Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 3/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-01-2016
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2016:040._
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 3/A
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător L. Ani B.
Grefier A. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de partea civilă MÎNDRUTȚ V. împotriva sentinței penale nr. 380/29.09.2015 pronunțată de J. L. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă partea civilă apelantă M. V., asistat de avocat B. G. în substituirea avocatei Ș. A., inculpatul intimat N. A. A. asistat de avocat ales M. I..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, partea civilă arată că își retrage apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 380/29.09.2015 pronunțată de J. L. în dosarul nr._, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată în filă separată la dosar.
Față de declarația părții civile, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul părții civile solicită respingerea apelului ca fiind rămas fără obiect și neacordare de cheltuieli de judecată.
Apărătorul inculpatului solicită să se ia act de retragerea apelului formulat de partea civilă.
Procurorul solicită ca instanța să ia act de manifestarea de voință a părții civile în sensul retragerii căii de atac și obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare.
Apărătorul din oficiu solicită acordarea onorariului parțial.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 380/29.09.2015 pronunțată de J. L. în dosar nr._, în baza art. 228 alin. 1 rap. la art. 231 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. și art.396 alin.10 C.proc.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului N. A. A., la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt.
În baza art. 83 alin. 1 din C.pen. s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. 1 din C.pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta;b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;d) să comunice schimbarea locului de muncă;e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. 1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune A..
În baza art. 404 alin. 3 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse, instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei.
S-a menținut măsura asiguratorie dispusă prin ordonanța din data de 23.11.2011.
S-a luat act că persoana vătămată s-a constituit parte civilă și s-a disjuns acțiunea civilă formulată de persoana vătămată M. V..
În temeiul art. 86 C.pen. s-a dispus comunicarea unei copii a prezentei hotărâri la rămânerea definitivă a acesteia Serviciului de Probațiune A..
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1050 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr.2380/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. L. inculpatul N. A. A. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 210 C. penal din 1968 (respectiv art. 228 alin.1 rap. la art. 231 N. C. penal) cu aplicarea art. 5 N. C. penal.
În actul de sesizare s-a reținut că în data de 22.11.2011 M. V. a depus o plângere la organele de poliție prin care a reclamat faptul că N. A. A. i-a sustras un număr de 130 de oi din turma pe care o deține, ulterior revenind asupra numărului acestora și precizând că este vorba de 623 oi. Arată că acestea i-au fost sustrase în perioada anilor 2010-2011 când N. A. A. a lucrat ca cioban la ferma sa din localitatea H., .> Fiind audiat, N. A. A. a recunoscut inițial sustragerea unui număr de 60 oi în perioada cât a lucrat ca cioban la persoana vătămată, oile fiind conduse pe câmp la stâna tatălui său N. A. senior din localitatea Cuvesdia jud. A. și ulterior în localitatea N.. După recunoașterea inițială, inculpatul a revenit asupra declarației, negând comiterea faptei, cu susținerea că oile provin de la tatăl său.
Fiind efectuate însă verificări în evidențele Registrului Național de Evidențe, la .., D.S.V.S.A. T. și D.S.V. S.A. A. referitor la oile deținute de inculpat și tatăl acestuia s-a stabilit că din numărul total de oi deținute de aceștia (806 oi în localitatea Cuveșdia și 122 oi în localitatea N.), un număr de 220 oi nu corespund cu vârsta animalului înscris în RNE. S-a constatat că nu au fost respectate normele legale în ceea ce privește crotalierea, transferul animalelor și nu au fost evidențiate corect mortalitățile, astfel că, a rezultat că în turma inculpatului un număr de 75 ovine nu corespundeau cu vârsta animalelor ce figurau în evidențe, din acestea 52 fiind recunoscute de M. V. ca fiind dintre cele reclamate ca sustrase.
Inculpatul a încercat să justifice existența oilor nejustificate în acte prin aceea că le are de la tatăl său, susținând că la plecarea din ferma persoanei vătămate a predat întregul efectiv de oi ce l-a avut în grijă. Martorul R. I. propus de inculpat, confirmă că la plecarea acestuia în luna octombrie 2011 N. A. A. a predat oile ce le avea în grijă, dar nu cunoaște numărul de oi pe care acesta le-a avut. Având în vedere declarațiile contradictorii date de inculpat s-a procedat la testarea poligraf a acestuia, în urma interpretării acestuia rezultând că la întrebările relevante privind sustragerea de oi din turma persoanei vătămate M. V. răspunsurile au provocat modificări specifice comportamentului simulat. S-a verificat apărarea inculpatului prin care acesta a susținut că oile le-a primit de la tatăl său precum și faptul că acesta ar fi fost crotaliate de medicul veterinar, aspecte care însă nu s-au confirmat.
Persoana vătămată a depus la dosarul cauzei două înregistrări audio pe suport magnetic (CD), din conținutul cărora reiese că, la două date diferite, M. V. s-a întâlnit cu inculpatul (la inițiativa acestuia) ocazie cu care a recunoscut că i-a sustras un număr de 60 oi și au avut discuții privind o eventuală împăcare. În acest sens au fost întocmite procese-verbale cuprinzând transcrierea conținutului înregistrărilor din care se mai desprinde faptul că, dacă nu ajung la o înțelegere, inculpatul va nega fapta. Recunoașterea faptei de către inculpat cu ocazia discuțiilor avute cu M. V. este confirmată de martorul Mihăitoaia F. N..
Părțile au apelat și la serviciile unui mediator, însă din procesul verbal de închidere a medierii din 20.11.2014 rezultă că aceasta a eșuat, întrucât, deși N. A. A. a recunoscut fapta, nu s-a ajuns la un consens privind recuperarea prejudiciului.
Din actele de urmărire penală a rezultat cu certitudine că inculpatul N. A. A. a sustras de la persoana vătămată M. V. un număr de 60 oi, o parte din acestea fiind identificate în turma inculpatului din localitatea N..
Astfel, în primele declarații inculpatul a recunoscut fapta comisă, explicând-o chiar prin aceea că nu a fost plătit pentru munca prestată, nu a justificat proveniența ovinelor găsite în turma sa și neconcordanțele privind crotaliile aplicate cu cele din evidențele RNE, martorul N. A. senior apare ca fiind nesincer în declarațiile sale, susținerea că el i-ar fi dat oile nefiind probată (neexistând documente privind transferul sau vânzarea acestora), înregistrările ulterioare depuse de persoana vătămată din care rezultă că inculpatul a sustras cele 60 oi, declarația martorului Mihaitoaia F. N., comportamentul simulat al inculpatului la testarea poligraf sunt probe certe, care se coroborează și conduc la stabilirea vinovăției inculpatului.
Pe de altă parte, deși persoana vătămată M. V. a reclamat sustragerea unui număr de 623 oi, acesta nu face dovada existenței acestui număr de animale la momentul respectiv, din verificările efectuate la D.S.V.S.A. T. rezultând alte efective de oi decât cele arătate de M. V.. În cauză nu s-a putut stabili nici faptul că, dacă acel număr de oi ar fi existat – conform susținerii că în anul 2011 ar fi achiziționat de la martorul M. I. 796 capete de ovine – ele au fost sustrase de către inculpatul N. A. A..
Partea civilă M. V., și-a precizat la termenul din 29.09.2015(f.33), pretențiile civile, solicitând instanței obligarea inculpatului la plata daunelor materiale în cuantum de 249.200 lei reprezentând contravaloarea oilor sustrase, a venitului nerealizat din exploatarea acestora în cuantum de 200.000 lei, daune morale în valoare de 50.000 lei la care se vor adăuga cheltuielile de judecată.
La termenul de judecată din 29.09.2015, inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor în modalitatea expusă prin rechizitoriu, că este de acord cu judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității și că regretă fapta comisă.
În cauză, în faza de urmărire penală, persoana vătămată M. V. s-a constituit parte civilă cu suma egală cu contravaloarea a 623 oi (f.117 dos. u.p).
În faza cercetării judecătorești nu au fost administrate probe pe latura civilă a cauzei.
Analizând întregul material probator depus la dosar, instanța a reținut aceiași stare de fapt cu cea descrisă în rechizitoriu.
Din coroborarea probele administrate în cauză: declarațiile martorilor, procesul verbal de confruntare, declarații persoană vătămată, declarație parte civilă, proces verbal de redactare a convorbirilor, raport de constatare criminalistică a rezultat că, inculpatul a sustras de la persoana vătămată 60 de oi.
În drept, fapta inculpatului N. A. A. care, în anul 2011 și-a însușit pe nedrept un număr de 60 de oi din turma persoanei vătămate realizează elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. și ped. de art. 228 alin. 1 rap. la art. 231 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptelor care va fi reținut prin aprecierea condițiilor concrete în care acestea au fost comise, urmarea produsă (producerea unui prejudiciu material părții vătămate care a fost recuperat în natură prin restituirea bunurilor), mobilul și scopul pentru care aceasta a fost comisă, antecedentele penale ale inculpatului, atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, acesta nu a recunoscut decât inițial comiterea faptei în faza de urmărire penală, iar ulterior a avut o atitudine oscilantă.
Astfel, constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat instanța, a dispus condamnarea inculpatului N. A. A..
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C.pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 6 luni închisoare; inculpatul nu are antecedente penale; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Având în vedere că la data de 23.11.2011 prin ordonanța nr. 2380/P/2011 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra unui număr de 122 oi precum și faptul că acțiunea civilă declanșată în prezenta cauză nu a fost soluționată, acțiunea civilă formulată de partea civilă M. V. fiind disjunsă, instanța a apreciat că se impune menținerea măsurii asiguratorii dispusă prin ordonanța din data de 23.11.2011.
Împotriva sentinței penale nr. 380/29.09.2015 pronunțată de J. L. în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, partea civilă M. V., fără a prezenta motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii.
La termenul din 14.01.2016, partea civilă apelantă a declarat în fața instanței că înțelege să retragă apelul formulat împotriva hotărârii sus menționate.
Potrivit dispozițiilor art. 415 C.p.p. până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage calea de atac declarată, în această materie funcționând principiul disponibilității. Prin urmare, față de manifestarea de voință a pății civile apelante, în temeiul art. 415 C.p.p. instanța va lua act de retragerea apelului declarat de aceasta împotriva sentinței penale nr. 380/29.09.2015 pronunțată de J. L. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga partea civilă la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 415 C.p.p. ia act de retragerea apelului declarat de partea civilă MÎNDRUTȚ V. împotriva sentinței penale nr. 380/29.09.2015 pronunțată de J. L. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă partea civilă apelantă la plata sumei de 200 de lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, onorariu parțial avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2016.
Președinte, Judecător,
A. N. L. Ani B.
Grefier,
A. J.
Red.LB /15.01.2016
Tehnored A.J. /2 ex/21.01.2016
Prima instanță: Judec.L.-Carmelia R. C.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 11/2016.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 963/2015. Curtea... → |
|---|
