Traficul de minori. Art.211 NCP. Decizia nr. 638/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 638/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-06-2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 638/A
Ședința publică din 15 iunie 2015
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara – este reprezentat de procuror S. A..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de revizuientul S. C. S. împotriva sentinței penale nr. 152 din 21.04.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuientul apelant, în stare de detenție și asistat de avocat din oficiu B. C. Nicușor, cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al revizuientului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, admiterea cererii de revizuire.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Revizuientul apelant, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond pentru a fi confruntat cu partea vătămată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul A. la data de 24 martie 2015, condamnatul S. C. S. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 114 din 8 aprilie 2003 a Tribunalului A. definitivă prin decizia penală nr. 718 din 28 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu motivarea că are probe noi, respectiv are o înregistrare audio dintre partea vătămată și C. C. din care rezultă că, partea vătămată nu a fost bătută și o declarație dată de partea vătămată în fața notarului prin care arată că nu dorește să depună plângere la poliție împotriva inculpatului.
În drept, condamnatul a motivat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 453 alin.1 Cod procedură penală.
Prin sentința penală nr. 152 din 21.04.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în baza art. 459 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 459 alin.3 lit. e Cod procedură penală s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 114 din 8 aprilie 2003 a Tribunalului A. definitivă prin decizia penală nr. 718 din 28 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată de condamnatul S. C. S..
A fost obligat condamnatul să plătească statului suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Procedând la examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire s-a constatat următoarele:
Prin sentința penală nr. 114 din 8 aprilie 2013 a Tribunalului A. definitivă prin decizia penală nr.139/A din 5 iulie 2013 a Curții de Apel Timișoara și decizia penală nr. 718 din 28 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a aplicat inculpatului S. C. S., pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 48 Cod penal rap. la art. 205 alin.3 lit.b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și în baza art. 104 Cod penal s-a revocat restul neexecutat de 1100 zile din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 323 din 8 februarie 2011 a Judecătoriei A. și s-a contopit acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
În executarea acestei pedepse s-a emis mandatul de executare nr. 155/2013 din 3 martie 2014 a Tribunalului A., în prezent acesta fiind încarcerat în P. A..
Potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură penală, revizuirea unei sentințe penale definitive poate fi cerută în anumite cazuri expres și limitativ prevăzute:” a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate;...d)un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;....”.
Din modalitatea cum a fost reglementat primul caz de revizuire se constată existența a trei condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a fi cerută revizuirea: - să fie descoperite fapte sau împrejurări noi; - faptele și împrejurările să nu fi fost cunoscute de instanța care a pronunțat hotărârea definitivă ; - și acestea să dovedească netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
Referitor la prima condiție, sunt avute în vedere fapte și împrejurări noi, în sensul de fapte probatorii, iar nu mijloace de probă noi.
Ceea ce trebuie dovedit în cadrul revizuirii este existența unor situații noi, fiind inadmisibilă revizuirea dacă cererea se întemeiază doar pe existența unor mijloace de probă noi, prin care se tinde la confirmarea unor apărări invocate anterior în cauză, raportat la situația de fapt cunoscută de instanță și în legătură cu care a fost pronunțată hotărârea definitivă.
Referitor la cea de a doua condiție, faptele și împrejurările trebuie să fie noi pentru instanța de judecată, în sensul că aceasta nu a avut deloc cunoștință de existența lor, sau, deși au fost aduse la cunoștința instanței în cursul judecății, nu au fost luate în considerare la deliberare din cauza nedovedirii cu mijloace de probă.
În ceea ce privește cea de a treia condiție, faptele și împrejurările noi trebuie să fie esențiale, astfel încât să poată justifica schimbarea radicală a hotărârii, în sensul pronunțării unei soluții diametral opuse, de condamnare în locul achitării sau a încetării procesului penal, ori de achitare sau încetare a procesului penal în locul condamnării. Doctrina și practica judiciară au fost constante, în sensul că nu este îndeplinită această condiție, dacă faptele și împrejurările noi pot determina doar o soluție mai gravă sau mai puțin gravă, în stabilirea faptelor.
În raport de aceste considerente, s-a constatat că partea vătămată M. O., în declarația dată în fața primei instanțe – fila 57 – a susținut faptul că inculpații nu au agresat-o, astfel că probele invocate în revizuire privind această poziție, nu au relevanță, fiind vorba de fapte probatorii cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
De asemenea, s-a constatat că petentul condamnat S. C. S. a avut aceeași poziție procesuală, de nerecunoaștere a faptei comise, prin declarația dată în fața instanței – fia 183 .
În ceea ce privește declarația părții vătămate M. O., dată în fața notarului prin care arată că nu înțelege să formuleze plângere împotriva inculpaților, s-a constatat că organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu despre comiterea infracțiunii conform procesului verbal aflat la fila 3 dosar u.p.
Pe de altă parte, s-a observat faptul, că apărarea petentului condamnat în fața instanței de apel viza aceleași aspecte ca și cele indicate în cererea de revizuire.
Așa fiind, tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul S. C. S..
Împotriva sentinței Tribunalului A. a declarat apel revizuientul S. C. S. solicitând revizuirea sentinței prin care a fost condamnat, rejudecarea cauzei pe fond pentru a se dispune confruntarea cu presupusa victimă, vizionarea casetei de înregistrare video a supravegherii locului și audio în care partea vătămată afirmă că nu a avut nici o treabă cu ea și că declarațiile la poliție le-a făcut presiune.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că sentința apelată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de desființare a acesteia.
Din actele de la dosar se reține că revizuientul a solicitat desființarea Sentinței penale nr.155/2014, pronunțată de Tribunalul A. prin care a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pe motiv că a primit de la partea vătămată o înregistrare audio, care nu a fost prezentată la instanță în care recunoaște că nu a fost bătută de nimeni și că i-a însoțit pe inculpați de bună voie și că aceasta a dat o declarație notarială în care arată că nu dorește să formuleze o plângere penală, iar martorii audiați au declarat și că revizuientul nu a participat la săvârșirea infracțiunii.
În mod întemeiat instanța de fond a constatat că cerere revizuientului nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire prev. de art. 453 al.1 Cpp și care ar putea face posibilă revizuirea unei hotărârii judecătorești penale definitive.
Aspectele invocate de condamnat puteau fi invocate doar cu ocazia judecării cauzei în fond sau în căile de atac ordinare, însă pe calea căilor de atac extraordinare desființarea hotărârilor definitive poate fi făcută doar în cazurile prevăzute expres de lege.
Se mai observă că judecarea cauzei pe fond precum și în căile de atac s-a făcut în prezența inculpatului, astfel că acesta a avut posibilitatea să se apere și să solicite administrarea oricăror probe pe baza cărora să se constate nevinovăția sa.
În ce privește solicitarea revizuientului de reaudiere a părții vătămate care nu susține implicarea acestuia în activitatea infracțională, este de menționat că declarația acesteia nu poate constitui o probă pe baza căreia s-ar descoperi fapte și împrejurări necunoscute de instanță la momentul judecării cauzei pe fond, în condițiile în care, la judecarea cauzei pe fond, partea vătămată a susținut că inculpații nu au agresat-o, astfel că aceasta nu ar prezenta nici un element de noutate.
Prin urmare, apelul revizuientului nu este fondat și urmează a fi respins în baza art. 421 pct. 1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 275 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul S. C. S. împotriva Sp nr. 152/2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Obligă revizuientul la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către stat șidispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2015.
Președinte, Judecător,
C. C. I. P.
Grefier,
C. I.
Red. C.C./18.06.15
Tehnored. C.I./15.07.15
PI. – C. B. M. – Trib. A.
| ← Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art.195 NCP.... | Dare de mită. Art.290 NCP. Decizia nr. 642/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
