Ruperea de sigilii. Art.260 NCP. Decizia nr. 1278/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1278/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 10-12-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1278/A

Ședința publică din 10 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. ANI B.

JUDECĂTOR: A. N.

GREFIER: C. U.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de inculpații S. M. M. și F. S. împotriva sentinței penale nr. 165/29.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant S. M. M., în stare de arest, asistat de avocat ales I. D., pentru inculpatul apelant F. S. lipsă, se prezintă avocat din oficiu T. V., lipsă părțile civile intimate M. A. și M. C. F. și martorul N. F. Timeea.

P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror E. B..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depus la dosar procesul-verbal privind motivul neexecutării mandatului de aducere privind pe martora N. F. Timeea, din care rezultă că martora este plecată în străinătate și întrucât nu ține legătura cu familia, nu se cunoaște data reîntoarcerii acesteia în țară. Raportat la aceste împrejurări, instanța, în baza art. 383 al. 3 C.p.p., constată imposibilitatea administrării probei cu acest martor.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.

Apărătorul ales al inculpatului apelant S. M. M., solicită admitere apelului, desființarea hotărârii atacate și în rejudecare, achitarea inculpatului în temeiul art. 396 al. 5, raportat la art. 16 lit. c C.p.p., din probe nerezultând participarea inculpatului la faptele pentru care a fost trimis în judecată. Se arată că potrivit art. 396 al. 2 C.p.p.,, se pronunță o soluție de condamnare când se constată dincolo de orice îndoială că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, însă aceste trei condiții nu au fost îndeplinite cumulativ, din probe rezultând într-adevăr că fapta exist și constituie infracțiune, însă nu a fost săvârșită de inculpat sub nici o formă de participație. Se învederează instanței că singura probă pe care s-a bazat acuzarea și instanța și instanța de fond o reprezintă declarația unui singur martor care a arătat că a observat de la distanță, pe timp de noapte, două sau trei persoane, fără ca acest martor să facă o identificare a acestor persoane. Pe de altă parte, se arată că din declarațiile mai multor martori, printre care și martora N. F. Timeea, rezultă că inculpatul, în ziua și la ora când se presupune că ar fi săvârșit faptele, se afla în alt loc, iar singurul element care l-ar asocia cu infracțiunile e autoturismul său, pe care l-a împrumutat coinculpatului F. anterior, fără ca inculpatul S. să știe ce urma coinculpatul să facă cu acel autoturism. Prin urmare, consideră că în cauză sunt suficiente elemente din care să rezulte nevinovăția inculpatului și apreciind că soluția de condamnare este nelegală, solicită admiterea apelului.

Apărătorul din oficiu al inculpatului F. S., avocat T. V., solicită admiterea apelului și achitarea inculpatului, considerând că din probe nu s-a demonstrat participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunii, dincolo de orice dubiu.

Procurorul solicită respingerea apelului, considerând că în mod corect prima instanță a reținut vinovăția inculpaților, raportat la materialul probator administrat. Cu privire la inculpatul S. M. M., se arată că probatoriul relevă contrariul celor susținute de apărătorul acestuia, în acest sens fiind declarația martorului Vlașiu D. care i-a observat pe ambii inculpați ieșind din magazin, prin urmare percepția asupra inculpaților a fost directă, iar în autoturismul abandonat, aparținând inculpatului S., au fost găsite cartea de identitate și telefoanele acestuia, aceste aspecte, coroborate cu celelalte probe, exclus existența oricărui dubiu cu privire la săvârșirea faptelor de către inculpat.

Inculpatul S. M. M., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și achitarea sa, arătând că se consideră nevinovat. Cu privire la martorul Vlașiu arată că acesta a dat declarații contradictorii cu privire la identificarea sa.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 815/P/2014 din data de 29.01.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S. M. M., pentru săvârșirea a trei infracțiunii de furt calificat, fapte prevăzute de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b și d din codul penal (părți civile M. A. G. și M. C. F. ) și a unei infracțiuni de rupere de sigilii, prevăzută de art. 260 alin. 1 din codul penal, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 din codul penal și totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din codul penal.

Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată și inculpatul F. S., în stare de libertate, pentru săvârșirea a două infracțiunii de furt calificat, fapte prevăzute de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b și d din codul penal (părți civile M. A. G. și M. C. F.).

În fapt, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că, în noaptea de 05/06.11.2014, inculpații S. M.-M. și F. S., s-au deplasat cu autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ în localitatea Agrișu M., jud. A.. După ce au oprit autoturismul pe o stradă din centrul localității, în apropierea Bisericii Ortodoxe, cei doi inculpați au pătruns prin escaladarea unei ferestre în imobilul cu nr. 822 din localitate, aparținând persoanei vătămate M. C.-F., de unde au sustras mai multe bunuri, printre care un motofierăstrău mecanic marca Sthill, un pulverizator manual pentru grădină, un aparat de sudură, o trusă de chei, în valoare totală de aprox. 2500 lei; bunurile le-au încărcat în autoturismul marca BMW.

S-a mai reținut că după comiterea acestei faptei, cei doi inculpați s-au deplasat la magazinul S.C. „EAVEN MAR VALEX” S.R.L., din localitatea Agrișu M., nr.820, situat în vecinătatea imobilului cu nr. 822.

După ce au rupt butucul de la ușa de acces în magazin, cei doi inculpați au pătruns în interior de unde au sustras mai multe produse alimentare și nealimentare. Bunurile au fost scoase succesiv din magazin și au fost depozitate pe marginea părții carosabile, în dreptul imobilului cu nr. 821, pentru a le încărca ulterior în autoturismul inculpaților, care se afla oprit în apropiere, pe aceeași stradă.

În jurul orei 05,00, în timp ce ieșeau din magazin, cei doi inculpați au fost surprinși de către martorul V. D.-A. care l-a recunoscut pe unul dintre aceștia ca fiind inculpatul S. M.-M.. Cunoscând programul unității precum și pe proprietar, V. D.-A., suspectând că cei doi ar putea fi hoți, a strigat la aceștia, care au grăbit pasul pe o stradă din apropiere, după care martorul a luat legătura cu proprietarul magazinului.

Fiind alertat, administratorul societății, MARGAIAN A.-G., însoțit de către fratele său, MARGAIAN V.-D., sosesc la fața locului unde, în dreptul imobilului cu nr. 822 observă staționând autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, iar pe trotuar se afla, mergând pe jos, un bărbat. Numitul MARGAIAN A.-G. a coborât din autoturism și a pornit în urmărirea persoanei care se afla pe trotuar și care, la vederea acestuia, a luat-o la fugă, fără a putea însă să îl rețină.

S-a reținut că martorul MĂRGAIAN V.-D. a recunoscut pe șoferul autoturismului ca fiind inculpatul S. M.-M..

Autoturismul utilizat la comiterea celor două fapte a fost abandonat ulterior la marginea localității Agrișu M..

S-a constatat că, cu ocazia cercetării la fața locului, în apropierea magazinului au fost găsite un levier și un ciocan, ușa de acces prezenta urme de forțare, iar în interior bunurile erau răvășite. În interiorul magazinului au fost descoperite, relevate, fixate și ridicate mai multe urme de țesătură și o urmă de încălțăminte, iar cu ocazia examinării autoturismului, în portbagaj au fost găsite mai multe bunuri cu privire la care s-a stabilit ulterior că sunt sustrase din imobilul cu nr. 822 din localitatea Agrișu M.. De asemenea în autoturism s-a găsit o carte de identitate și un permis de conducere pe numele S. M.-M., actele autoturismului, o pereche de mănuși, două șurubelnițe, două telefoane mobile, un telefon marca Samsung Galaxy S5 despre care s-a stabilit că aparține inculpatului S. M.-M. și un telefon Google Vodafone care aparținea inculpatului F. S..

De asemenea s-a reținut că, în noaptea de 08/09.11.2014 inculpatul S. M.-M., prin escaladarea gardului, a pătruns în curtea Poliției Orașului Ineu, a rupt sigiliul aplicat autoturismului indisponibilizat și a sustras din interior motofierăstrăul mecanic marca Sthill, pulverizatorul manual pentru grădină, aparatul de sudură, trusa de chei, cartea de identitate cu . și permisul de conducere cu ., toate pe numele susnumitului.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 53 din data de 14.04.2015, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

Prin sentința penală nr. 165/2015 pronunțată de Judecătoria Ineu la data de 29 iulie 2015 în dosarul nr. 140 /246/2015, în baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin 1 lit. b și d din codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din codul penal, a fost condamnat inculpatul S. M. M., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru fapta de „furt calificat” săvârșită în noaptea de 5/6. 11. 2014 (parte civilă M. A. G.).

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin 1 lit. b și d din codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din codul penal, a fost condamnat inculpatul S. M. M., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru fapta de „furt calificat” săvârșită în noaptea de 5/6. 11. 2014 (parte civilă M. C. F.).

În baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin 1 lit. b și d din codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din codul penal, a fost condamnat inculpatul S. M. M. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru fapta de „ furt calificat „ săvârșită în noaptea de 8/9. 11. 2014 ( parte civilă M. C. F. ).

În baza art. 260 alin. 1 din codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din codul penal, a fost condamnat inculpatul S. M. M. la pedeapsa de 1(un)an închisoare pentru fapta de „rupere de sigilii„, săvârșită în noaptea de 8/9.11.2014.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. b din codul penal, s-a aplicat inculpatului S. M. M. pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv,28 luni închisoare; inculpatul urmând să execute în total 6 (șase) ani și 4 (patru) luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 104 alin. 2 din codul penal a fost revocată liberarea condiționată privind restul de 810 zile rămas de executat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1317/29. 06. 2010 a Judecătoriei A., definitivă prin decizia penală nr. 104R din 27. 01. 2011 a Curții de Apel Timișoara.

În baza art. 104 alin 2 fraza a II – a din codul penal, raportat la art. 43 alin 2 din codul penal s-a adăugat la pedeapsa de 6 (șase) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată prin prezenta, restul rămas de executat de 810 zile, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 6 ( șase ) ani, 4 ( patru ) luni și 810 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. 5 raportat art. 45 alin. 3 lit. a și art. 65 alin. 1 din codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei rezultante finale a închisorii.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a din codul penal, raportat la art. 67 alin. 1 din codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În temeiul art. 399 alin. 1 din codul de procedură penală, raportat la art. 362 din codul de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului S. M. M. (mandat de arestare preventivă nr. 6/UP/10.12.2015 emis de Judecătoria Ineu).

În temeiul art. 242 alin. 2 din codul de procedură penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpatului S. M. M. de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

În temeiul art. 72 din codul penal, raportat la art. 404 alin. 4 lit. a din codul de procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv, începând cu data de 9.12.2014, la zi.

În baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin 1 lit. b și d din codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din codul penal, a fost condamnat inculpatul F. S., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru fapta de „furt calificat” săvârșită în noaptea de 5/6. 11. 2014 (parte civilă M. A. G.).

În baza art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. b din codul penal, s-a aplicat inculpatului F. S. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv, 12 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în total 4 (patru) ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 104 alin 2 din codul penal a fost revocată liberarea condiționată privind restul de 694 zile rămas de executat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1432 din 23. 05. 2012 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 520/R din 5. 09. 2012 a Tribunalului T..

În baza art. 104 alin 2 fraza a II – a din codul penal, raportat la art. 43 alin. 2 din codul penal, s-a adăugat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare aplicată prin prezenta, restul rămas de executat de 694 zile, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani și 694 de zile închisoare, cu executare în regim de detenție.

S-a luat act de renunțarea părții civile M. A. G. la acțiunea civilă exercitată în prezentul proces penal.

În baza art. 19 si art. 397 alin. 1 din codul de procedură penală, raportat la art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357, art. 1381 și art. 1382 din codul civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. C. F. și au fost obligați în solidar pe inculpații: S. M. M. și F. S., la plata către aceasta a sumei de 2.500 lei, reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 107, art. 108 lit. d din codul penal raportat la art. 112 alin. 1 lit. b și c din codul penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul S. M. M. a autoturismului marca BMW 318i, cu numărul de înmatriculare_, . WBACA11060EL58198, fabricat în anul 1992 cu o cheie de contact, cartea de identitate a vehiculului . nr._ și certificatul de înmatriculare auto seria_; aflat în custodia I. P. J. A. conform dovezii . nr._ din data de 27. 01. 2015 aflată la fila 199 d.u.p.

În baza art. 404 alin. 4 lit. f din codul de procedură penală, s-a dispus restituirea către inculpatul S. M. M., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a telefonului mobil Samsung S5, ._, cu o cartelă sim Orange aflat în prezent la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție Județean A., menționat în dovada ., nr._ din data de 27. 01. 2015, aflată la fila 199 d.u.p.

În baza art. 404 alin. 4 lit. f din codul de procedură penală s-a dispus restituirea către inculpatul F. S., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a telefonului mobil Vodafone, ._, cu o cartelă sim Orange aflat în prezent la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție Județean A., menționat în dovada ., nr._ din data de 27. 01. 2015 aflată la fila 199 d.u.p.

În baza art. 274 alin. 1 din codul de procedură penală, au fost obligați inculpații S. M. M. și F. S. la plata a câte 850 lei, reprezentând cheltuieli judiciare (aferente urmăririi penale și judecății în primă instanță) avansate de către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Ineu a reținut aceeași stare de fapt ca și cea descrisă în rechizitoriu, constatând că aceasta este susținută de coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale și al judecății.

S-a constatat că inculpații prin declarațiile date în cauză arată că nu au săvârșit faptele reținute în rechizitoriu, inculpatul S. M. M., susținând că în noaptea de 5/6. 11. 2014 s-a aflat la prietena sa T. R. L. care locuiește în localitatea Șiria, unde a rămas până a doua zi dimineața și că la prietena sa, s-a deplasat cu un autoturism marca Opel cu numărul de înmatriculare_, împrumutat de la numitul T. S., deoarece autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ l-ar fi împrumutat anterior inculpatului F. S. pentru câteva zile, arătând că în autoturismul marca BMW pe care l-a împrumutat se aflau actele sale și un telefon mobil de al său. Cu privire la aceste acte personale, același inculpat a susținut că i-au fost restituite de către inculpatul F. S. în dimineața zilei de 9. 11. 2014 care i-a solicitat atunci să-i mai lase autoturismul marca BMW câteva zile.

S-a mai reținut că, privitor la faptele din noaptea de 8/9 noiembrie 2014, inculpatul S. M. M. a susținut că s-a aflat în localitatea H. împreună cu prietena sa M. B., unde au fost invitați de către numita N. F.. La imobilul din localitatea H., inculpatul S. M. M. ar fi rămas până a doua zi dimineață întrucât consumase băuturi alcoolice și nu mai putea conduce autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare_ cu care s-a deplasat acolo.

În ceea ce-l privește pe inculpatul F. S., s-a reținut că acesta a declarat că nu recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată în acest dosar, susținând că în noaptea de 5/6 noiembrie s-a aflat la domiciliul său din localitatea S. G., respectiv că în ziua de 5. 11. 2014 a fost la serviciu până la orele 19, 00; însă pentru că ulterior a cheltuit toți banii pe care îi avea la dânsul la jocuri de noroc într-un bar din Municipiul A., s-a împrumutat de la inculpatul S. M. M. cu suma de 100 lei, pentru a putea ajunge acasă, lăsându-i garanție telefonul său mobil, după care nu s-a mai întâlnit cu acesta. Totodată, a susținut că nu a împrumutat niciodată de la inculpatul S. M. M. autoturismul marca BMW, pentru că nu are permis de conducere.

Judecătoria Ineu a reținut că declarațiile inculpaților și ale martorilor: C. G., B. A., M. B. A., T. R. L. sunt combătute de toate celelalte probe.

Astfel, s-a reținut că martorul V. D. Achidim în declarațiile sale date la urmărirea penală și în faza de judecată a observat pe cei doi bărbați care au ieșit din magazinul de unde au fost sustrase bunuri, unul dintre ei fiind inculpatul S. M. M., iar celalalt având fața acoperită de un fular.

S-a mai reținut că în declarația dată în faza de urmărire penală în data de 12. 11. 2014, martorul M. V. D., în cadrul procedurii de prezentare pentru recunoaștere, l-a recunoscut în fotografii pe inculpatul S. M. M. ca fiind persoana care în noaptea de 5/6. 11. 204 se afla la volanul autoturismului marca BMW cu nr._, pentru ca ulterior, în faza de judecată, după ce fratele său, partea civilă M. A. G. a arătat că nu mai are nici o pretenție civilă față de inculpați, renunțând la exercitarea acțiunii civile; să își schimbe declarația susținând că nu este sigur sută la sută de recunoașterea făcută la poliție.

Prima instanță a constatat că prezența inculpatului F. S. alături de inculpatul S. M. M. la săvârșirea faptelor din noaptea de 5/6 . 11. 204, este confirmată indirect chiar de declarațiile acestora care sunt neconcordante și nu corespund realității.

Astfel, s-a reținut că inculpatul S. M. M. a susținut că i-ar fi împrumutat autoturismul marca BMW cu numărul_ inculpatului F. S. care nu are permis de conducere la începutul lunii noiembrie, iar în data de 9. 11. 2014 s-a întâlnit cu acesta pentru a-i preda actele personale ce s-ar fi aflat în mașină, dar nu și mașina, iar inculpatul F. S. a negat împrumutul autoturismului marca BMW cu numărul_, invocând lipsa permisului de conducere, în schimb și-a adus aminte că exact în seara de 5. 11. 2014 s-a întâlnit cu inculpatul S. M. M. de la care a împrumutat 100 lei, lăsându-i garanție telefonul mobil marca Vodafone, arătând că ulterior nu s-a mai întâlnit cu inculpatul S. M. M..

S-a constatat că ulterior acest telefon marca Vodafone a fost găsit de către lucrătorii de poliție în autoturismul marca BMW cu numărul_, abandonat în cimitirul situat la marginea localității Agrișu M., în urma examinării criminalistice stabilindu-se că terminalul mobil a fost utilizat de către inculpatul F. S..

Referitor la faptele săvârșite în noaptea de 8/9. 11. 2015, prima instanță a reținut că autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_, având în el actele personale ale inculpatului S. M. M. și bunurile sustrase de la partea civilă M. C. F., a fost adus de către lucrătorii de poliție în curtea Poliției Orașului Ineu în data de 6. 11. 2014, iar în jurul orelor 15 s-a procedat la aplicarea sigiliului MAI_ astfel cum rezultă din procesul verbal de sigilare de la fila 135 d. u. p.

S-a mai reținut că în data de 9. 12. 2014, în jurul orelor 14, cu ocazia depistării și imobilizării inculpatului S. M. M. în zona Parcului Reconcilierii din Municipiul A. s-au găsit asupra sa, printre altele și actul de identitate și permisul de conducere, care în data de 6. 11. 2014 au fost identificate la fața locului în autoturismul marca BMW cu numărul_ abandonat în zona cimitirului din localitatea Agrișu M., autoturism care ulterior a fost depus și sigilat în curtea Poliției Orașului Ineu.

Față de aceste aspecte, prima instanță a reținut că declarațiile inculpaților și ale martorilor: C. G., B. A., M. B. A., T. R. L. sunt nesincere, astfel că nu au fost luate în considerare aspectele neconcordante cu starea de fapt reținută.

S-a constatat că în drept, faptele inculpaților: S. M. M. și F. S., constând în aceea că, în noaptea de 5/6. 11. 2014, împreună, au pătruns prin escaladarea unei ferestre în imobilul cu numărul 822 din localitatea Agrișu M., ., aparținând părții civile M. C. F. de unde au sustras: un motofierăstrău mecanic marca Sthill, un pulverizator manual pentru grădină de culoare verde, un aparat de sudură Panzer și o trusă de scule albastră; în valoare de 2. 500 lei, după care, au pătruns prin efracție, distrugând butucul de la ușa de acces în magazinul administrat de partea civilă M. A. G. situat în aceeași localitate la numărul 820, de unde au sustras mai multe produse alimentare și nealimentare; întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de „ furt calificat „ (câte două fapte săvârșite de fiecare inculpat), prevăzute de art. 228 alin. 1, raportat la art. 229 alin. 1 lit. b și d din codul penal, cu aplicarea 38 alin. 1 și art. 41 alin. 1 din codul penal, sancționate fiecare cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.

Sub aspectul laturii obiective, s-a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunile inculpaților de luare a mai multor bunuri și produse alimentare. Urmarea imediata a faptelor constă în producerea unui prejudiciu de 2. 500 lei în patrimoniul persoanelor vătămate iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul săvârșirii infracțiunii prin escaladare și efracție circumstanță agravantă prevăzută de lit. d art. 229 alin. 1 din codul penal, prima instanță a reținut faptul că inculpații a pătruns în curtea părților civile, respectiv în incinta imobilelor acestora prin escaladarea unei ferestre și prin distrugerea butucului de la ușa de acces în magazin.

În consecință, a fost reținută incidența circumstanței agravante prevăzute de lit. d a alin. 1 art. 229 din codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a reținut că inculpații au săvârșit infracțiunile cu intenție directă premeditată, în accepțiunea art. 16 alin. 3 lit. a din codul penal, aceștia având reprezentarea faptelor lor și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, respectiv au urmărit acest rezultat. Inculpații au sustras bunurile în scopul însușirii pe nedrept, aspect care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptelor și din întreg probatoriu administrat în cauză.

Totodată, s-a constatat că în drept, faptele inculpatului S. M. M. constând în aceea că, în noaptea de 8/9. 11. 2014, a pătruns prin escaladarea gardului în curtea Poliției Orașului Ineu și după ce a rupt sigiliul aplicat pe autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ a sustras din interiorul acestuia: motofierăstrăul mecanic marca Stihll, pulverizator manual pentru grădină, trusa de chei, aparat de sudură, bunuri care aparțin părții civile M. C. F., luând totodată cartea de identitate ._ și permisul de conducere cu ., ambele pe numele său; întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de „rupere de sigilii” faptă prevăzută de art. 260 alin. 1 din codul penal (pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau amenda) și „furt calificat”, faptă prevăzută de art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1, lit. b si d din codul penal(pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani), ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 și a art. 41 al.1 din codul penal.

Referitor la infracțiunea de rupere de sigilii, instanța de fond a reținut că sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de înlăturare a sigiliului prin ruperea firului de ață folosit la aplicarea acestuia. Urmarea imediată a faptei constă în crearea unei stări de pericol pentru autoritatea organului care a aplicat sigiliul, respectiv pentru I. P. J. A. din cadrul M. A. I., iar legătura de cauzalitate dintre acțiune și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă premeditată, în accepțiunea art. 16 alin. 3 lit. a din codul penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptului că sigiliul pe care l-a rupt este legal aplicat asupra unui bun folosit la săvârșirea de infracțiuni.

Referitor la infracțiunea de furt calificat, instanța de fond a reținut că sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de luare a unor bunuri din portbagajul mașinii, despre care știa că nu îi aparțin respectiv: motofierăstrăul mecanic marca Stihll, pulverizator manual pentru grădină, trusa de chei, aparat de sudură, iar urmarea imediată a faptei constă în producerea unui prejudiciu de 2. 500 lei în patrimoniul persoanei vătămate iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul săvârșirii infracțiunii prin escaladare, circumstanță agravantă prevăzută de lit. d) art. 229 alin. 1 din codul penal, instanța de fond a reținut faptul că inculpatul a pătruns în curtea Poliției Orașului Ineu, prin escaladarea gardului împrejmuitor. În consecință, s-a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt în condițiile circumstanței agravante prevăzute de lit. d) a alin. 1 art. 229 din codul penal.

S-a reținut că sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă premeditată, în accepțiunea art. 16 alin. 3 lit. a din codul penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, respectiv a urmărit acest rezultat. Inculpatul a sustras bunurile în scopul însușirii pe nedrept, aspect care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei și din întreg probatoriu administrat în cauză.

Instanța de fond a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpații: S. M. M. și F. S. au fost săvârșite în concurs real, prevăzut de art. 38 alin.1 din codul penal, în cauza fiind întrunite condițiile de existență ale pluralității infracționale sub forma concursului de infracțiuni: patru infracțiuni în cazul inculpatului S. M. M., respectiv două infracțiuni în cazul inculpatului F. S., săvârșite de același subiect activ înainte de a interveni o hotărâre de condamnare definitivă pentru oricare dintre ele.

Totodată, s-a constatat că infracțiunile din prezenta cauză au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.41 alin.1 din codul penal, de inculpații: S. M. M. și F. S. având în vedere că acestea sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de un an și au fost săvârșite mai înainte să se împlinească durata pedepselor mai mari de un an din executarea cărora au fost liberați condiționat.

Astfel, s-a reținut că inculpatul S. M. M. a fost liberat condiționat la data de 10. 09. 2013, cu un rest rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1317 din 29. 06. 2010 a Judecătoriei A., iar inculpatul F. S. a fost liberat condiționat la data de 19. 11. 2013, cu un rest rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1432 din 23. 05. 2012 a Judecătoriei Timișoara.

La individualizarea pedepselor, prima instanță a avut în vedere, pentru fiecare din infracțiunile reținute anterior în sarcina inculpaților, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din codul penal, și anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente personale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și din cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială si socială.

Astfel, s-a avut în vedere faptul că ambii inculpați au săvârșit faptele aflându-se în situația recidivei post condamnatorii conform art. 41 alin. 1 din codul penal (ambii inculpați au mai fost condamnat de 5 ori pentru fapte de furt) și că pe parcursul cercetărilor au avut un comportament nesincer.

La individualizarea judiciară a pedepselor concrete aplicate instanța de fond a avut în vedere modul de săvârșire și circumstanțele în care au fost săvârșite infracțiunile, respectiv cuantumul prejudiciului produs părții civile M. C. F., de 2. 500 lei.

Astfel, s-a reținut faptul că inculpații au însușit un mod de operare a furturilor din imobile, acționând organizat pe timp de noapte și având grijă să-și asigure anterior alibiurile cu persoane de încredere din anturajul lor.

Mai mult, în ceea ce privește persoanele inculpaților, s-a reținut faptul că, în ciuda avertismentelor repetate date de către justiție prin condamnările anterior aplicate, aceștia au perseverat în conduita sa antisocială și au continuat să săvârșească infracțiuni de aceeași natură, după liberarea lor condiționată din penitenciar.

Prin urmare. Judecătoria Ineu a aplicat inculpaților pedepse conform dispozitivului prezentei sentințe penale.

Totodată, a fost menținută măsura preventivă luată față de inculpatul S. M. M. reținând că, în cauză, menținerea arestului său preventiv respectă durata unui termen rezonabil, așa cum este prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale având în vedere complexitatea cauzei, conduita procesuală a inculpatului și pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

De asemenea, s-a constatat că măsura arestului preventiv se menține necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, pentru asigurarea prezenței inculpatului la judecata cauzei până la pronunțarea unei hotărâri definitive, având în vedere că inculpatul cu ocazia identificării sale din 9. 12. 2014 a încercat să fugă, blocând portierele autoturismului în care se afla, punând mașina în mișcare, fiind necesar ca lucrătorii de poliție să spargă geamul portierei stânga față pentru a-l imobiliza, dar și faptul că inculpatul obișnuiește să călătorească fără un scop legitim, concret stabilit, în spațiul UE, observând totodată și cuantumul pedepselor aplicate prin prezenta hotărâre, aspecte ce relevă un risc real de sustragere a inculpatului, reținând că termenul rezonabil al privării de libertate provizorii nu a fost depășit,

Prin urmare, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau controlului judiciar formulată de inculpatul S. M. M.; măsura preventivă luată fiind necesară și totodată proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului.

Avându-se în vedere declarația părții civile M. A. G. dată la termenul de judecată din 26. 05. 2015 prin care arată că nu își mai menține constituirea de parte civilă pentru suma de 250 lei reprezentând contravaloarea distrugerilor aduse de inculpați la ușa magazinului, instanța de fond a luat act de renunțarea părții civile menționate la acțiunea civilă exercitată în prezentul proces penal.

Instanța de fond a reținut că persoana vătămată M. C. F. s-a constituit parte civilă în cauză pentru recuperarea prejudiciului material reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de către inculpați și nerecuperate și constatând că există o faptă ilicită constând într-o infracțiune, infracțiunea a produs un prejudiciu material, există legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs, există vinovăția inculpaților în producerea prejudiciului, astfel că s-a apreciat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în cadrul procesului penal și în consecință, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. C. F. și au fost obligați în solidar pe inculpații S. M. M. și F. S., la plata către aceasta a sumei de 2. 500 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase în noaptea de 5/6. 11. 2014, respectiv: un motofierăstrău mecanic marca Sthill, un pulverizator manual pentru grădină de culoare verde, un aparat de sudură Panzer și o trusă de scule albastră.

Cu privire la autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_, instanța de fond a reținut că acesta a fost cumpărat fără acte în luna septembrie 2013 de către inculpatul S. M. M. de la numitul C. M., prețul plătit fiind de 500 euro.

Totodată, având în vedere că inculpații s-au folosit la săvârșirea faptelor din noaptea de 5/6. 11. 2015 de autovehiculul marca BMW ce le-a asigurat și scăparea, prima instanță a dispus confiscarea de la inculpatul S. M. M. a autoturismului marca BMW 318i, cu numărul de înmatriculare_, . WBACA11060EL58198, fabricat în anul 1992 cu o cheie de contact, cartea de identitate a vehiculului . nr._ și certificatul de înmatriculare auto seria_.

De asemenea, constatând că organele de cercetare penală au dispus ridicarea a două telefoane cu ocazia cercetării la fața locului, prima instanță a dispus

restituirea către inculpați, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a telefoanelor menționate, bunuri aflate în prezent la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție Județean A., menționate în dovada ., nr._ din data de 27. 01. 2015.

Împotriva sentinței penale nr. 165/29.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ au declarat apeluri, în termen legal, inculpații S. M. M. și F. S., criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivarea apelului declarat de inculpatul F. S., acesta a învederat că este nevinovat, că a dat telefonul său mobil coinculpatului S. M. M. ca garanție pentru suma de bani pe care i-o împrumutase; că, deși nu a săvârșit nicio faptă penală, intenționează să se împace cu părțile civile; precum și că la data săvârșirii infracțiunii el era încadrat în muncă și are un copil în întreținere.

În motivarea apelului declarat de inculpatul S. M. M. s-a solicitat achitarea acestuia în temeiul art. 16 lit. c C.p.p. întrucât probele administrate nu sunt suficient de convingătoare pentru a dovedi în mod cert participația sa la săvârșirea faptelor. În acest sens, inculpatul a arătat că alibiurile pe care le-a creat și dovedit prin martorii propuși a fi audiați în faza de cercetare judecătorească cu privire la locul unde se afla în nopțile de 5/6 și 8/9.11.2014, sunt niște probe de circumstanțiere întrucât justifică prezența sa în altă parte în timpul în care se susține că s-au săvârșit faptele. Totodată, s-a învederat că se încearcă a fi probate faptele prin declarația unui singur martor, care a relatat modul în care presupune că erau îmbrăcați inculpații, fără a avea o certitudine că l-a văzut pe inculpatul S., iar pentru fapta de rupere de sigilii nu ar exista nici măcar un indiciu care să presupună că ar fi fost săvârșită de acesta.

Analizând apelurile declarate de inculpați, prin prisma motivelor invocate de aceștia și din oficiu, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Vinovăția inculpaților S. M. M. și F. S. în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor de Judecătoria Ineu este probată în cauză dincolo de orice dubiu. Înainte de a proceda la propria analiză a probatoriului administrat, în contextul în care în fața instanței de apel, inculpații au susținut că nu ar exista probe certe privind vinovăția lor, Curtea de Apel consideră necesar a sublinia distincția ce trebuie făcută între faptele principale și faptele probatorii. Astfel, obiectul probațiunii îl formează ansamblul faptelor și împrejurărilor de fapt ce trebuie dovedite în vederea soluționării cauzei penale. În cadrul faptelor și împrejurărilor cu ajutorul cărora se rezolvă fondul cauzei se distinge între fapte principale și fapte probatorii. Faptele probatorii, probe indirecte în proces, conduc la stabilirea, pe cale indirectă, a faptelor principale. Aceasta este și situația în speță, împrejurare determinată de caracterul clandestin, încercarea de a nu fi depistați de organele judiciare, dar și de mediul în care acționau inculpații, nefiind la primul contact cu legea penală. În acest sens, se reține că în autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare AR-02-„BM, folosit la săvârșirea infracțiunilor de furt calificat din noaptea de 05/06.11.2014, ce a fost abandonat la marginea localității Agrișu M., organele de urmărire penală au găsit cartea de identitate și permisul de conducere aparținând inculpatului S. M.-M., actele autoturismului, un telefon marca Samsung Galaxy S5 aparținând aceluiași inculpat și un telefon Google Vodafone aparținând inculpatului F. S., ambele având și cartelele S..

Curtea constată că varianta susținută de inculpatul S. M. M. în sensul că în noaptea de 05/06.11.2014 s-a aflat la locuința prietenei sale din localitatea Șiria și că autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare_ ar fi fost împrumutat inculpatului F. S., lăsând în autoturism și actele sale, este contrazisă de inculpatul F. S., care, deși nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor, susține că după ora 19,00, s-a împrumutat cu suma de 100 lei de la inculpatul S. M. M., lăsându-i garanție telefonul său mobil. În același timp, inculpatul F. S. a negat că ar fi împrumutat vreodată autoturismul coinculpatului S., învederând că nu avea permis de conducere. Prin urmare, fiecare dintre inculpați încearcă să acrediteze ideea că celălalt ar fi responsabil de prezența autoturismului la locul faptelor în noaptea de 05/06.11.2014 și de găsirea bunurilor personale în vehicul. În condițiile în care martorii au văzut că furturile au fost săvârșite de două persoane, în autoturism s-au găsit obiecte aparținând ambilor inculpați, fiecare susține posibilitatea ca celălalt să fie implicat în comiterea faptelor, rezultă concluzia că aceștia sunt autorii infracțiunilor. Mai mult, martorul M. V. D. l-a recunoscut în procedura de prezentare pentru recunoaștere din 12.11.2014 pe inculpatul S. M. ca fiind persoana care a condus autoturismul folosit la săvârșirea furturilor din 05/06.11.2014. Împrejurarea că ulterior, în fața Judecătoriei Ineu, martorul M. V. D. s-a arătat nesigur în privința identității dintre inculpatul S. M. M. și unul dintre autorii faptelor se datorează trecerii timpului de la data infracțiunilor.

Și martorul V. D. Achidim a susținut că pe unul dintre autorii infracțiunilor l-a recunoscut în persoana inculpatului S. M. M., celălalt având fața acoperită cu un fular. De altfel, martorul V. D. Achidim (filele 37 – 38 vol III dosar judecătorie), a arătat și în declarația dată în fața Judecătoriei Ineu că: „inculpatul S. care se află prezent astăzi în boxă este unul dintre bărbații pe care i-am observat în acea dimineață. Inculpatul S. avea atunci fața descoperită”. Totodată, martorul a arătat că se afla la 25 de metri de inculpat și zona este iluminată pe timp de noapte, astfel că nu există nici un dubiu asupra sincerității acestuia.

În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului S. M. M., instanța constată că există diferențe în chiar propriile declarații succesive, dar și între acestea și cele ale martorilor propuși în susținerea apărării sale. Astfel, în declarația din data de 10.12.2014 (181-182 dosar UP), inculpatul S. M. M. a susținut că în noaptea de 05/06.11.2014 se afla la locuința sa din Municipiul A., unde domiciliază și nu a participat la furturile din loc. Agrișu M.; că a împrumutat autoturismul său marca BMW cu nr. de înmatriculare_ inculpatului F. S. și că văzând că nu i-l mai restituie, l-a sunat cerându-i să i-l aducă, acesta aducând doar cartea de identitate și permisul de conducere pe care le avusese în mașină. Inculpatul S. M. a susținut că actele i-au fost aduse de inculpatul F. S. la domiciliu său („în jurul orelor 10.00-11.00, la domiciliul meu s-a prezentat F. S.”); iar lipsa autoturismului ar fi constatat-o numita B. în jurul orei 21.00-21.30 în aceeași zi; precum și că inculpatul F. S. ar fi recunoscut că „a făcut niște prostii” și a abandonat autoturismul.

Relevant este faptul că martorul S. A. (filele 129 -130 dosar UP – declarația din data de 06.11.2014) a susținut că în data de 05.10.2014 inculpatul S. a venit să ia masa, a plecat în jurul orei 21-22 cu autoturismul marca BMW și de atunci nu l-a mai văzut; că inculpatul nu obișnuiește să doarmă la adresa din A., . ., dar vine să ia zilnic masa. Această declarație a contrazis susținerile inițiale ale inculpatului că la momentul faptei din 05/06.11.2014 s-ar fi aflat la domiciliul său, fapt care conduce la concluzia că din această cauză varianta de apărare a fost schimbată.

Ulterior, în declarația din 27.01.2015, inculpatul S. M. M. (fila 64 dosar UP) a susținut că în noaptea de 05/06.11.2014 a plecat de la domiciliul său de pe .. A. în jurul orei 23,00 și a mers la domiciliul prietenei sale T. R. L., în localitatea Șiria, unde ar fi rămas până a doua zi, circulând cu autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ .

În declarația dată în fața primei instanțe (filele 4 – 5 vol II dosar judecătorie), inculpatul S. M. a susținut că în data de 5/6.11.2014 se afla la domiciliul martorei T. L. din localitatea Șiria; că în data de 08/09.11.2014 se afla la domiciliul numitei N. F., unde fusese invitat de o prietenă, martora M. B. și că în toată această perioada autoturismul său a fost împrumutat inculpatului F. S., care în dimineața zilei de 09.11.2014 a venit și i-a restituit permisul său de conducere și buletinul, însă precizează că în fața blocului.

În fața instanței de apel, inculpatul S. M. M. afirmă prin motivele de apel că apărarea sa este susținută de martorii audiați, însă Curtea constată că declarațiile martorelor M. B. A., T. L. și T. D. L. sunt oscilante, se modifică în funcție de poziția procesuală a acestuia și se contrazic între ele și chiar cu unele afirmații ale inculpatului însuși. În acest sens, martora T. D. L. (filele 42 – 43, vol III dosar judecătorie) a susținut că inculpatul S. M. M. este prietenul fiicei sale, numita Talmaciu R. și a relatat că inculpatul a dormit peste noapte la locuința acestora în mai multe rânduri, că în data de 03.11.2014 a venit cu autoturismul său („mașină mai lungă de culoare albastru”) și le-a dus pe fiica sa și nepoțica la doctor, iar într-una dintre nopțile când inculpatul a dormit la Șiria, a rămas peste noapte și prietena fiicei sale, numita A.. Curtea constată că în cursul urmăririi penale, martora a susținut că o perioadă de 2-3 săptămâni după data de 03.11.2014, nu l-a mai văzut pe inculpatul S., că și ea, și fiica sa l-au sunat, dar nu a răspuns.

Totodată, martora T. R. L. (filele 115 -117 dosar UP) a relatat aceleași împrejurări din data de 03.11.2014, inclusiv că după data de 03.11.2014 nu s-a mai întâlnit cu inculpatul S. M. timp de aprox. 2-3 săptămâni întrucât era bolnavă, că l-a sunat pe telefonul mobil, dar nu a răspuns, iar apoi acesta a venit la martoră acasă și a susținut că a fost plecat la București. În fața primei instanțe, martora a revenit asupra declarației în sensul că ar fi relatat că nu s-a mai întâlnit 2-3 zile cu inculpatul și nu săptămâni. Curtea constată că declarațiile martorelor T. D. L. și T. R. L. se coroborează în ceea ce privește faptul că după data de 03.11.2014, o perioadă de 2-3 săptămâni nu l-au mai văzut pe inculpatul S. M. M. și că nu poate fi vorba de o eroare de consemnare în declarația celei din urmă în sensul că ar fi fost vorba de 2-3 zile. Mai mult, dacă declarația martorei T. R. L. ar corespunde realității, ar însemna ca inculpatul S. să fi fost plecat la București anterior datei de 05.11.2014, în timp ce martora M. B. A. afirmă că a fost plecat după această dată.

Referitor la martora M. B. A. (filele 97 – 98 vol III dosar judecătorie) se constată că în fața judecătoriei a susținut că în perioada respectivă inculpatul S. era iubitul său, că în seara zilei de 05.11.2014 s-a întâlnit cu inculpatul și au mers în oraș, după care a lăsat-o în apropierea blocului unde locuia acesta (mun. A.), precum și că în data de 08.11.2014 ar fi mers cu inculpatul la locuința prietenei sale, F. N., în localitatea H., căreia trebuia să-i ducă medicamente întrucât „era bolnavă, o durea burta”. Martora susține că în data de 05.11.2014 inculpatul se deplasa cu o mașină marca BMW de culoare neagră, iar în data de 08.11.2014 ar fi mers cu o mașină albastră combi. În același timp martora M. B. A. susține că ar rămas la locuința numitei F. N. până în data de 09.11.2014 și că inculpatul i-ar fi spus că trebuie să se întâlnească cu cineva în A. pentru a-i înapoia buletinul; iar seara acesta i-ar fi spus că este în București și ar fi rugat-o să meargă la autoturismul marca BMW pentru a lua două telefoane mobile din autoturism pentru a le pune la încărcat și așa ar fi descoperit absența autoturismului din fața blocului. Martora M. B. A. a arătat că își menține doar declarația dată organelor de urmărire penală în 09.11.2014 (filele 109-110 dosar Up), cealaltă (în care susținea că inculpatul S. M. i-ar fi spus că ar fi comis ceva ilegal cu autoturismul BMW și i-a cerut ajutorul să-l recupereze în sensul de a-l declara furat) susținând că a fost dată sub presiunea organelor de anchetă. În declarație pe care martora și-a menținut-o dintre cele date în cursul urmăririi penale, aceasta a relatat că în noaptea de 05/06.11.2014 inculpatul ar fi plecat la București cu un prieten cu autoturismul respectivului; că a vorbit de mai multe ori pe zi la telefon și i-a spus că nu știe când se întoarce, iar în seara zilei de 09.11.2014, ora 21,17 a sunat-o ca să îi spună să meargă să ia două telefoane din mașină și a constatat că autoturismul nu se afla în fața blocului.

Curtea constată că în timp ce martora M. B. A. susține că în seara de 05.11.2014, inculpatul S. M. M. circula cu autoturismul marca BMW, acesta susține că îl împrumutase inculpatului F. S..

Referitor la inculpatul F. S. se reține că în declarația dată în fața primei instanțe (filele 7 - 8 vol. II dosar judecătorie), a susținut că în data de 5/6.11.2014 s-a întâlnit cu S. în jurul orei 20,30-21.00 și a împrumutat de la acesta 100 lei, lăsând garanție telefonul mobil, iar din decembrie 2014 a plecat în Italia.

Inculpatul F. S. nu s-a prezentat în fața instanței de apel, dar a depus motive scrise.

În încercarea de a-și proba apărarea, inculpatul F. S. a propus audierea martorului C. G.. Curtea constată că martorul menționat anterior a susținut că în seara zilei de 05.11.2014 inculpatul F. S. i-ar fi vândut lui S. M. telefonul său mobil pentru suma de 100 lei; că a doua zi dimineață s-ar fi întâlnit cu acesta în jurul orei 06.00 în localitatea S. G., unde ambii locuiesc; dar și că înainte de predarea telefonului inculpatul F. a scos cartela din telefon (filele 28 -29 vol II dosar judecătorie). Cu ocazia cercetării la fața locului, organele judiciare au găsit în autoturismul abandonat telefonul aparținând inculpatului F. S. cu cartela S., ceea ce contrazice afirmațiile martorului C. G. și conduce la concluzia că nu corespund adevărului. Mai mult, în timp ce inculpatul F. S. susține că ar fi lăsat telefonul drept garanție pentru suma împrumutată de la coinculpat, martorul susține că l-ar fi vândut. Prin urmare, instanța de apel reține că în realitate inculpatul F. S. nu are nicio explicație plauzibilă pentru găsirea telefonului său în autoturismul folosit la săvârșirea infracțiunilor de furt din 05/06.11.2014 întrucât el este cel de-al doilea autor văzut de martori.

În ceea ce privește fapta din 08/09.11.2014 când o persoană a pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea Poliției Orașului Ineu, a rupt sigiliul aplicat autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare_ și a sustras din interior mai multe bunuri, relevant este faptul că printre aceste bunuri se aflau și cartea de identitate precum și permisul de conducere aparținând inculpatului S. M. M., documente găsite în data de 09.12.2014 asupra acestuia. O primă observație, este aceea că dintre cei doi inculpați, singurul care avea interesul și căruia îi profita sustragerea actelor de identitate este inculpatul S. M. M.. Mai mult, varianta acestuia în sensul că inculpatul F. S. i-ar fi adus actele, dar nu și autoturismul este lipsită de orice rațiune, constatându-se că nu există nici un motiv pentru care coinculpatul să fi procedat în această manieră. Nici susținerile martorei M. B. A. referitoare la derularea evenimentelor din noaptea de 08/09.11.2014 nu pot fi valorificate în stabilirea adevărului în cauză câtă vreme a dat dovadă de nesinceritate și de conduită oscilantă.

Față de aspectele anterior expuse, Curtea constată că în mod corect Judecătoria Ineu a înlăturat declarațiile martorilor privind plasarea inculpaților în alte localități în nopțile săvârșirii faptelor ca nesincere.

În ceea ce privește încadrările juridice, instanța de apel își însușește analiza temeinic efectuată de Judecătoria Ineu. Astfel, faptele inculpaților S. M. M. și F. S., care în noaptea de 5/6.11.2014, împreună, au pătruns prin escaladarea unei ferestre în imobilul cu numărul 822 din localitatea Agrișu M., ., aparținând persoanei vătămate M. C. F. de unde au sustras: un motofierăstrău mecanic marca Sthill, un pulverizator manual pentru grădină de culoare verde, un aparat de sudură Panzer și o trusă de scule albastră; în valoare de 2. 500 lei, după care, au pătruns prin efracție, distrugând butucul de la ușa de acces în magazinul administrat de persoana vătămată M. A. G. situat în aceeași localitate la numărul 820, de unde au sustras mai multe produse alimentare și nealimentare; întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de „furt calificat” prevăzute de art. 228 alin. 1, raportat la art. 229 alin. 1 lit. b și d C.p., cu aplicarea 38 alin. 1 și art. 41 alin. 1 C.p.

Totodată, faptele inculpatului S. M. M. constând în aceea că, în noaptea de 8/9.11.2014, a pătruns prin escaladarea gardului în curtea Poliției Orașului Ineu și după ce a rupt sigiliul aplicat pe autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ a sustras din interiorul acestuia: motofierăstrăul mecanic marca Stihll, pulverizator manual pentru grădină, trusa de chei, aparat de sudură, bunuri care aparțin persoanei vătămate M. C. F., luând totodată cartea de identitate ._ și permisul de conducere cu ., ambele pe numele său; întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de „rupere de sigilii” prev. de art. 260 alin. 1 C.p. și „furt calificat” prev. de art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1, lit. b si d C.p., ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 și art. 41 al.1 C.p. .

În ce privește individualizarea pedepselor se reține că potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.” Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.

În cauză, inculpatul S. M. M. a fost condamnat la câte două pedepse cu închisoarea în cuantum de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat din noaptea de 05/06.11.2014; la o pedeapsă de 4 ani închisoarea pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din noaptea de 08/09.11.2014 și la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de rupere de sigilii, ceea ce a condus la o pedeapsă rezultantă de 6 ani și 4 luni închisoare. Curtea constată că nu se impune reindividualizarea pedepselor aplicate întrucât reflectă gradul de pericol social al faptelor săvârșite și al persoanei inculpatului. În acest sens, se reține premeditarea faptelor, încercarea de a induce în eroare organele judiciare, lipsa oricărei asumări și conștientizări a gravității unor asemenea conduite. Mai mult, numeroasele condamnări suferite de inculpatul S. M. M. pentru infracțiuni de același gen (fișa de cazier judiciar – filele 157 -158 dosar judecătorie), conduc la concluzia că nu este vorba de o conduită izolată, ci despre una cu caracter de mod de viață, iar măsurile dispuse anterior, inclusiv clemența organelor judiciare care au dispus pentru unele pedepse liberarea condiționată nu a fost înțeleasă de acesta în sensul unei șanse spre reintegrare socială, ci că poate persevera în conduita infracțională, fiind lipsite de eficiență, și nici executarea în întregime a altor condamnări nu a condus la abținerea de la conduite infracționale. Cuantumul pedepsei finale ce urmează a fi executată de inculpatul S. M. M., respectiv de 6 ani, 4 luni și 810 zile închisoare este rezultatul aplicării corecte a dispozițiilor art. 104 alin. 2 C.p., a revocării liberării condiționate privind restul de 810 zile rămas de executat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1317/29. 06. 2010 a Judecătoriei A., definitivă prin decizia penală nr. 104R din 27. 01. 2011 a Curții de Apel Timișoara.

Aceleași considerente sunt aplicabile și inculpatului F. S. care a fost condamnat la două pedepse de câte 3 ani închisoare pentru cele două infracțiuni de furt calificat săvârșite în noaptea de 05/06.11.2014, ceea ce a condus la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare. Și în privința acestuia se reține premeditarea faptelor, încercarea de a induce în eroare organele judiciare, lipsa oricărei asumări și conștientizări a gravității unor asemenea conduite; precum și numeroasele condamnări suferite pentru infracțiuni de același gen (fișa de cazier judiciar – filele 152 -153 dosar judecătorie), ceea ce conduce la concluzia că nu este vorba de o conduită izolată, ci despre una cu caracter de mod de viață, iar măsurile dispuse anterior, inclusiv clemența organelor judiciare care au dispus pentru unele pedepse liberarea condiționată nu a fost înțeleasă de acesta în sensul unei șanse spre reintegrare socială, ci că poate persevera în conduita infracțională, fiind lipsite de eficiență, și nici executarea în întregime a altor condamnări nu a condus la abținerea de la conduite infracționale.

Cuantumul pedepsei finale ce urmează a fi executată de inculpatul F. S., respectiv de 4 ani și 694 de zile închisoare este rezultatul aplicării corecte a dispozițiilor art. 104 alin. 2 C.p., a revocării liberării condiționate privind restul de restul de 694 zile rămas de executat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1432 din 23. 05. 2012 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 520/R din 5. 09. 2012 a Tribunalului T..

Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații S. M. M. și F. S. împotriva sentinței penale nr. 165/29.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .

În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 C.p. se va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului S. M. M. durata arestului preventiv de la data de 29.07.2015 la zi.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. se va dispune obligarea fiecăruia dintre inculpații apelanți la plata a câte 450 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel, constatându-se culpa procesuală în formularea unei căi de atac nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații S. M. M. și F. S. împotriva sentinței penale nr. 165/29.07.2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .

În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 C.p. deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului S. M. M. durata arestului preventiv de la data de 29.07.2015 la zi.

Menține starea de arest a inculpatului S. M. M..

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă fiecare inculpat apelant la plata a câte 450 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 360 lei, onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10.12.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

L. ANI B. A. N.

Grefier,

C. U.

Red.-L.B.- 18.12.2015

Tehnored- .C.U.- 21.12.2015

Prima inst.: jud. C. D.- Judecătoria Ineu

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 31/2015....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... →

Ruperea de sigilii. Art.260 NCP. Decizia nr. 1278/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ruperea de sigilii. Art.260 NCP. Decizia nr. 1278/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA