Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 918/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 918/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 24-09-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 918/A
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. M.
Judecător G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul C. M. C. împotriva sentinței penale nr. 1121 din 26.05.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, pentru partea civilă intimată lipsă, avocat ales F. B. L., în substituirea avocatului ales V. C. A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat declarație inculpatului aceasta fiind consemnată în proces – verbal atașat separat la dosar.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbaterea apelului, potrivit art.420 alin.6 C.p.p.
Apărătorul ales al părții civile intimate solicită, respingerea apelului declarat de inculpat, menținerea hotărârii primei instanțe fiind temeinică și legală.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat, ca nefondat, hotărârea primei instanțe fiind în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, neimpunându-se reducerea pedepsei sau a pretențiilor civile, urmând a se dispune menținerea ei.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei și a pretențiilor civile.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1121/26.05.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în temeiul dispozițiilor art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, s-a stabilit în sarcina inculpatului C. M.-C., pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe;
În temeiul dispozițiilor art. 83 alin. 1 Cod penal, a fost amânată aplicarea pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului, pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art. 85 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) Cod penal, se comunică Serviciului de Probațiune A..
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 25 Cod procedură penală și art. 1391 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Tiboldi Ș. L. și în consecință a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2.000 (douămii) euro sau contravaloarea în lei la data plății, cu titlu de daune morale și la plata sumei de 3.910 lei cu titlu de daune materiale, și respinge restul pretențiilor civile.
În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă Tiboldi Ș. L. a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare constând în onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A., emis la data de 19.11.2014 în dosar nr.3869/P/2014 și înregistrat la prima instanță la data de 02.12.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. M. C., pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. și ped. de art. 193 al.2 Cod penal.
Prin rechizitoriu s-a reținut în fapt că în data de 12.06.2014, în timp ce se afla în P-ța Catedralei din mun.A., inculpatul C. M. C. a lovit-o pe persoana vătămată T. Ș.-L., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale.
Așa cum rezultă din declarația persoanei vătămate, la data de 12.06.2014, în jurul orei 22.00, aceasta se afla în p-ța Catedralei din mun.A., împreună cu prietenul său, martorul Z. A.-G.. Ajungând în fața localului situat la intersecția străzilor V. G. și Ș. Cicio-P., cei doi s-au despărțit, martorul intrând în local iar persoana vătămată s-a urcat pe bicicletă cu intenția de a pleca acasă. În acel moment, de persoana vătămată s-a apropiat o persoană de sex masculin (identificat ulterior ca fiind inculpatul C. M. C.) care a lovit-o pe aceasta cu o unealtă peste față. Deși persoana vătămată a căzut l-a pământ, inculpatul a mai lovit-o de câteva ori pe aceasta până în momentul în care l-a fața locului au sosit mai multe persoane. Văzând acest lucru, inculpatul s-a urcat în autoturismul său marca VW cu nr._, parcat în apropiere, și a plecat de la fața locului în grabă, deși martorul Z. A.-G. a încercat să îl oprească.
Cele arătate de către partea vătămată se coroborează cu declarațiile martorelor C. A.-I. și N. C.-C. care au arătat că au văzut momentul în care persoana vătămată a fost lovită cu o unealtă de mai multe ori de către inculpat. De asemenea, martorul Z. A.-G. arată că a văzut că inculpatul avea o unealtă în mână când s-a suit în autovehiculul său iar persoana vătămată era căzută l-a pământ și era plină de sânge. În același sens sunt și declarațiile martorilor B. A.-F. și G.-Belehuță R.-M..
Ca urmare a acestei agresiuni, persoana vătămată T. Ș.-L. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-9 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr.117/A1/11.05.2015.
Fiind audiat, inculpatul recunoaște că la data de 12.06.2014, în jurul orei 22.00, se afla în p-ța Catedralei din mun.A. unde se afla și persoana vătămată, dar arată că nu a agresat-o în vreun fel pe aceasta. Inculpatul susține că se afla în acea zonă pentru a cumpăra medicamente pentru fiul său iar la un moment dat de el s-a apropiat persoana vătămată care i-a cerut niște bani, amenințându-l totodată cu un cutter. Inculpatul arată că s-a speriat și a luat din portbagajul autoturismului său un ciocan pentru a se apăra, moment în care persoana vătămată s-a urcat pe bicicletă pentru a pleca de la fața locului. Deoarece s-a dezechilibrat, persoana vătămată a căzut la pământ și a început să strige de durere. Întrucât la fața locului au sosit mai multe persoane, inculpatul arată că a părăsit în grabă zona la volanul autoturismului său.
În ședința publică din data de 24.02.2015 inculpatul prezent în fața instanței a declarat că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa în modalitatea descrisă în rechizitoriu, nu solicită probe noi și solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, cerând aplicarea față de el a dispozițiilor prev. de art.375 referitoare la procedura în cazul recunoașterii învinuirii, precum și a dispozițiilor art.396 al.10 Cod procedură penală, iar în urma punerii în discuție în ședința publică de astăzi a cererii formulate, procurorul, apărătorul inculpatului și reprezentantul părții civile au fost de acord cu această solicitare, instanța încuviințând-o în conformitate cu dispozițiile art.375 al.2 Cod procedură penală.
Având în vedere declarația mai sus menționată a inculpatului, precum și probele administrate la urmărirea penală, prima instanță a reținut starea de fapt din rechizitoriul astfel cum aceasta a fost expusă mai sus, astfel cum prevăd dispozițiile art.396 al.10 Cod procedură penală.
Vinovăția inculpatului rezultă din coroborarea plângerii și declarației persoanei vătămate audiate la fila 18 dosar u.p., care se coroborează cu declarațiile martorilor N. C. C., care a arătat că în 12.06.2014, în timp ce își plimba câinele în P-ța Catedralei din A., în jurul orelor 22,00, a observat cum o persoană îl lovea pe Tiboldi Ș. în zona capului cu un obiect de culoare deschisă, persoana respectivă lovindu-l și după ce Tiboldi Ș. a căzut la pământ. De asemenea, arată că prezentându-i-se de către organele de poliție fotografia persoanei ce a exercitat acte de violență, l-a recunoscut, aflând că acesta se numește C. M. C.. Martorul B. A. F. a relatat că în aceeași seară a observat în fața sediului Poliției Locale din A. o persoană căzută jos și a constatat că este vorba despre prietenul său Tiblodi Ș., care la întrebarea martorului i-a răspuns că a fost lovit cu un ciocan, aspect relatat și de martorul G. Belehuță la fila 29 dosar u.p.. Probele de mai sus se coroborează cu mențiunile din certificatul medico-legal nr.410/A2/16.06.2014, precum și cu raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei, din care rezultă că persoana vătămată a prezentat traumatism maxilo-facial cu cicatrice cheloidă în regiunea mentonieră, dezechilibru ocluzo-articular, focare dentare multiple, leziunile traumatice necesitând pentru vindecare 7-9 zile îngrijiri medicale, iar potrivit datelor medicale de specialitate în cauză nu au survenit urmări din cele prevăzute la art.194 al.1 Cod penal.
În drept, fapta inculpatului C. M. C. care, la data de 12.06.2014, în timp ce se afla în P-ța Catedralei din mun.A., a lovit-o peste față și corp pe persoana vătămată T. Ș. L., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe prev. de art.193 al.2 Cod penal.
La stabilirea și individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului prima instanță a avut în vedere criteriile prev. de art.74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, urmările produse și gravitatea rezultatului produs, respectiv numărul de zile de îngrijiri medicale, precum și faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei, solicitând aplicarea art.396 al.10 Cod procedură penală, astfel că instanța apreciază că pedeapsa de 6(șase) luni închisoare este în măsură a realiza scopul pedepsei.
În ceea ce privește necesitatea executării pedepsei, prima instanță a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.83 Cod penal, respectiv pedeapsa stabilită este mai mică de 2(doi) ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar în raport cu persoana acestuia, față de conduita avută anterior comiterii faptei, conduită rezultată și din caracterizările intitulate „declarații” depuse la filele 25, 26, 27 dosar și, nu în ultimul rând văzând concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune A. în care se propune o soluție care să permită inculpatului continuarea traseului său existențial prosocial și care prezintă un risc scăzut de a comite din nou infracțiuni, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Față de aceste considerente, prima instanță a procedat la soluționarea cauzei conform dispozitivului prezentei sentințe penale.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul C. M. C. solicitând, în baza art.423 alin.2 C.p.p., desființarea sentinței primei instanțe și, pronunțarea unei noi hotărâri temeinice și legale, stabilind conform dispozițiilor art.80 alin.1 C.p., renunțarea la aplicarea pedepsei și, aplicarea în conformitate cu dispozițiile art.81 C.p., a unui avertisment.
Pe latură penală arată că, prima instanță nu a avut în vedere la stabilirea modului de executare a pedepsei aplicate faptul că nu este un infractor periculos, nu are antecedente penale, are o familie integrată în societate, precum și împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, are în întreținere un copil bolnav, partea vătămată era în stare avansată de ebrietate, dorește achitarea prejudiciului creat, a fost provocat de către persoana vătămată, care a acționat cu un cuter, a recunoscut și regretat fapta.
Cu privire la latura civilă a cauzei arată că suma de 2000 Euro sau contravaloarea în lei la data plății, cu titlu de daune morale, este enormă în raport cu cele 7-9 zile îngrijiri medicale, iar suma de 3.910 lei cu titlu de daune materiale reprezintă costul precizat de stomatolog al întregii danturi, solicitând a se ține seama de referatul de evaluare întocmit în cauză de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A..
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.417 alin.2 C.p.p., instanța constată că apelul declarat de inculpatul C. M. C., este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecății, respectiv aceea că inculpatul C. M. C. la data de 12.06.2014 în timp ce se afla în Piața catedralei din mun. A. a lovit-o peste față și corp pe persoana vătămată T. Ș. L., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-9 zile îngrijiri medicale, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev.de art.193 alin.2 C.p.
Fapta inculpatului a fost dovedită din ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu declarația de recunoaștere a inculpatului dată în cursul judecății, astfel că fapta reținută în sarcina sa a fost dovedită dincolo de orice îndoială, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată în speța de față.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, au fost avute în vedere criteriile prev.de art.74 C.p., gradul de pericol social al infracțiunii, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, uzând de dispozițiile art.396 alin.10 C.p.p., cu consecința coborârii limitelor de pedeapsă cu 1/3, respectiv faptul că acesta nu are antecedente penale, iar raportat la aceste elemente pedeapsa de 6 luni închisoare apare ca fiind una corect dozată.
Se poate observa că instanța, raportat la toate împrejurările cauzei, mai precis cuantumul concret al pedepsei aplicate în dosar, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, convingerea instanței că aplicarea unei pedepse fără a se dispune executarea efectivă a acesteia este suficientă pentru reeducarea inculpatului, a dispus în mod judicios amânarea aplicării pedepsei de 6 luni închisoare, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani, fixând o . obligații în sarcina inculpatului, care urmează a fi supravegheate în vederea îndeplinirii de către Serviciul de Probațiune A..
Criticile inculpatului la modul de individualizare a executării pedepsei apar ca fiind nefondate, în sensul că nu au fost avute în vedere, că nu are antecedente penale, că are o familie integrată în societate, că persoana vătămată era în stare de ebrietate, că are un copil bolnav, că a recunoscut și regretat fapta, respectiv că a fost provocat de persoana vătămată, întrucât aceste elemente arătate mai sus au fost luate în considerare de către instanța de fond atunci când a pronunțat hotărârea prin care s-a aplicat o pedeapsă de 6 luni închisoare, fiind amânată aplicarea acestei pedepse întrucât sunt întrunite condițiile prev.de art.83 C.p.
Solicitarea de aplicare a dispozițiilor art.80 alin.1 C.p., respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei, este nefondată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile impuse de acest text de lege, mai precis infracțiunea săvârșită nu prezintă o gravitate redusă, având în vedere că este o faptă produsă cu violență, într-un loc public, iar prin fapta inculpatului au fost produse leziuni părții vătămate în cuantum de 7-9 zile, în vederea vindecării acestor leziuni. Mai mult decât atât, nici prejudiciul nu a fost recuperat dimpotrivă a mai fost criticat și acest aspect, considerând inculpatul că suma reprezentând daune morale este excesivă cu zilele de îngrijiri medicale acordate de către organele specializate, criticându-se de asemenea și suma acordată cu titlu de daune materiale.
În aceste condiții nu se poate aprecia că soluția de renunțare la aplicarea pedepsei ar fi oportună în cazul de față, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile legale în raport cu situația concretă a inculpatului, iar în aceste condiții se impune menținerea hotărârii instanței de fond, raportat la latura penală.
În ceea ce privește latura civilă a cauze, se poate aprecia că aceasta a fost corect soluționată întrucât în speța de față sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv, existența unui prejudiciu cert, existând în dauna părții civile, existența unei fapte socialmente periculoase a inculpatului săvârșită cu intenție, respectiv legătura de cauzalitate între acestea, iar în concret cuantumul daunelor materiale a fost dovedită pe parcursul procesului penal, astfel că suma acordată cu titlu de daune materiale în cuantum de 3910 lei, apare ca fiind corect stabilită, iar cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale, sunt de asemenea corect stabilite în funcție de zilele de îngrijiri medicale acordate, natura leziunilor suferite de partea civilă, astfel că a fost respectat principiul reparării integrale a pagubei, neimpunându-se micșorarea cuantumului despăgubirilor în cauză.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. M. C. împotriva sentinței penale nr. 1121 din 26.05.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală ca obliga pe inculpat la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. M. C. împotriva sentinței penale nr. 1121 din 26.05.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.09.2015.
Președinte, C. I. M. | Judecător, G. B. |
Grefier,
A. B.
RED:G.B/15.10.2015.
Dact: A.B. 2 exempl/30 Septembrie 2015
Primă instanță: Judecătoria A.
Jud:M. C.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 910/2015.... | Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
