Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 707/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 707/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 07-05-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 707/R
Ședința publică din data de 7 mai 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: V. S.
JUDECĂTOR: A. N.
JUDECĂTOR: M. C.
GREFIER: I. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 137/12.02.2012, pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat D. D. din cadrul Baroului T., lipsă fiind inculpatul recurent și partea civilă intimată Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția R. pentru A. și Operațiuni Vamale Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent depune la dosar delegația pentru asistență juridică nr._/26.04.2012 emisă de Baroul T..
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului formulat de inculpat.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent solicită admiterea recursului pentru motivele arătate de către inculpat.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de către inculpat întrucât a fost dovedită vinovăția inculpatului în cauză, iar individualizarea judiciară a pedepsei aplicate de prima instanță este corectă.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 137/12.02.2012, pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._, în baza art. 270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 83/2006 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), a fost condamnat inculpatul B. M. C. (fiul lui Ș. și M., născut la data de 29.11.1980 în orașul M. Nouă, jud. C. S., CNP –_, cetățean român, studii 8 clase, taximetrist, dom. în mun. Lugoj, ., ., ., jud. T.) la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
În baza art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” raportat la art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. „a” din Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior) a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător.
În baza art. 33 alin. 1 lit. „a” cod penal coroborat cu art. 34 alin. 1 lit. „b” cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) cod penal (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 81, 82 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, stabilind un termen de încercare de 4 (patru) ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul prevederilor art. 71 alin. 5 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei principale.
În baza art. 88 cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 3 ore.
În baza art. 118 alin.1 lit. „a”și „e” cod penal, s-a dispus confiscarea bunurilor constând în 1906 pachete cu țigarete marca „FAST” ridicate de la inculpat.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului B. M. C. asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privind situațiile care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei.
În temeiul prevederilor art. 346 cod procedură penală, art.14-15 rap. la art. 16 ind. 1 cod proc. penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de către Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor, cu sediul în București, .. 13, sector 1 prin D.R.A.O.V. Timișoara, cu sediul în Timișoara, . P., nr. 89, ., sens în care a fost obligat inculpatul B. M. C. la plata sumei de 17.939 lei, reprezentând prejudiciul material principal constând în taxe vamale – 1506 lei, accize – 12.455 lei și T.V.A. – 3.978 lei la care se adaugă penalități/majorări de întârziere în conformitate cu prevederile art. 119 Cod procedură Fiscală (O.G. nr. 92/2003 rep., astfel cum a fost modificată și completată ulterior).
În temeiul art. 191 alin. 1 cod procedură penală, a fost obligat inculpatul B. M. C. la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
P. a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria D., emis la data de 02.11.2011 în dosarul penal nr. 924/P/2011, s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. M.-C., pentru săvârșirea infracțiunilor de „contrabandă”, forma prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, modificată prin OUG nr. 54/2010, și a infracțiunii de „deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător”, în forma prevăzută de art. 2961 al. 1 lit. „l” din Legea nr. 571/2003 modificată prin OUG nr. 54/2010, totul cu aplicarea art. 33 litera „b” Cod penal, constând în aceea că în data de 23 septembrie 2011 a deținut și transportat ilegal, pe teritoriul comunitar, cantitatea de 38.120 țigarete marca „Fast” de proveniență sârbească, netimbrate cu marcaj fiscal românesc, cunoscând că au fost introduse în țară prin sustragere de la vămuire și urmărind obținerea un folos material prin eludarea plății taxelor vamale, accize și T.V.A., și pentru că, cu aceeași ocazie și în aceleași circumstanțe, a deținut în afara antrepozitului fiscal, pe teritoriul României, produse accizabile supuse marcării (categoria țigarete) peste limita a 10.000 de țigarete.
Mijloacele de probă care au stat la baza emiterii rechizitoriului și a trimiterii în judecată a inculpatului, administrate în cursul urmăririi penale sunt: procesul-verbal de constatare din data de 23 septembrie 2011 (filele nr. 4, 5 dos. UP); procesul-verbal de control al autovehiculului (filele nr. 16-17 dos. UP); declarațiile învinuitului B. M.-C. (filele nr. 33-38 dos. UP); declarațiile martorului asistent B. V. (filele nr. 39, 40 dos. UP); fotografiile judiciare efectuate cu telefonul mobil marca ,,Motorola” . 115 din care rezultă că învinuitul a indicat locurile în care a ascuns țigările în autoturism din data de 23.09.2011 (filele nr. 6-12 dos. UP); adeverința de reținere a bunurilor nr. 48 /D din data de 23 septembrie 2011 a A.-DRAOV Timișoara (fila nr. 45 dos. UP); procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila nr. 57).
Cu privire la persoana inculpatului B. M.-C. s-a arătat că nu este cunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier (filele 47, 48 dosar U.P.), că a dat dovadă de sinceritate în cursul urmăririi penale și a recunoscut doar parțial săvârșirea faptei pentru care a fost cercetat, recunoscând că a deținut și transportat țigări cu timbru Serbia, fără a poseda acte de proveniență, dar că intenționa să le predea la un post de poliție.
Pe latură civilă s-a arătat că Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor prin DRAOV Timișoara a comunicat că se constituie parte civilă în cauză pentru repararea prejudiciului material în cuantum de 22.105 lei (filele 18-22 dosar U.P.), acesta fiind calculat în baza Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1975/12.07.2010, privind mărfurile ce trebuie supuse unui regim vamal (mărfuri introduse în teritoriul vamal comunitar dintr-o terță țară - Serbia) și a art. 29 din Regulamentul CEE nr. 2913/1922 al Consiliului Europei privind instituirea Codului vamal comunitar.
În cursul fazei de judecată asistență juridică a inculpatului este obligatorie, iar acesta a fost asistat de un avocat ales (f. 23, 25).
În cursul fazei de judecată, Autoritatea Națională a Vămilor prin DRAOV Timișoara a comunicat că își menține constituirea de parte civilă, pentru repararea prejudiciului material în cuantum de 22.105 lei, la care să se adauge și penalitățile, majorările de întârziere calculate conform art. 119 din codul de procedură fiscală (f. 10-17).
Inculpatul s-a prezentat în fața instanței la termenul de judecată din data de 17.02.2012 arătând că știe pentru ce a fost trimis în judecată și că își menține poziția exprimată în cursul urmăririi penale. La același termen de judecată a fost de acord să fie audiat, declarația sa fiind consemnată și depusă la dosar (f. 27).
Din examinarea probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 23 septembrie 2011, în jurul orelor 2,15, inculpatul B. M. – C. a fost depistat în trafic de către o un echipaj de poliție din cadrul Poliției Orașului D., în timp ce conducea autoturismul marca „Ford Siera” de culoare galbenă, cu numărul de înmatriculare_, înainte de . DN 59 cu DN 58 B.
Fiind oprit pentru un control de rutină, după verificarea actelor, la întrebarea formulată de către lucrătorii de poliție dacă deține în autoturism produse accizabile, categoria țigarete, inculpatul a recunoscut că deține țigarete în portbagajul mașinii, unde au fost găsite două cartușe. Ulterior, s-a constatat că are ascunse țigări în portierele ușilor din față și din spate, sub bancheta din spate, în scaune, în bord, în barele din față și din spate ale mașinii. Cu ocazia controlului asupra autoturismului ce a fost condus de către inculpat au fost găsite în locurile mai sus indicate un număr de 1906 pachete țigări marca „Fast” cu timbru Serbia, de culoare alb cu roșu, având codul de bare_. Despre proveniența țigărilor inculpatul a declarat că le-a găsit într-o parcare aferentă DN 59, în apropierea localității Denta.
Cantitatea de țigări care a fost găsită în autoturismul condus de către inculpatul B. M. – C., respectiv 1906 pachete țigări marca „FAST” cu timbru Serbia în care se aflau un număr de 38.120 țigări a fost ridicată și predată către Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția R. pentru A. și Operațiuni Vamale Timișoara cu adeverința de reținere a bunurilor nr. 48/D din data de 23 septembrie 2011, în vederea confiscării.
În declarațiile date în cauză, în calitate de învinuit, iar apoi în calitate de inculpat, B. M. - C. a arătat că în data de 23 septembrie 2011 în jurul orei 24,05 a oprit autoturismul marca „Ford Siera” de culoare galbenă cu numerele de înmatriculare_ într-o parcare aflată între localitățile Moravița și Denta, care aparține de DN 59 (E 70) pentru satisfacerea unei nevoi fiziologice și că a găsit în niște boscheți aproximativ 200 cartușe de țigări cu timbru Serbia pe care inițial s-a gândit să le predea poliției, iar mai apoi să le păstreze, astfel că le-a amplasat în autoturism, ascunzându-le în bord, în scaune, sub banchete din spate, în portiere pe interior față spate, precum și în barele din față și din spate. Inculpatul a mai precizat că intenționa să predea la poliție țigările, dar nu a putut explica din ce motiv a trecut pe lângă alte posturi de poliție și nu a predat bunurile și nici pentru ce motiv nu a sunat organele de poliție despre „captura găsită”, deși a învederat că a avut asupra sa și un telefon mobil.
Instanța de fond nu a putut ignora afirmația inculpatului, exprimată cu ocazia ultimului cuvânt, acesta învederând că „...nu a știut că face contrabandă. Dacă știa că ceea ce face e contrabandă nu ar fi procedat astfel ci ar fi anunțat poliția”, ceea ce implicit înseamnă că inculpatul a fost tot timpul conștient că modul în care procedează este contrar legilor, iar interdicțiile cu privire la aceste bunuri nu-i erau tocmai străine inculpatului, din moment ce în mod deliberat a lăsat „la vedere” doar 2 „cartușe” de țigări, iar restul pachetelor le-a ascuns în locuri mai greu accesibile la un control sumar. Faptul că s-a gândit să ascundă în autoturism pachetele cu țigarete mai sugerează și că inculpatul era conștient că pe traseul său se află amplasate mai multe „filtre” (echipaje mixte de control), autoturismele fiind controlate tocmai în acest scop - al depistării persoanelor ce fac contrabandă cu astfel de produse.
Pe de altă parte, afirmația inculpatului care în cursul primelor acte de cercetare asupra sa a arătat la găsirea bunurilor că intenționa să le predea organelor de poliție denotă că în acele momente, dar și în cele premergătoare, acesta a avut cunoștință de faptul că ridicarea bunurilor din locul în care se află și transportarea acestora trebuie notificată autorităților.
P. aceste considerente, fapta inculpatului B. M. - C. care în data de 23 septembrie 2011 a deținut și transportat cu autoturismul marca „Ford Siera” de culoare galbenă cu numerele de înmatriculare_, o cantitate de 38.120 țigarete marca „Fast”, având aplicate timbre de Serbia, în condițiile în care cunoștea că acestea provin din contrabandă și că sunt destinate săvârșirii acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii asimilate contrabandei prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, respectiv deținerea și transportul bunurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.
Cunoașterea de către inculpatul B. M. - C. a provenienței țigaretelor transportate este dedus din modul în care a înțeles să procedeze inculpatul, acesta acceptând să ridice și să pună bunurile, care, după afirmațiile sale, aveau o proveniență dubioasă (după cum a declarat chiar el inițial intenționase să „apeleze la organele de poliție”) acceptând astfel că o cantitate atât de mare de produse poate proveni din contrabandă sau poate servi pentru contrabandă; din faptul că țigaretele nu aveau aplicate timbre fiscale românești, în condițiile în care este de notorietate faptul că țigaretele comercializate pe teritoriul României e obligatoriu să fie marcate cu astfel de timbre, dar în cazul de față acestea aveau aplicate timbre fiscale emise de autoritățile altui stat (Serbia), precum și din comportarea inculpatului care a făcut toate demersurile pentru a ascunde de la vedere aceste pachete cu țigarete.
P. această infracțiune, în baza art. 270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 83/2006), instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul B. M. - C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
La individualizarea acestei pedepse au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială (închisoare de la 2 la 7 ani), pericolul ridicat al faptei incriminate, cantitatea mare de bunuri care a fost deținută și transportată, fără a fi plătite taxele vamale, modalitatea concretă în care s-a derulat activitatea infracțională, la regimul produselor ce trebuiesc amplasate sub un regim vamal, persoana inculpatului care a adoptat o atitudine sfidătoare la adresa autorităților, pretinzând că a “găsit” bunurile și că intenția sa era de a le preda autorităților.
Cu privire la fapta inculpatului B. M. - C. care în data de 23 septembrie 2011 a deținut în autoturismul pe care în conducea pe drumurile publice, o cantitate de 38.120 de țigarete marca „Fast”, având aplicate timbre de Serbia, instanța de fond a reținut că pentru existența infracțiunii prev. de art. 2961 al. 1 lit. l) și ped. de art. 2961 al. 2 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, este necesară doar simpla deținere a bunurilor accizabile, în cantitatea ce depășește limita prevăzută de lege (10.000. țigarete) în afara unui antrepozit fiscal.
Conform prevederilor art. 2062 coroborate cu celedin cuprinsul art. 2063 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în categoria bunurilor supuse accizării (taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului) intră următoarele produse: a) alcool și băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice și electricitate.
P. a fi mai clar înțeleasă fapta incriminată, art. 2063 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabilește următoarele definiții legale, nesusceptibile de interpretare:
(...) 3. antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal;
4. antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale, în condițiile prevăzute de prezentul capitol și de normele metodologice;
(...)11. regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;
12. import de produse accizabile înseamnă . de produse accizabile, cu excepția cazului în care produsele, la . Comunității, sunt plasate sub un regim sau sub o procedură vamală suspensivă, precum și ieșirea lor dintr-un regim ori o procedură vamală suspensivă; (...)
P. că infracțiunea analizată are ca obiect juridic special, ocrotirea valorilor sociale referitoare la regimul accizelor, iar urmarea imediată a acestei infracțiuni presupune atingerea (vătămarea/prejudicierea) acestor raporturi juridice, este important de relevat că în cuprinsul art. 2066 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la alin. 1 se dispune că accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.
Articolul 2067 din același act normativ arată că eliberarea pentru consum este marcată de (...):
b) deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute ...;
sau (...)
d) importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar, cu exceptia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize.
După ce în cuprinsul art. 20621 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se arată că producția și transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal și că depozitarea exclusivă a produselor accizabile în regim suspensiv de accize poate avea loc numai în antrepozite fiscale, la aliniatul 7 se dispune, în mod imperativ, că deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora, iar la aliniatul 10 se dispune că este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.
În acest sens au fost interpretate și dispozițiile comunitare în materie de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene - Camera a treia, prin Hotărârea din 29 aprilie 2010 în cauza C-230/08, Dansk Transport og Logistik c/ Skatteministeriet (Nr. CELEX: 62008J0230, Publicată pe site-ul Uniunii Europene "EUR-Lex"), în care s-a arătat că mărfurile care au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, adică pe teritoriul comunitar, din momentul în care au ieșit din zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, nu sunt considerate într-un regim de "suspendare a accizelor", în sensul dispozițiilor coroborate ale articolului 5 alineatul (2) primul paragraf și a le articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99/CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, precum și ale articolului 84 alineatul (1) litera (a) și ale articolului 98 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/99, și ale articolului 867a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1662/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999, astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se produce și, prin urmare, acciza devine exigibilă.
Astfel, față de starea de fapt reținută mai sus, prin raportare la dispozițiile legale citate și indicate mai sus, instanța de fond a aprectă că fapta inculpatului B. M. C. care în data de 23.09.2011 a deținut și transportat în autoturismul pe care îl conducea pe drumurile publice, o cantitate de 38.120 țigarete marca „Fast”, fără a fi marcate cu timbru fiscal românesc - care să ateste plata accizei (având aplicate timbre de Serbia) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2961 al. 1 lit. l) și ped. de art. 2961 al. 2 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv deținerea de către orice persoană, în afara antrepozitului fiscal, de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător.
P. această infracțiune, în baza art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” raportat la art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. „a” din Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod procedură penală, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul B. M. C. la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător.
La individualizarea acestei pedepse au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială (închisoare de la 1 la 5 ani ), pericolul ridicat al faptei incriminate, cantitatea mare de bunuri sustrasă de la plata taxelor (accizelor), modalitatea concretă în care s-a derulat activitatea infracțională, precum și faptul că această infracțiune se află în concurs cu o altă infracțiune, la regimul vamal, persoana inculpatului care a recunoscut implicit fapta, dar în alt context.
Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs real (art. 33 alin. 1 lit. „a” cod penal) în baza prevederilor art. 34 alin. 1 lit. „b” cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului B. M. C. pentru cele două infracțiuni concurente în pedeapsa cea mai grea, urmând a fi aplicată pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.
În temeiul prevederilor art. 71 cod penal, față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpatul B. M. C., instanța de fond a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale. Instanța de fond a reținut că nu este aplicabil art. 64 lit. c, întrucât inculpatul nu s-a folosit de o funcție, o profesie sau de o activitate pentru săvârșirea infracțiunii.
Deoarece față de învinuitul B. M.- C. s-a luat în data de 23 septembrie 2011 măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore, cu deducerea unui număr de 7 ore cât a fost privat de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliției, măsură care a fost revocată apoi de către procuror prin ordonanța din data de 23 septembrie 2011, ora 12,00, în baza disp. art. 88 cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 10 ore (din data de 23.09.2011 orele 02,15 și până în data de 23.09.2011 orele 12.00).
Având în vedere că pedeapsa aplicată pentru concursul de infracțiuni este de 2 ani, inculpatul B. M. C. nu a mai fost anterior condamnat (f. 47-48 dos. U.P.), apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei, în baza art. 81- 82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-se un termen de încercare de 4 (patru) ani care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul prevederilor art. 71 alin. 5 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei principale.
În temeiul art. 359 cod proc. pen., s-a atras atenția inculpatului B. M. C. asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, respectiv dacă inculpatul în termenul de încercare va săvârși o altă infracțiune (chiar dacă hotărârea de condamnare pentru această din urmă faptă se va pronunța după expirarea termenului de încercare), instanța va dispune revocarea suspendării condiționate a acestei pedepse, iar inculpatul în acel caz va executa în întregime această pedeapsă, care nu se va contopi cu noua pedeapsă ci se va adăuga la aceea.
Întrucât cantitatea de 38.120 țigarete marca „Fast” găsite în autoturismul inculpatului a fost ridicată de organele de poliție și reținută în vederea confiscării (fila 45 dos. UP), față de prevederile art. 118 alin. 1 lit. „a”și „e” cod penal, instanța de fond a dispus confiscarea acestor bunuri.
Cu privire la prejudiciul civil, D.R.A.O.V. Timișoara a comunicat că valoarea în vamă a țigaretelor găsite asupra inculpatului este de 2615 lei, iar prejudiciul creat bugetului de stat prin infracțiunile comise de către inculpat este în sumă de 22.105 lei, din care: taxe vamale în sumă de 1506 lei, accize în valoare de_ lei și TVA în valoare de 3978 lei (fila 18 – 22 dos. U.P. și f. 8-17 dos. inst).
Cuantumul acestui prejudiciu material de 22.105 lei a fost calculat în baza Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1975/12.07.2010, privind mărfurile ce trebuie supuse unui regim vamal (mărfuri introduse în teritoriul vamal comunitar dintr-o terță țară - Serbia) și a art. 29 din Regulamentul CEE nr. 2913/1922 al Consiliului Europei privind instituirea Codului vamal comunitar.
La infracțiunea de contrabandă urmarea imediată rezidă atât într-o stare de pericol pentru acele interese ale statului care privesc regimul vamal, cât și în producerea unei pagube materiale acestuia, constând în neperceperea sumelor legal cuvenite pentru operațiunile de trecere a bunurilor peste frontieră.
În acest sens, art. 202 al. 2 și 3 din Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede că datoria vamală apare în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal, iar persoana care introduce ilegal astfel de mărfuri devine debitor vamal. Aceste dispoziții se regăsesc și în legislația națională în Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, la art. 224 care reproduce fidel dispozițiile anterior citate.
Potrivit art. 234 al. 1 din Codul vamal, datoria vamală prevăzută la art. 224 ia naștere chiar dacă se referă la mărfuri care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau restricție la import, indiferent de natura acestora, iar potrivit alin. 3, debitorii acestei datorii sunt persoanele care introduc ilegal mărfurile în cauză.
Conform art. 245 din Codul Vamal, cuantumul datoriei vamale datorate, după ce a fost comunicat debitorului, trebuie plătit în termenul prevăzut de regulament.
În declarația dată în fața instanței, inculpatul B. M. C. a arătat că nu înțelege să repare acest prejudiciu prin plata sumei indicate deoarece nu se face vinovat de cauzarea acestuia.
Art. 278 din Codul Vamal, cu privire la condițiile în care se face plata face trimitere la disp. codului fiscal, iar pentru recuperarea acestor creanțe, la codul de procedură fiscală, care este incident și din prisma disp. art. 2 alin. 1 din O.G. 92/2003.
În ceea ce privește acciza, aceasta are ca fapt generator deținerea de bunuri accizabile în afara unui antrepozit fiscal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene - Camera a treia, prin aceeași Hotărâre din 29 aprilie 2010 în cauza C-230/08, Dansk Transport og Logistik c/ Skatteministeriet (citată mai sus), a statuat că mărfurile care au fost introduse ilegal pe teritoriul comunitar, din momentul în care au ieșit din zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, nu sunt considerate într-un regim de "suspendare a accizelor", în sensul dispozițiilor coroborate ale articolului 5 alineatul (2) primul paragraf și a le articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99/CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, precum și ale articolului 84 alineatul (1) litera (a) și ale articolului 98 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/99, și ale articolului 867a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1662/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999, astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se produce și, prin urmare, acciza devine exigibilă; iar în ceea ce privește T.V.A., care are ca fapt generator același act material, deținerea de bunuri în afara unui antrepozit fiscal, s-a stabilit că dispozițiile coroborate ale articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf și ale articolului 16 alineatul (1)(B) litera (c) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999, precum și ale articolului 867a din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1662/1999, trebuie interpretate în sensul că pentru mărfurile care au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, și anume din momentul în care acestea au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată se produce și această taxă este exigibilă, chiar dacă aceste mărfuri sunt plasate ulterior într-un regim vamal.
Referitor la articolul 202, articolul 215 alineatele (1) și (3) și articolul 217 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/1999, precum și articolul 7 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (3) din A șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85, în aceeași hotărâre citată mai sus, s-a arătat că acestea trebuie interpretate în sensul că autoritățile statului membru situat la frontiera externă a Comunității, prin care mărfurile au fost introduse ilegal pe teritoriul vamal al Comunității, sunt cele care au competență să recupereze datoria vamală și taxa pe valoarea adăugată, chiar și în cazul în care aceste mărfuri au fost transportate ulterior într-un alt stat membru în care au fost descoperite și apoi puse sub sechestru. S-a mai arătat că articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 92/12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99, trebuie interpretate în sensul că autoritățile acestui din urmă stat membru sunt competente să recupereze accizele, cu condiția ca aceste mărfuri să fie deținute în scopuri comerciale. Scopul comercial al deținerii bunurilor în legislația noastră internă este prezumat de lege prin disp. art._ din Codul fiscal.
Acest text arată căpentru a stabili dacă produsele sunt destinate uzului propriu al unei persoane fizice, se vor avea în vedere cel puțin următoarele cerințe:
a) statutul comercial al celui care deține produsele accizabile și motivele pentru care le deține;
b) locul în care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport utilizat;
c) orice document referitor la produsele accizabile;
d) natura produselor accizabile;
e) cantitatea de produse accizabile.
La aliniatul 4 al textului se dispune că produsele achiziționate și transportate în cantități superioare limitelor prevăzute în normele metodologice și destinate consumului în România se consideră a fi achiziționate în scopuri comerciale și, în acest caz, se datorează acciza în România.
În aplicarea acestor dispoziții prin Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din_ s-a stabilit că:
Se consideră achiziții pentru uz propriu produsele cumpărate și transportate de persoane fizice până în următoarele limite cantitative: |
A. tutunuri prelucrate: |
1. țigarete - 800 bucati; |
2. tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 bucati; |
3. tigari de foi - 200 bucati; |
4. tutun de fumat - 1 kg; |
B. bauturi alcoolice: |
1. bauturi spirtoase - 10 litri; |
2. produse intermediare - 20 litri; |
3. vinuri si bauturi fermentate - 90 litri; |
4. bere - 110 litri. |
În raport cu dispozițiile legale incidente, respectiv cele citate mai sus, în ceea ce privește calitatea A., prin D.R.A.O.V. Timișoara, de a solicita recuperarea prejudiciului pentru care s-a constituit în cauză ca parte civilă, instanța de fond a reținut că aceasta, în calitate de organ fiscal, conform art. 32 alin. 3 din codul de procedură fiscală, are competența de a administra creanțe fiscale referitoare la impozitele, taxele și alte sume care se datorează potrivit legii în vamă.
În acest context legislativ, în baza prevederilor art. 346 cod procedură penală, art. 14-15 cod proc. penală, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de către Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor, sens în care a obligat inculpatul B. M. C. la plata sumei de 22.105 lei, reprezentând prejudiciul material principal, constând în taxe vamale, accize și TVA la care se adaugă penalități/majorări de întârziere în conformitate cu prevederile art. 119 Cod procedură Fiscală (O.G. nr. 92/2003 rep., astfel cum a fost modificată și completată ulterior).
Față de prevederile art. 191 alin. 1 cod procedură penală, instanța de fond a obligat inculpatul B. M. C. la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat, din care suma de 80 de lei o reprezintă cheltuielile implicate de urmărirea penală și 20 lei cheltuielile implicate de faza de judecată.
Împotriva sentinței penale nr. 137/12.02.2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, a declarat recurs inculpatul B. M. C., recurs care nu a fost motivat.
Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs ce se analizează din oficiu potrivit art. 38510 alin 3 C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerente ce urmează.
Din probatoriul administrat rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul B. M. C. a comis infracțiunile de „contrabandă”, forma prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, modificată prin OUG nr. 54/2010, și a infracțiunii de „deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător”, în forma prevăzută de art. 2961 al. 1 lit. „l” din Legea nr. 571/2003 modificată prin OUG nr. 54/2010, totul cu aplicarea art. 33 litera „b” Cod penal, constând în aceea că în data de 23 septembrie 2011 a deținut și transportat ilegal, pe teritoriul comunitar, cantitatea de 38.120 țigarete marca „Fast” de proveniență sârbească, netimbrate cu marcaj fiscal românesc, cunoscând că au fost introduse în țară prin sustragere de la vămuire și urmărind obținerea un folos material prin eludarea plății taxelor vamale, accize și T.V.A., și pentru că, cu aceeași ocazie și în aceleași circumstanțe, a deținut în afara antrepozitului fiscal, pe teritoriul României, produse accizabile supuse marcării (categoria țigarete) peste limita a 10.000 de țigarete.
Sub acest aspect, procesul-verbal de constatare din data de 23 septembrie 2011 (filele nr. 4, 5 dos. UP); procesul-verbal de control al autovehiculului (filele nr. 16-17 dos. UP); declarațiile inculpatului B. M.-C. (filele nr. 33-38 dos. UP); declarațiile martorului asistent B. V. (filele nr. 39, 40 dos. UP); fotografiile judiciare efectuate cu telefonul mobil marca ,,Motorola” . 115 din care rezultă că inculpatul a indicat locurile în care a ascuns țigările în autoturism din data de 23.09.2011 (filele nr. 6-12 dos. UP); adeverința de reținere a bunurilor nr. 48 /D din data de 23 septembrie 2011 a A.-DRAOV Timișoara (fila nr. 45 dos. UP); procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila nr. 57), coroborate cu declarațiile sale date în faza de cercetare judecătorească, convergând spre vinovăția sa.
Curtea își însușește starea de fapt și încadrările juridice reținute de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată.
În privința sancțiunilor, se observă că pedepsele principale au fost stabilite în cuantumuri orientate spre minimele prevăzute de lege (2 ani pentru prima infracțiune, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, și 1 an pentru cea de a doua infracțiune, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 4 ani) și că nu s-a aplicat vreun spor de pedeapsă cu ocazia contopirii pedepsei aplicate inculpatului B. M. C., și ca modalitate de executare, suspendându-se condiționat conform art. 81 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului. Curtea observă că prima instanță a individualizat în mod corect și pedepsele accesorii, interzicând inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata pedepselor închisorii, deoarece, prin săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, inculpatul devine nedemn să fie ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ori să ocupe funcții implicând exercițiul autorității de stat, și că deși textul de lege prevede pentru infracțiunea de „contrabandă”, forma prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, modificată prin OUG nr. 54/2010, și aplicarea unei pedepse complementare, obligatorie de altfel, dată fiind calea de atac exercitată doar de inculpat, nu i se poate da o astfel de pedeapsă, în virtutea principiului de drept ,,non reformatio in pejus”.
Cât privește acțiunea civilă, instanța de recurs remarcă faptul că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii delictuale a inculpatului iar despăgubirile au fost evaluate corect, astfel că în temeiul prevederilor art. 346 cod procedură penală, art.14-15 rap. la art. 16 ind. 1 cod proc. penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de către Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor, prin D.R.A.O.V. Timișoara, sens în care a fost obligat inculpatul B. M. C. la plata sumei de 17.939 lei, reprezentând prejudiciul material principal constând în taxe vamale – 1506 lei, accize – 12.455 lei și T.V.A. – 3.978 lei la care se adaugă penalități/majorări de întârziere în conformitate cu prevederile art. 119 Cod procedură Fiscală (O.G. nr. 92/2003 rep., astfel cum a fost modificată și completată ulterior).
De altfel, soluția dată acțiunii civile nu a fost contestată în recurs.
Se mai constată că în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 38510 alin. 3 C. proc. pen.
P. considerentele de mai sus, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 137/12.02.2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar în temeiul art. 189 alin. 1 C. proc. pen. se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul T. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod pr. penală, respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 137/12.02.2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr. penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Dispune virarea sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.05.2012.
PREȘEDINTE, V. S. | JUDECĂTOR, A. N. | JUDECĂTOR, M. C. |
GREFIER,
I. S.
Red. V.S./16 mai 2012
Tehnored. I.S. - 2 ex./16 mai 2012
Primă instanță: Judecătoria D. – jud. C. M.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 707/R
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod pr. penală, respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 137/12.02.2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr. penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Dispune virarea sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.05.2012.
PREȘEDINTE, V. S. | JUDECĂTOR, A. N. | JUDECĂTOR, M. C. |
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p..... → |
|---|
