ale accidentului .

Lipsa oricăror urme referitoare la accidentul rutier ce face obiectul prezentei cauze, a fost reținută de prima instanță si din plansele foto de la dosarul de urmarire penala, de la filele 31, 32.

S-a reținut că, potrivit art 4 Cod Pr. Penala, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Asa cum s-a retinut de catre instanta de fond, in cauza, fata de probatoriul administrat, nu se pune nici macar problema analizarii aspectelor referitoare la existenta vreunei indoieli, in formarea convingerii instantei referitoare la vinovatia inculpatului C. D., apreciindu-se că întreg probatoriu administrat dovedește nevinovatia inculpatului, în sensul prevăzut de legea penala, faptelor savarsite de catre acesta, si anume, conducerea in stare de ebrietate a unui autoturism neinmatriculat, pe terenuri agricole, lipsindu-le din continutul laturii obiective un element esential si definitoriu si anume cel referitor la locul unde sunt savarsite aceste fapte, respectiv pe un drum public, imprejurare fata de care, retinanand ca fapta inculpatului C. D., astfel cum a fost mai sus descrisa si constand in conducerea in stare de ebrietate a unui autoturism neinmatriculat, pe terenuri, nu este prevăzută de legea penală, prima instanță a dispus achitarea inculpatului de sub invinuirea savarsirii infractiunilor prevazute de art 85 alin 1 si art 87 alin 1, din OUG 195/2002.

Împotriva sentinței penale nr. 103 din 18.09.2014 pronunțată de Judecătoria O. a declarat apel în termen legal P. de pe lângă Judecătoria O., apel înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 26.02.2015.

În motivarea apelului declarat de către inculpat se solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii penale și urmare rejudecării, condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 85 al. 1 și 87 al. 1 din OUG 195/2002 întrucât nu corespunde realității că inculpatul s-ar fi deplasat cu autoturismul în stare de ebrietate doar pe drumuri agricole, că din declarația inculpatului și cea a martorului P. S. rezultă că inculpatul s-a deplasat din localitatea G. spre stația Peco Bozovici, fapt ce dovedește că deplasarea a avut loc pe drumul public. Se mai arată în motivare că din examinarea fotografiei nr. 1 de la fila 31 dosar de urmărire penală, se pot observa urmele lăsate pe sol în urma impactului autoturismului și faptul că dinspre câmp, într-un unghi de peste 300 grade nu există nici un drum agricol și nici o urmă precum că vegetația ar fi fost culcată, ceea ce impune concluzia logică că autoturismul a venit de pe drumul național ți a produs urma aflată în fotografie. Se mai arată că în fotografia indicată, în spatele persoanei aflate în picioare, se poate observa cum pe câmp nu este nici un drum agricol și nici o urmă de vegetație care să ateste că pe acolo ar fi trecut vreun vehicul, ca atare dinspre câmp doar dacă zbura autovehiculul putea să creeze urma pe sol..

De asemenea, se arată că examinând fotografia nr. 2 de la fila 31 dosar de urmărire penală, se pot observa pe vegetație și pe solul de lângă acostament, urmele intrării autovehiculului în zona șanțului, iar pe fundalul fotografiei se observă că există un canal cu papură și vegetație în zonă, nefiind nici un drum agricol, astfel că este evident că susținerea inculpatului și a martorului P. este mincinoasă.

Se solicită în motivele de apel a se observa că din fotografia nr. 3 rezultă că autoturismul s-a răsturnat în partea dreaptă a drumului, în direcția de mers spre Stația PECO Ștefănești, iar impactul autoturismului pe solul din apropierea drumului s-a produs înainte de un canal adânc înc are există stufăriș, împrejurare în care în nici un caz autoturismul nu putea să vină de pe câmp, ci doar din drumul public în condițiile în care inculpatul nu a frânat, astfel că pe asfalt în mod evident nu puteau să existe urme iar în aceste condiții, declarațiile martorilor care arătau că pe asfalt nu se observau urme de rulare, nu au relevanță întrucât din dinamica producerii accidentului nu rezultă că inculpatul ar fi frâna pe drumul public pentru a rămâne urme pe asfalt.

Se consideră că revenirile inculpatului și ale martorului P. în declarațiile date în fața instanței nu sunt justificate, declarațiile acestora din faza de urmărire penală în care arată că s-au deplasat pe drumul public coroborându-se cu imaginile foto de la locul accidentului, din care rezultă neîndoielnic că deplasarea dinspre câmp a autoturismului este imposibilă.

Totodată se consideră că instanța de fond a pierdut din vedere că și avariile autoturismului care pun în evidență un impact în zona frontală (fotografiile 6 și 8) demonstrează că autoturismul a venit dinspre drumul public, s-a izbit frontal de malul de pământ de după marginea șanțului, după care s-a răsturnat.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma motivelor de apel, precum și din oficiu potrivit art. 417 al. 2 Cpp, instanța de apel apreciază că hotărârea penală atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și materialul probator administrat în cauză.

Inculpatul C. D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și aflându-se sub influența alcoolului, infracțiuni prev. de art. 85 al. 1 și 87 al. 1 din OUG 195/2002. S-a reținut în actul de acuzare că în data de 21.07.2013, în jurul orelor, 22,00 după ce a consumat băuturi alcoolice, respectiv 800 ml țuică, s-a urcat la volanul autoturismului marca Renault cu . VFIS_8 neînmatriculat pe care l-a condus din localitatea Gîrbovăț, jud. C.-S., pe DJ 571/G și DN 57/B, circa 10 km, până pe raza localității Bozovici. În autoturism, locul din dreapta era ocupat de prietenul învinuitului, martorul S. P..

S-a mai reținut că inculpatul, după ce a parcat autoturismul în stația PECO Ștefănești OIL din Bozovici, a intrat împreună cu martorul în barul din interiorul stației, de unde martorul și-a cumpărat un pachet de țigări și o sticlă de bere, iar inculpatul, aflat într-o stare vizibilă de ebrietate, după ce a achiziționat o sticlă dec 2 litri de bere, i-a spus prietenului său că se deplasează cu autoturismul în localitatea Prilipeț, la un prieten, martorul rămânând în incinta localului.

Fiind rugați de inculpat, martorii la-u ajutat pe acesta să poziționeze autoturismul pe carosabil, iar la scurt timp au apărut organele de poliție.

Întrucât emana halenă alcoolică, inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest marca DRAJER, care a indicat la poziția 0147 o îmbibație alcoolică de 0,88 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul O. în vederea recoltării probelor biologice în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, iar conform buletinului de analiză nr. 167/A12/26.07.2013, emis de SJML C.-S., rezultatul a fost la proba nr. I la ora 15,40 de 1,50 g mie, iar la proba nr. II ora 06,40, alcoolemia a fost de 1,35g mie, alcool în sânge.

Dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului s-a bazat pe declarația dată de către inculpat la data producerii accidentului – fila 13 dosar urmărire penală, pe rezultatul buletinului de analiză toxicologică nr. 167 din 26.07.2013 întocmit de SJML C.-S. – fila 25 dosar urmărire penală, pe adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C.-S. prin care se comunică împrejurarea că autoturismul marca Renault 5S 40 condus de către inculpat nu este înmatriculat în circulație – fila 30 dosar urmărire penală și pe declarația martorului P. S. – fila 39 dosar urmărire penală.

În declarația dată la data producerii accidentului inculpatul arată că a plecat din satul G. cu autoturismul marca Renault neînmatriculat, iar la circa 10 metri de stația . pe drumul național circulând pe acesta circa 1 km, iar după ce a trecut podul de peste Rudăria, la circa 50 metri, a pierdut controlul volanului, răsturnându-se în șanțul de pe marginea drumului. Inculpatul arată că a ieșit în drum, moment în care s-a oprit o mașină în care se afla U. C. și alte două persoane care l-au ajutat să scoată mașina din șanț, iar după sosirea organelor de poliție inculpatul a recunoscut că a consumat 500-600 grame de țuică.

În declarația dată la 09.10.2013, inculpatul arată că a plecat singur în G. pentru a-și cumpăra țigări, s-a întâlnit cu martorul S. P., a luat bateria autoturismului acestuia pe care a montat-o pe autoturismul Renault ce-i aparține, neînmatriculat și s-a urcat la volanul autoturismului rulând pe drumul public. Inculpatul arată că a derapat, astfel încât martorul P. a coborât în zona râului Rudăria din mașină și având intenția de a ajunge la Stația Peco a continuat rularea autoturismului pe câmp, pe un teren cultivat cu trifoi. Inculpatul arată că încercând să ajungă la drumul național s-a răsturnat într-un șanț, fiind surprins de un polițist din Rudăria care constatând cele întâmplate a plecat, fără a întocmi vreun act iar ulterior, martorul C. U. care a trecut prin zona accidentului și care era însoțit de mai mulți băieți l-au ajutat să scoată mașina din șanț. Inculpatul recunoaște consumul de alcool din acea noapte.

Cu ocazia audierii de către instanța de judecată la termenul de judecată din 27.02.2014, fila 20 dosar fond, inculpatul arată că data de 21.07.2013, întrucât nu a găsit țigări la magazinul din localitate a luat hotărârea de a se deplasa împreună cu martorul P. S. la stația Peco Ștefănești din Bozovici, sens în care a luat autoturismul neînmatriculat marca Renault ce-i aparține și s-a deplasat pe câmp spre Peco, iar la aproximativ 20 metri de drumul public s-a răsturnat cu mașina în șanț, fiind ajutat de către martorul U. C. să repună mașina pe roți. Inculpatul arată că martorul U. C. împreună cu celelalte persoane ce-l însoțeau și pe care nu le cunoaște, l-au ajutat să împingă autoturismul traversând drumul public, moment în care au apărut organele de poliție cărora le-a declarat că a condus autoturismul pe câmp și că s-a răsturnat. Inculpatul arată că intenționa să scoată mașina de pe drumul agricol cu ajutorul martorilor împingând-o pe drumul public, întrucât locul unde se afla era o cultură de porumb, deplasându-se pe această prin fânețe. Inculpatul recunoaște consumul de alcool, precum și intenția sa de a ajunge la drumul public, intenție care nu a mai fost materializată, deplasarea făcându-se exclusiv pe drumul agricol, trecând și ep lângă coliba numitului H. E. care l-a observat.

În fața instanței de judecată a fost audiat și martorul P. S. – fila 43 dosar fond, pe baza declarației căruia a stat trimiterea în judecată a inculpatului și care nu confirmă starea de fapt relatată în cursul urmăririi penale, arătând că așa ca și inculpatul, se afla la acel moment sub influența băuturilor alcoolice iar declarația i-a fost luată în mașina poliției, fiind dictată de către lucrătorul de poliție. Cu ocazia audierii de către instanța de judecată martorul P. S. arată că în vara anului 2013 s-a deplasat împreună cu inculpatul din localitatea G. spre Stația Peco, deplasare care s-a efectuat cu un autoturism ce-i aparținea inculpatului și care a fost condus de către acesta pe câmp. Martorul arată că a rămas cu inculpatul până când acesta s-a împotmolit cu mașina la trecerea unui râu, l-a ajutat să repună mașina în circulație, după care s-a certat cu inculpatul pentru că acesta greșise drumul peste deal și a plecat.

Pentru rezolvarea cauzelor penale, organele judiciare au nevoie de date sau informații care să conducă la concluzia existenței sau inexistenței infracțiunii, identificarea făptuitorului, stabilirea vinovăției sau nevinovăției acestuia. Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 98 C.pr.pen., organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească sub toate aspectele cauza, pe bază de probe, obiectul probațiunii fiind stabilit în mod neechivoc. Potrivit dispozițiilor art.103 al.1 C.pr.pen. mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului penal, legea nefăcând nici o distincție în ceea ce privește valoarea lor probantă după cum au fost administrate în faza de urmărire penală sau a judecății. Nu există un temei legal pentru a se face o ordine de preferință între declarațiile succesive ale inculpatului sau martorilor, instanța fiind îndreptățită să le rețină numai pe cele ce exprimă adevărul.

Instanța de apel urmează astfel a da eficiență regulilor procedurale mai sus amintite în contextul speței făcând o analiză atât a depozițiilor ce confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și aflându-se sub influența alcoolului, infracțiuni prev. de art. 85 al. 1 și 87 al. 1 din OUG 195/2002cât și a celor care infirmă această ipoteză.

În cazul declarațiilor succesive, retractarea totală sau parțială a unei declarații anterioare poate conduce la înlăturarea acesteia, dacă este temeinic motivată, existând date sau împrejurări din care rezultă că declarațiile anterioare nu exprimă adevărul. Instanța trebuie să rețină ca reprezentând expresia adevărului numai acele declarații care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce reies din ansamblul existent în cauză, iar în situația constatării unor retractări, se vor avea în vedere numai în măsura în care sunt însoțite de o justificare rațională și plauzibilă.

Potrivit art.103 al.2 C.pr.pen., aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală și instanța de judecată potrivit convingerii lor, fiind rezultatul unui proces de cunoaștere a realității obiective. Prezumția de nevinovăție, ca și garanței juridico-socială acordată celui învinuit de săvârșirea unei infracțiuni poate fi răsturnată prin probe certe de vinovăție când, urmare a administrării tuturor probelor se ajunge la concluzia indubitabilă a vinovăției inculpatului în ceea ce privește săvârșirea faptei de care este acuzat. În speță nu există probe care să confirme vinovăția inculpatului.

Astfel, așa cum s-a arătat inculpatul și martorul P. S. pe depozițiile cărora se bazează trimiterea în judecată a inculpatului, au arătat împrejurările în care au fost audiați de către organele de poliție și modalitatea de consemnare a declarațiilor. Se impune precizarea că atât inculpatul, cât și martorul P. S. au recunoscut că la momentul la care au apărut organele de poliție aceștia se aflau sub influența băuturilor alcoolice, fapt ce îndreptățește instanța de apel să aprecieze că declarațiile date de către cei doi puteau fi influențate de către lucrătorii de poliție, urmare stării în care se aflau părțile audiate. Mai mult decât atât, cu privire la aspectele esențiale, între declarația inculpatului din 21.07.2013 și declarația martorului P. S. aflată la fila 39 dosar urmărire penală și în cuprinsul căreia nu se regăsește data la care este luată, cele două depoziții sunt similare cu privire la circumstanțele în care martorul P. S. l-a însoțit pe inculpatul C. în vederea cumpărării de țigări, sens în care cei doi s-au deplasat spre stația de benzină ., la faptul că cei doi se aflau sub influența băuturilor alcoolice, precum și la rularea „peste deal 5 km”. Instanța de apel va înlătura însă depoziția dată de către inculpatul C. D. în data de 21.07.2013, precum și a martorului P. S. aflată la fila 39 dosar urmărie penală, fiind evident că menționarea în cuprinsul acestor declarații a împrejurării că rularea autoturismului de către inculpatul C. D. s-a realizat pe drumul public, a fost făcută urmare a influențării de către lucrătorul de poliție. Declarațiile ulterioare date de către inculpatul C. D., atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată, se coroborează cu declarația dată de către martorul P. S. în cursul urmăririi penale la data de 06.10.2013, consemnată pe formularul tipizat . nr._ – fila 38 dosar urmărire penală, în care martorul prezintă starea de fapt relatată și în fața instanței de judecată cu privire la intenția de a cumpăra țigări, la rularea spre stația de benzină pe câmp, precum și la incidentul cu împotmolirea autoturismului și plecarea martorului din acel loc.

Starea de fapt reținută de prima instanță este confirmată și de martorul U. C. P. – fila 22 dosar fond, care l-a ajutat pe inculpat împreună cu martorii C. N. și Golimba A. să repună pe roți autoturismul răsturnat, deplasând mașina spre marginea drumului, inculpatul povestindu-i că intenționa să ajungă la Stația Peco și în acest sens s-a deplasat pe câmp, martorul remarcând existența urmelor care confirmau spusele inculpatului că s-a deplasat dinspre câmp, dinspre terenurile agricole aflate în vecinătatea drumului agricol și că nu a văzut urme din care să trag concluzia că inculpatul ar fi rulat pe drumul național, ajutând la tractarea mașinii peste drumul public, loc în care mașina a rămas și a fost găsită de către lucrătorul de poliție. Martorul mai arată că a văzut urme pe câmp, dar nu poate preciza din ce parte veneau urmele și că a remarcat că inculpatul se află sub influența băuturilor alcoolice. Aceeași stare de fapt este relatată și de martorul C. N. C. – fila 24 dosar fond, care arată că se afla cu martorul U. C. P. când acesta a oprit mașina, fiind rugați de către inculpat, aflat pe marginea drumului, să repună pe roți un autoturism cu care a circulat pe câmp, procedând la întoarcerea autoturismului și la tractarea acestuia pe partea cealaltă a drumului, moment în care a apărut un lucrător de poliție. Și martorul Golimba A. E. –fila 42 dosar fond, confirmă cele relatate de ceilalți doi martori, aflându-se în autoturism în momentul în care conducătorul acestuia, U. C. a oprit la semnele inculpatului.

Despre rularea inculpatului pe drumul agricol cu autoturismul în ziua incidentului face vorbire și martorul H. E. – fila 51 dosar fond, care are o colibă în locul numit Dealul Băniei și care în data de 20.07.2013 se afla la colibă, având mai multe animale de care se ocupa, iar în data de 21.07.2013 a observat mașina inculpatului rulând pe deal, amintindu-și exact data, întrucât era sărbătoarea de Sfântul I. și se organiza ruga în . că a văzut autoturismul despre care știa că este a inculpatului dar nu a văzut cine a condus fiind seară, remarcând doar o maină albă de teren, aflând după câteva zile despre incident. Martorul mai arată că la ac el moment nu și-a dat seama că este mașina inculpatului cea care a trecut pe lângă coliba sa din cauza întunericului și că după câteva zile când a discutat cu inculpatul, i-a spus acestuia că l-a văzut în respectiva noapte cum a trecut pe lângă sălaș.

S-a solicitat de către P. de pe lângă Judecătoria O. interpretarea planșelor fotografice aflate la filele 31 și 32 dosar fond și concluzionarea că raportat la locul în care se afla răsturnată mașina inculpatului, urmare a urmelor existente, acesta a condus pe drumurile publice. Instanța de apel apreciază că nu se poate face o interpretare în sensul celor solicitate de către P. de pe lângă Judecătoria O. datorită calității precare a fotografiilor depuse la dosarul cauzei. În lipsa efectuării unor fotografii de ansamblu care să surprindă întreaga zonă, a depunerii la dosarul cauzei a unor fotografii judiciare clare și care să surprindă în amănunt aspectele esențiale ale cauzei, cum ar fi locul unde a fost găsit autoturismul la sosirea organelor de poliție, respectiv pe drumul public, locul de unde se susține că autoturismul a fost tractat urmare a răsturnării, vederea de ansamblu a zonei atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă a drumului județean pentru a se putea desprinde concluzia inexistenței unui drum agricol și a culturilor de porumb, respectiv fânețe pe care se susține de inculpat că ar fi rulat, poze care să surprindă podul adus în discuție de către P. de pe lângă Judecătoria O. și că ar îndeplini condiția de drum public, instanța de apel nu își poate însuși punctul de vedere exprimat de organul de acuzare, interpretarea fotografiilor fiind făcută în sens restrictiv. Spre exemplu, instanța de apel nu reține că din fotografia nr. 2 aflată la fila 31 dosar urmărire penală, s-ar vedea urmele intrării autovehiculului în șanț, câtă vreme este evident că s-ar putea interpreta că urmele despre care s-ar putea interpreta că se observă în poză, provin de la mutarea autoturismului din șanț pe drumul public și tractarea acestuia.

Pentru considerentele mai sus prezentate, instanța de apel apreciază că inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție care nu a fost răsturnată de către organele de urmărire penală, probele administrate în cursul urmăririi penale neconfirmând vinovăția inculpatului, fiind administrate în mod superficial și interpretate eronat în actul de acuzare.

Prin urmare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va fi respins ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria O. împotriva sentinței penale nr. 103/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria O. împotriva sentinței penale nr. 103/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 09.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

L. ANI B. A. N.

Grefier,

C. U.

Red.-A.N.- 29.04.2015

Tehnored- .C.U.- 14.04.2015

Prima inst. jud. P. L. M. – Judecătoria O.

← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr....		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 477/2015. Curtea de... →

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 412/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 412/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA