Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 112/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 112/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-06-2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 112/CO
Ședința publică din 15 iunie 2015
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public - D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara – este reprezentat de procuror S. A..
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de inculpatul Ș. I. C. împotriva Încheierii penale pronunțată de Tribunalul A. la data de 02.06.2015 în dosarul nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul contestator, personal și asistat de avocat ales K. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului contestator solicită admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, motivând că în cauză au fost audiați toți inculpații, nemaifiind nici un risc ca poziția procesuală a inculpatului să fie modificată. Se apreciază că măsura arestului la domiciliu este excesivă și încalcă dispozițiile art. 5 paragraful 3 din CEDO, în condițiile în care acuzațiile vizează instigarea la 3 infracțiuni, după ce timp de 6 luni a fost cercetat pentru autorat.
Se mai solicită ca în situația în care nu va fi admisă cererea, să se dispună aprobarea părăsirii domiciliului în zilele de miercuri între orele 17-19 pentru a participa la un curs de resurse umane organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor din A.. Arată că inițial, acest curs urma să fie organizat de Camera de Comerț și Industrie M., astfel cum a și fost admisă cererea de către instanța de fond, însă, din cauza faptului că nu s-a înscris un număr suficient de cursanți, cursul nu a mai fost organizat de această instituție.
Procurorul pune concluzii de respingere a contestației și menținerea încheierii Tribunalului A. ca legală și temeinică, măsura fiind legală, necesară, proporțională cu acuzațiile aduse. Totodată procurorul arată că este de acord cu modificarea programului de participare la cursul de resurse umane, respectiv între orele 1600 – 2000.
Inculpatul contestator, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru a avea posibilitatea să muncească ca să-și întrețină familia, având și un copil minor.
CURTEA
De liberând, constată următoarele:
Prin Încheierea penală pronunțată de Tribunalul A. la data de 02.06.2015 în dosarul nr._ 14, s-a respins cererea formulată de inculpatul Ș. I. C., prin avocat ales, de revocare sau de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
S-a admise cererea formulată de inculpatul Ș. I. C., prin avocat ales, de acordare a permisiunii părăsirii imobilului în vederea participării la cursul de formare profesională, respectiv cursul de pregătire inspector (referent) resurse umane, organizat de Camera de Comerț și Industrie M..
S-a acordat permisiunea părăsirii imobilului în perioada 02.06._15 inclusiv, în zilele de luni și joi, pentru a participa la cursul și la examenul ținut la sediul Camerei de Comerț și Industrie M..
În baza art.362 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.208 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de inculpați Ș. I. C., B. E. T. (arestat în altă cauză), M. S. M. pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de azi, 02 iunie 2015, până la data de 31 iulie 2015, inclusiv.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că, în conformitate cu dispozițiilor art.202 alin. 1, art. 223 Cod procedură penală, la luarea și menținerea măsurilor preventive este necesară existența suspiciunii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate, iar față de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, nu există date care să conducă la concluzia că măsurile preventive ar fi fost luate cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acestora.
Tribunalul a reținut că starea de libertate este starea normală a unei persoane, aspect reiterat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Wemhoff împotriva Germaniei. Însă, în momentul analizei stării de arest la domiciliu a inculpatului, instanța trebuie să țină seama de eventualele consecințe ale acestei măsuri, astfel încât să existe un echilibru just între interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general al societății de a fi descoperite faptele antisociale și sancționate persoanele responsabile de comiterea acestora.
De asemenea, s-a constatat că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, potrivit dispozițiilor art.202 Cod procedură penală, în cauză urmând a se administra probatoriu cu martorii propuși prin rechizitoriu, cât și în apărare.
Pe de altă parte, s-a apreciat că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației, în sensul că inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni sancționate cu pedeapsa închisorii de 5 ani, respectiv infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, tâlhărie și instigare la tâlhărie calificată, complicitate la furt calificat, instigare la distrugere, fiind îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art.202 alin.3 Cod procedură penală, iar privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunilor, caracterul activității infracționale.
În conformitate cu art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește cu o altă măsură, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală. În condițiile speței, la acest moment, interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi puși în stare de libertate, măsura controlului judiciar nu este aptă să realizeze scopul măsurilor preventive în această fază procesuală, pentru nici unul dintre inculpați.
În aceste condiții, tribunalul a constatat că, la acest moment procesual, nu au intervenit elemente noi care să conducă la înlocuirea sau revocarea măsurii preventive, în conformitate cu prevederile art.242 Cod procedură penală, respingând solicitarea inculpaților Ș. I. C. și B. E. T., prin avocați, de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
Asupra cererii formulate de inculpatul Ș. I. C. privind acordarea permisiunii acestuia de a părăsi imobilul în vederea participării la cursuri de formare profesională, a constatat că cererea este întemeiată, având în vedere următoarele:
Potrivit art.221 alin.6 Cod procedură penală, la cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului. În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul, fără permisiunea judecătorului (...) pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa (...)".
Analizând cererea formulată de inculpatul Ș. I. C., prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul a apreciat că aceasta se circumscrie condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea permisiunii de a părăsi locuința, cererea fiind însoțită de acte doveditoare din care rezultă că inculpatul s-a înscris la cursul de pregătire inspector (referent) resurse umane, curs care se desfășoară la sediul Camerei de Comerț și Industrie M., în zilele de luni și joi, până la data de 29.06.2015, inclusiv.
Împotriva încheierii Tribunalului T. a formulat contestație contestatorul Ș. I. care nu a fost motivată în scris, fiind susținută oral de avocatul ales a contestatorului.
Prin concluziile formulate, avocatul contestatorului a solicitat înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, motivând că în cauză au fost audiați toți inculpații și prin înlocuirea acestei măsuri contestatorul nu va îngreuna cercetarea judecătorească.
S-a mai solicitat ca în situația în care nu va fi admisă cererea să se dispună aprobarea părăsirii domiciliului în zilele de miercuri între orele 17-19 pentru a participa la un curs de perfecționare profesională.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, se constată că încheierea contestată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de desființare a acesteia.
Analizând legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu, instanța de fond a apreciat în mod întemeiat că temeiurile de fapt și drept care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive subzistă și în prezent.
Inculpatul Sărban I. C. a fost trimis în judecată în prezenta cauză pentru săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave de instigare la constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la tâlhărie, instigare la tâlhărie calificată, instigare la distrugere, prev. de art.367 al.1 Cp, art.47 rap. la art.233 al.1 Cp, art.47 rap. la art.234 al.1 lit.d, art.47 rap. la art.53 cu apl. art.38 al.1 Cp astfel că măsura preventivă luată față de inculpat este proporțională cu gravitatea acuzației aduse prin actul de acuzare și necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Măsurile preventive luate într-o cauză necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate iar în speță, față de probatoriul administrat până în acest moment, există date care susțin acest fapt, chiar dacă nu se pot face aprecieri cu valoare de certitudine în acest moment procesual.
Instanța, însă, este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptelor cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului aduc atingere unora dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, cu impact deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea impresia că orice persoană poate sfida lega, echivalând cu încurajarea tacită a inculpatului și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea neîncrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului
Pe de altă parte, aspectele invocate de inculpat prin apărătorul său nu sunt de natură a conduce la înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică prin înlocuirea a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
Curtea apreciază că menținerea în continuare a măsurii arestului la domiciliul este justificată și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal existând riscul ca prin înlocuirea măsurii inculpatul să influențeze martorii care urmează a fi audiați având în vedere poziția procesuală a inculpatului de nerecunoaștere a învinuirii aduse.
Prin urmare contestația formulată este nefondată și urmează a fi respinsă în baza art.4251,al.7, pct.1 lit. b Cpp.
În ce privește cererea inculpatului de acordare a permisiunii de părăsire a domiciliului în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni, pentru a urma un curs de perfecționare profesională, se constată, din actele depuse la dosar, că nu s-a făcut dovada certă că inculpatul este înscris la un asemenea curs care are loc în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni. Din e-mailul depus la dosar nu rezultă instituția care organizează un asemenea curs și nici durata acestuia, astfel că cererea acestuia urmează a fi respinsă.
Văzând și prevederile art.275 al.2 Cpp,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art.4251 al.7 pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul Ș. I. C. împotriva Încheierii penale pronunțată de Tribunalul A. la data de 02.06.2015 în dosarul nr._ 14.
Respinge cererea formulată de contestatorul Ș. I. C. pentru acordarea permisiunii de a părăsirii imobilului în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni pentru a participa la cursul de formare profesională organizat de Casa de Cultură a Sindicatelor din A..
Obligă inculpatul la pata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.06.2015.
Președinte,Grefier,
C. C. C. I.
Red. C.C./18.06.15
Tehnored. C.I./13.06.15
PI. – C. V. L. – Trib. A.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 645/2015.... | Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei.... → |
|---|
