Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 939/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 939/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 28-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.939/A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 septembrie 2015
PREȘEDINTE: I. P.
JUDECĂTOR: C. C.
GREFIER: C. P.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a fost reprezentat de procuror F. V..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul M. G. împotriva sentinței penale nr. 1019/07.05.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul apelant M. G. lipsă, avocat ales G. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri instanța acordă cuvântul părților asupra apelului.
Avocatul ales al inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare, reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului în sensul reducerii cuantumului și reținerea circumstanțelor atenuante reale și personale, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, a colaborat cu organele judiciare. Solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare, cu limite mai mici.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și de menținere a sentinței penale apelate ca fiind legală și temeinică cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor către stat arătând că în mod corect a fost individualizată pedeapsa raportat la alcoolemia mare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1019/07.05.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosar nr._,
În temeiul art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 5 C.pen. cu reținerea art. 396 alin. (10) N.C.p.p., a condamnat inculpatul M. G., fiul lui N. și N., născut la data de 20.11.1951, în loc. Stulpicani, jud. Suceava, domiciliat în com. G., ., jud. T., CNP_ la pedeapsa de:
- 2 (doi) ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența alcoolului.
În temeiul art. 71 C. pen. 1969, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 81 C.pen 1969 cu aplic. art. 5 C.pen a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
În temeiul art. 82 C.pen 1969 cu aplic. art. 5 C.pen a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 4 (patru) ani.
În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen. 1969, a suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 404 C. proc. pen. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C.pen.1969, respectiv, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru noua infracțiune.
În temeiul art. 274 alin.1 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Timișoara nr._/P/2013, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 23.01.2015 sub nr. de dosar_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. G., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. și ped de art.87 al.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În expunerea stării de fapt, prin actul de inculpare s-a reținut că la de data 08.09.2013, ora 20:45, organele de poliție din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Timișoara în timp ce executau activități de supraveghere și control a traficului rutier la intersecția străzilor Ardealul cu Gării din . pentru control autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_ . S-a stabilit că persoana care a condus mopedul este inculpatul M. G.. Întrucât inculpatul emana vapori de alcool a fost testat cu aparatul alcooltest, în prezența martorului asistent I. M. I., rezultatul testării fiind de 1,11 mg/l alcool pur în aerul expirat. Pentru acest motiv inculpatul M. G. a fost condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 474/A/10.09.2013, inculpatul M. G. avea la data de 08.09.2013 ora 21:15 o alcoolemie de 2,45 g/l, respectiv 2,30 g/l o oră mai târziu.
Din adresa nr._ din 10.10.2013 a Instituției Prefectului Județului T. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, rezultă că autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ figurează ca înmatriculat.
Din adresa nr.6137/R din 17.09.2014 a Comunei G. rezultă că .) face parte din domeniul public al comunei G., categoria de folosință fiind „drum”. Aceleași aspecte rezultă și cu privire la .>
Fiind audiat inculpatul a recunoscut și regretat comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa. Inculpatul a arătat că în data de 08.09.2013, între orele 19:30 – 20:30 a consumat 150 ml pălincă fără aport alimentar, la domiciliul fiicei sale din G., nr.1089, cu ocazia zilei de naștere a acesteia.
Starea de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii (f.2-3); adrese Instituția Prefectului – Județul T. (f. 8-10); cerere de analiză și proces verbal de prelevare (f.6); buletin de examinare clinică (f.7); rezultat testare alcooltest (f.5); buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.11); declarații inculpat M. G. (f. 4, 16, 19) ;declarații martor I. M. I. (f.20); adrese Primăria G. (f.12); fișă cazier inculpat (f.21)
În faza cercetării judecătorești în temeiul art. 100 alin. 2 Cod procedură penală a fost administrată proba cu înscrisuri: cazierul judiciar al inculpatului (fila 18).
În temeiul art. 375 alin. 1 Cod procedură penală a fost audiat inculpatul (declarație fila 20).
Coroborând întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv: proces-verbal de constatare a infracțiunii (f.2-3); adrese Instituția Prefectului – Județul T. (f. 8-10); cerere de analiză și proces verbal de prelevare (f.6); buletin de examinare clinică (f.7); rezultat testare alcooltest (f.5); buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.11); declarații inculpat M. G. (f. 4, 16, 19); declarații martor I. M. I. (f.20); adrese Primăria G. (f.12); fișă cazier inculpat precum și declarația inculpatului dată în faza cercetării judecătorești, instanța a constatat următoarele:
La data 08.09.2013, ora 20:45, organele de poliție din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Timișoara în timp ce executau activități de supraveghere și control a traficului rutier la intersecția străzilor Ardealul cu Gării din . pentru control autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_ . S-a stabilit că persoana care a condus mopedul este inculpatul M. G.. Întrucât inculpatul emana vapori de alcool a fost testat cu aparatul alcooltest, în prezența martorului asistent I. M. I., rezultatul testării fiind de 1,11 mg/l alcool pur în aerul expirat. Pentru acest motiv inculpatul M. G. a fost condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.474/A/10.09.2013, inculpatul M. G. avea la data de 08.09.2013 ora 21:15 o alcoolemie de 2,45 g/l, respectiv 2,30 g/l o oră mai târziu.
Din adresa nr._ din 10.10.2013 a Instituției Prefectului Județului T. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, rezultă că autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ figurează ca înmatriculat.
Din adresa nr.6137/R din 17.09.2014 a Comunei G. rezultă că .) face parte din domeniul public al comunei G., categoria de folosință fiind „drum”. Aceleași aspecte rezultă și cu privire la .>
Fiind audiat inculpatul a recunoscut și regretat comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa prin rechizitoriu.
În drept, în aplicarea legii penale mai favorabile, potrivit art. 5 Cod penal, fapta inculpatului care la data de 08.09.2013, a condus autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_, prin . sânge o alcoolemie de 2,45 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 2,30 alcoolemie la cea de a doua, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al. 1 din O.U.G. nr.195/2002.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material al acesteia constă în conducerea pe drumurile publice a autovehiculului marca Dacia de către inculpat având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală la momentul prelevării mostrelor biologice.
Infracțiunea fiind una de pericol, urmarea imediată a faptei comise de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranței traficului rutier. Starea de pericol s-a produs prin săvârșirea acțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice.
Legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, potrivit art. 16 alin.3 lit.b C.pen., întrucât aceasta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol a siguranței circulației rutiere și a participanților la trafic și deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
La individualizarea pedepsei conform art.74 C.pen., instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, dar în același timp va avea în vedere gradul de alcoolemie ridicat.
Ca atare, instanța a individualizat pedeapsa la 2 ani închisoare.
În privința pedepsei accesorie, instanța a reținut că prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marii Britanii, 06.10.2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că interzicerea generală și nediferențiată a dreptului de vot al deținuților, indiferent de durata pedepsei principale și independent de natura și gravitatea infracțiunii pe care a comis-o și de situația lor personală, este incompatibilă cu art.3 din protocolul 1 la convenție și prin urmare, nu a interzis inculpatului decât dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prev. de art.64 lit.a teza a II a și b C.pen., reținând că față de natura infracțiunii nu se impune și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit.a teza I C.pen.
În același sens, interzicerea dreptului prev. de art.64 lit.c C.pen., respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, trebuie analizat în contextul faptei săvârșite de inculpat.
S a-constatat că singura ipoteză care ar fi compatibilă cu infracțiunea săvârșită de inculpat este noțiunea de „activitate” însă instanța a apreciat că legiuitorul a avut în vedere ipoteza în care „activitatea” este o circumstanță reală, o stare de fapt înlesnitoare, care creează inculpatului posibilitatea săvârșirii infracțiunii.
Or, în speță, conducerea unui autovehicul ca amator, nu poate fi apreciată ca fiind o activitate folosită de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ci este chiar acțiunea incriminată de legiuitor, reprezintă latura obiectivă a acestei infracțiunii, în lipsa căreia fapta nu ar mai fi infracțiune.
Prin urmare, în cauză nu se impune interzicerea inculpatului a dreptului de a conduce pe drumurile publice a unui autovehicul, ca și pedeapsă accesorie.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 al.1 C.pen., respectiv pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia astfel că instanța a suspendat condiționat executarea ei, pe un termen de încercare stabilit potrivit art.82 C.pen., de 4 ani.
Suspendând executarea pedepsei principale, instanța a dispus în temeiul art.71 al.5 C.pen., suspendarea și pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În conformitate cu prevederile art. 404 al.1 C.pr.pen. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 C.pen. 1969, care prevăd că dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
În temeiul art.274 al.1 C.pr.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul M. G., care nu a motivat în scris cererea de apel, însă ce a fost susținută oral de către apărătorul ales și care a solicitat în fața instanței admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare, reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului în sensul reducerii cuantumului și reținerea circumstanțelor atenuante reale și personale, inculpatul recunoscând săvârșirea infracțiunii, a colaborat cu organele judiciare. Se mai solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare, cu limite mai mici.
Examinând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept în limita disp. prev. de art. 417 alin. 2 c.p.p., Curtea găsește hotărârea primei instanțe ca fiind temeinică și legală urmând a o menține cu consecința respingerii apelului promovat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală deoarece la data de 08.09.2013 la ora 20:45 a fost depistat în trafic de către organele de poliție conducând un autoturism și fiind sub influența băuturilor alcoolice.
În urma recoltării probelor biologice s-a stabilit faptul că inculpatul la ora 21:15 avea o alcoolemie de 2,45 gr.‰, iar o oră mai târziu alcoolemia acestuia era de 2,30gr. ‰.
Deoarece de la data comiterii faptei (08.09.2013) și până la momentul judecării (07.05.2015) au intervenit modificări legislative, judecătorul primei instanțe a procedat în mod corect la stabilirea legii penale mai favorabile, concluzionând în raport de decizia CC nr. 265/2014 faptul că dispozițiile din vechea reglementare sunt mai favorabile inculpatului, chiar dacă actuala reglementare prevede pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii.
Pornind de la limitele de pedeapsă prevăzute de disp. art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu reținerea disp. art. 396 alin. 10 c.p.p., judecătorul primei instanțe a aplicat inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru care a dispus suspendarea executării acesteia în temeiul disp. art. 81-83 din vechiul cod penal.
Critica principală adusă de către inculpat hotărârii atacate vizează cuantumul ridicat al pedepsei aplicat acestuia în raport de circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Este adevărat faptul că prima instanță a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale și este o persoană bine integrată social, iar limitele de pedeapsă prevăzute de lege au fost reduse cu o treime, însă în mod corect judecătorul primei instanțe a apreciat că alcoolemia ridicată pe care inculpatul a avut-o (apropiată de pragul comei alcoolice), îndreptățesc instanța să aplice o pedeapsă peste limita minimă prevăzută de lege orientată către limita maximă a acesteia.
Gradul ridicat al alcoolemiei reprezintă un factor important și trebuie avut în vedere la momentul individualizării pedepsei, neputându-se spune că în raport de acest grad ridicat al alcoolemiei, inculpatul a apreciat în mod greșit că poate fi stăpân pe reflexele sale și astfel conducerea autovehiculului pe drumurile publice sub influența alcoolului nu ar crea un pericol pentru societate.
Date fiind cele mai sus reținute, Curtea apreciază faptul că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului nu este doar legală ci și temeinică, fiind judicios motivată, iar calitățile persoanei precum și modul de comitere al faptei nu ar trebui să influențeze într-atât de mult aprecierea instanței încât pedeapsa să fie redusă sau aplicată spre minimul special prevăzut de lege.
Pentru cele mai sus arătate, urmează ca în baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. să se respingă apelul declarat de inculpatul M. G. împotriva sentinței penale nr. 1019/07.05.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. respinge apelul declarat de inculpatul M. G. împotriva sentinței penale nr. 1019/07.05.2015 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.09.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
I. PopescuConstantin C.
GREFIER,
C. P.
Red. I.P./ 20.10.2015
Tehnored. C.P./4 ex/20.10.2015
Primă instanță: Jud.Timișoara / jud. M.E.S.
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
