Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 119/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 119/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 06-06-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 119/A
Ședința publică de la 06 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător G. B.
Grefier A. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul T. și inculpatul P. A., împotriva sentinței penale nr.466/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant, asistat de avocat ales B. C. în substituirea avocatului titular Bot C..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar împuternicire avocațială și motive de apel și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul susține apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul T., solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și rejudecând pronunțarea unei noi hotărâre prin care să se remedieze aspectele de nelegalitate. Se critică hotărârea primei instanțe pentru omisiunea de a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi în condițiile art. 71 cp, raportat la art. 64 al.1 lit.a teza II și lit.b c.p și a reținerii dispozițiilor art. 33 lit.b c.p. Se mai apreciază că în mod nelegal instanța nu a dispus asupra situației corpului delict, respectiv plăcuța de înmatriculare a autoturismului, care se impunea a fi restituită posesorului legal L. F. și în mod greșit a dispus confiscarea sumei de 100 euro de la inculpat.
Apărătorul ales solicită admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea sentinței apelate și pe fond, reducerea cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunile reținute sub minimul special redus cu o treime și înlăturarea sporului de 6 luni aplicat neîntemeiat. Solicită respingerea apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul T..
Procurorul solicită respingerea apelului inculpatului ca nefondat, având în vedere că pedepsele aplicate acestuia au fost corect individualizate atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, a lăsat la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 466/PI/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în baza art. 255 C.pen., rap. la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 republicată, cu aplic. art. 3201 al. 7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul P. A., pentru infracțiunea de dare de mită, la pedeapsa de 1(un) an închisoare.
În baza art. 85 al. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., cu aplic. art. 3201 al. 7 C.p.p., același inculpat a fost condamnat pentru fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
În baza art. 85 al. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., cu aplic. art. 3201 al. 7 C.p.p., același inculpat a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.33 lit. a, 33 lit. b C.pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea de: 1(un) an închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6(șase) luni închisoare, astfel că inculpatul P. A. va executa pedeapsa rezultantă de:1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
În baza art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare de 3(trei) ani și 6(șase) luni, conform art. 82 C.pen..
În baza art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu 28.09.2012 până la 24.10.2012.
În baza art. 350 C.p.p., art. 1451 C.p.p., s-a dispus încetarea măsurii obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpat prin încheierea de ședință din 19.10.2012 a Tribunalului T., definitivă prin decizia penală nr. 1485/R/24.10.2012 a Curții de Apel Timișoara.
În baza art.255 al. 4 rap. la art. 254 al. 3 C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpat suma de 100 USD, consemnată la CEC Bank, conform, recipisei nr._/1/28.09.2012 și suma de 100 euro.
S-a respins cererea de confiscare a plăcuțelor de înmatriculare nr._ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.883/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., înregistrat la data de 18 octombrie 2012 sub număr unic dosar_, a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul P. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 C.pen., rap. la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 republicată, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, faptă prev. de art. 85 al. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prev. de art.85 al. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., reținându-se că inculpatul a oferit și apoi a remis suma de 100 dolari denunțătorului V. I., respectiv i-a promis acestuia și suma de 100 dolari în data de 27.09.2012, pentru a nu-i reține permisul de conducere ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni la regimul rutier, precum și în aceeași dată a condus, pe raza localității Utvin un autoturism Nissan Micra, neînmatriculat, cu numere de înmatriculare false.
La dosar s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.883/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., s-au administrat probe cu înscrisuri, s-a luat declarație inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum sunt descrise în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei după procedura simplificată prev. de art. 3201 C.p.p., în cazul recunoașterii vinovăției, doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța reținând că la dosarul de urmărire penală sunt administrate probe cu înscrisuri, sesizarea agentului șef V. I., proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor ambientale înregistrate în baza ordonanței procurorului emisă cu titlu provizoriu – confirmată prin încheierea 340/2012 a Tribunalului T., s-a depus cazierul judiciar, proces verbal de constatare încheiat la 27.09.2012(fila 20 dosar u.p), procesele verbale privind identificări autovehicul, fișă evidență autovehicul, proces verbal de identificare privind verificările efectuate în baza de date informatică referitor la evidența persoanelor și evidența auto, chitanță și recipisă privind consemnarea la CEC a sumei 100 USD, s-au luat declarații inculpatului, martorilor V. I. A., T. A., H. D. A., Bârîiac M..
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală și cele administrate în faza de cercetare judecătorească(declarație inculpat, înscrisuri) confirmă starea de fapt din rechizitoriu
Declarațiile date de inculpat în faza de urmărire penală și în fața instanței, declarații prin care a recunoscut faptele de care este acuzat, se coroborează cu depozițiile martorilor audiați în cauză și înscrisurile aflate la dosar, probe care dovedesc că inculpatul a condus autoturismul Nissan Micro în data de 27.09.2012 pe raza localității Utvin, deși autoturismul era neînmatriculat și a aplicat un număr de înmatriculare care aparținea unui alt autoturism, iar în cursul aceleași zile a oferit și promis sumele menționate, lucrătorului de poliție care a constatat faptele.
Având în vedere această stare de fapt instanța a reținu că fapta inculpatului P. A. de a oferit și apoi a remis suma de 100 dolari denunțătorului V. I., respectiv de a-i promite acestuia și suma de 100 euro în data de 27.09.2012, pentru a nu-i reține permisul de conducere ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni la regimul rutier, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 C.pen., rap. la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 republicată. De asemenea, faptele aceluiași inculpat de a conduce în aceeași dată – 27.09.2012, pe raza localității Utvin un autoturism Nissan Micra, neînmatriculat, pe care a aplicat numere de înmatriculare false(respectiv nr._, car ea fost atribuit altui autoturism), întrunesc elementele constitutive de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat - faptă prev. de art. 85 al. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare - faptă prev. de art.85 al. 2 din OUG nr. 195/2002 rep..
Conform art. 255 C. pen., infracțiunea de dare de mită constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Conform acestei definiții, elementul material al infracțiunii de dare mită se poate realiza prin săvârșirea uneia din următoarele trei acțiuni alternative: promisiune, oferire sau darea de bani sau alte foloase unui funcționar, în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii în îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale unui funcționar ori în scopul efectuării unui act contrar acestor îndatoriri.
De asemenea, dispozițiile art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 republicată, este prevăzută o pedeapsă mai mare(de la ..la ani închisoare), pentru fapta de dare de mită săvârșită față de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor.
În speță, elementul material al laturii obiective, respectiv obiectul mitei, așa cum rezultă din actele dosarului, a constat în suma de 100 dolari, care a fost inițial oferită de inculpat și apoi remisă efectiv de către inculpat, și în promiterea sumei de 100 de euro, fiind îndeplinite cerințele laturii obiective a infracțiunii de dare mită. Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe, mituitorul acționând cu scopul special neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către agentul de poliție, martorul V. I..
În ceea ce privește cele două infracțiuni la regimul circulației, instanța reține că legiuitorul a incriminat în art. 85 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, - punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat, iar în art. 85 alin. (2) din același act normativ - punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare.
Astfel, elementul material al fiecăreia dintre aceste infracțiuni constă în două acțiuni alternative, cărora li se asociază însă câte o cerință esențială specifică, ambele infracțiuni prevăzute de art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind comise fie prin punerea în circulație, fie prin conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul.
Instanța a reținut însă că pentru existența infracțiunii prevăzute la art. 85 alin. (1) este necesar ca autovehiculul să fie neînmatriculat, iar pentru existența infracțiunii de la art. 85 alin. (2) trebuie ca autovehiculul să aibă un număr fals de înmatriculare, aceasta indiferent dacă autovehiculul respectiv este sau nu înmatriculat. Din interpretarea dispozițiilor legale referitoare la înmatricularea și înregistrarea vehiculelor, un autovehicul se consideră neînmatriculat atunci când nu a fost luat în evidență de către organul competent - pe baza verificării actului de proprietate și a stării tehnice - și nu s-a eliberat un certificat de înmatriculare.
Referitor la numărul fals de înmatriculare, s-a constatat că un astfel de număr este cel care nu are o corespondență reală în evidențele autorității competente, intrând în această categorie atât numerele contrafăcute, alterate, cât și numerele care aparțin altor autoturisme. În acest sens, dispozițiile art. 85 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizează acele situații în care s-a intervenit în vreun fel asupra numărului de înmatriculare al unui autoturism înmatriculat în realitate, fie prin confecționarea unui număr sau imitarea unui număr autentic, fie prin modificarea aspectului sau mențiunilor unui asemenea număr, creându-se astfel o aparență necorespunzătoare adevărului, precum și situația în care autoturismul este sau nu înmatriculat, dar poartă plăcuța de înmatriculare a altui vehicul.
Inculpatul a recunoscut faptele mai sus descrise, considerându-se vinovat pentru comiterea lor, și susținând că a comis fapta de dare de mită, pentru a nu-i fi reținut permisul de conducere întrucât își asigura veniturile familiei din activitatea de conducător auto, având patru copii minori în întreținere.
Având în vedere dispoz. art. 52 C.pen., ținând cont de criteriile de individualizare prev. de art. 72 C.pen., respectiv împrejurările concrete în care inculpatul a săvârșit faptele, gradul de pericol social al faptelor, precum și persoana inculpatului care a manifestat un comportament sincer pe parcursul procesului penal, însă a mai comis anterior fapte penale pentru care i s-au aplicat sancțiuni administrative(prin Ordonanța nr. 754/2011 a Parchetului Judecătoriei Timișoara a fost sancționat administrativ în baza art. 181 C.pen., pentru art. 85 al. 1 din OUG nr. 195/2002, iar prin Ordonanța 1623/P/2010 a Parchetului Judecătoriei Lugoj a fost sancționat administrativ pentru art. 20, 208, 209 C.pen.), ținând cont și de situația personală, familială a inculpatului, instanța a dispus condamnarea inculpatului.
În ceea ce privește susținerea în apărarea inculpatului de aplicare a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a, c C.pen., cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special, instanța a apreciat că în speță nu se justifică aplicarea acestor dispoziții legale. În acest sens, instanța a reținut că recunoașterea unor anumite împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare, nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc într-o asemenea măsura gravitatea faptei în ansamblu, sau caracterizează de o asemenea manieră persoana făptuitorului întrucât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface în concret imperativul justei individualizări a pedepsei. În prezenta cauză ținând cont de faptul că anterior comiterii faptelor inculpatului i s–au aplicat sancțiuni administrative, s-a apreciat că nu poate fi reținut că inculpatul a avut o conduită bună anterior săvârșirii faptei în sensul circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a C.pen..
De asemenea, instanța a apreciat că nu se impune a se efectua încă o reducere a pedepsei prin aplicarea art. 74 lit. c C. pen., avându-se în vedere că inculpatul a beneficiat de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., iar față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, pedepsele stabilite de instanță pentru fiecare faptă, astfel cum au fost individualizate mai sus, față de dispozițiile art. 72 C. pen., sunt necesare realizării funcțiilor de constrângere, de reeducare, cât și scopului prevăzut de art. 52 C. pen..
S-a apreciat că scopul preventiv, educativ al pedepsei și reeducarea inculpatului pot fi realizate și fără executarea efectivă a pedepsei, fiind îndeplinite condițiile art. 81 C.pen
Întrucât datele dosarului relevă că nr. de înmatriculare_, a fost atribuit unui autoturism Citroen C 25 D 1000 de culoare albă, având . VF7290C92UD312131, proprietar fiind L. F., instanța a apreciat ca nefiind îndeplinite cerințele art. 118 lit. b C.p.pen., astfel că urmează a respinsă cererea de confiscare a plăcuțelor de înmatriculare menționate.
Împotriva sentinței penale nr.466 din 12.12.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ au declarat apel, în termen legal, inculpatul P. A. și P. de pe lângă Tribunalul T., apeluri înregistrate la Curtea de Apel Timișoara la data de 27.03.2013.
În motivarea apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul T. se solicită desființarea hotărârii atacate și urmare rejudecării, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de arft. 64 al.1 lit.a teza II și lit.b C.p, întrucât, prima instanță, deși a dispus condamnarea inculpatului la pedepse principale cu închisoarea în limitele legale reduse ca urmare a aplicării disp.art. 320 ind.1 c.p.p, a omis aplicarea pedepsei accesorii. Se mai arată că în mod nelegal instanța nu a dispus în nici un mod asupra situației corpului delict, respectiv plăcuța de înmatriculare care a fost atribuită unui alt autoturism aflat în proprietatea numitului L. F., deoarece din cercetările efectuate nu au rezultat date certe că posesorul legal ar fi cunoscut scopul folosirii acesteia de către inculpat. Se precizează de asemenea că instanța în mod greșit a dispus confiscarea sumei de 100 euro de la inculpat, promisă de acesta denunțătorului, având în vedere că inculpatul a promis oferirea ulterioară a sumei de 100 USD.
În motivarea apelului declarat de inculpat se solicită reducerea cuantumului pedepsei pentru infracțiunea de dare de mită, întrucât raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, că inculpatul este infractor primar, pedeapsa aplicată de prima instanță este prea mare. O altă critică vizează faptul că la individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond nu a ținut seama de circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.a c.p.p referitoare la conduita inculpatului înainte de comiterea faptei, lipsa antecedentelor penale, conduita adecvată în societate, natura infracțiunilor ( fapte fără violență) și persoana inculpatului. În final se arată că sporul de 6 luni închisoare aplicat prin sentința Tribunalului T. este nejustificat, atâta vreme cât instanța a apreciat că pentru nici una dintre faptele care au atras condamnarea inculpatului nu s-a impus majorarea pedepsei până la limita specială prevăzută de legiuitor și chiar la cele două infracțiuni la regimul circulației s-a aplicat limita minimă a pedepsei.
Analizând legalitatea și temeinica sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art.371 al.2 C.pr.pen., instanța de apel apreciază că sentința penală apelată este nelegală în ceea ce privește modalitatea de soluționare a măsurii confiscării, neaplicării pedepsei accesorii față de inculpat și a nepronunțării instanței de fond asupra corpului delict constând în plăcuța de înmatriculare și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și încadrarea juridică dată faptei prin actul de acuzare.
Inculpatul, așa cum reiese și din concluziile orale ale apărătorului ales nu a contestat starea de fapt, încadrarea juridică și antrenarea răspunderii penale pentru fapta comisă ci doar individualizarea judiciară a pedepsei aplicate. În fața primei instanțe, inculpatul a recunoscut comiterea faptei reținută în sarcina sa prin actul de acuzare solicitând ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale - fila 43 dosar fond.
În conformitate cu dispozițiile art.72 C.pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 C.pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora. La stabilirea pedepsei aplicate de prima instanță s-au aplicat în mod corect dispozițiile legale menționate și s-a luat în considerare atitudinea sinceră a inculpatului, sens în care pedeapsa este orientată spre minim. S-a avut în vedere, la pedeapsa concretă aplicată inculpatului, împrejurarea că acesta, prin conduita sa a adus atingere și a pus sub semnul întrebării seriozitatea, profesionalismul și onestitatea lucrătorilor din cadrul poliției.
Recunoașterea anumitor împrejurări ca fiind circumstanțe atenuante nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei sau caracterizează de o așa manieră persoana inculpatului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special este în măsură să corespundă unei juste individualizări. În acest context, recunoașterea faptei și lipsa antecedentelor penale dovedesc un grad mai redus de periculozitate al inculpatului, însă nu suficient pentru a determina reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 C.p., ci doar orientarea spre minimul special al pedepsei aplicate.
Potrivit dispozițiilor art. 52 C.p. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise. În cauză se impune a avea în vedere natura faptei precum și faptul că inculpatul are copii minori în întreținere astfel că aplicarea pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni este corect stabilită. Mai trebuie avut în vedere că în urma individualizării judiciare a pedepsei potrivit criteriilor prevăzute de art.72 C. pen., pedeapsa aplicată trebuie să aibă un cuantum care să realizeze și funcția preventivă - educativă, în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită și al caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp. Infracțiunile de dare de mită și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals de înmatriculare aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv relațiile sociale a căror bună desfășurare este incompatibilă cu suspiciunea că funcționarii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi influențați, pe de o parte, iar pe de altă parte conducerii pe drumurile publice doar a autovehiculelor a căror rulare este verificată de organele statului, iar reducerea excesivă a pedepsei pentru autorul unei asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. Față de cele menționate, instanța de apel apreciază că atât pedeapsa aplicată cât și modalitatea de executarea sunt în consonanță cu stare de fapt și gradul de pericol social al faptei și de periculozitate a inculpatului.
Astfel, în temeiul art. 379 pct.1 lit.b C.p.p se va respinge apelul declarat de inculpatul P. A. împotriva sentinței penale nr.466/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
În ceea ce privește calea de atac declarată de P. de pe lângă Tribunalul T., instanța de apel apreciază întemeiate motiele formulate în sensul că, deși instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la 3 ( trei ) pedepse cu închisoarea, pentru săvârșirea celor trei infracțiuni, pedepse care au fost contopite dispunându-se executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare, a omis să facă aplicarea art. 71 C.p, în sensul că nu a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi. În aceste condiții instanța de apel apreciază că se impune aplicarea pedepsei complementare prev. de art 64 lit.a teza II și lit.b C.p, cu aplicarea prevederilor al. 5 al art. 71 c.p, în sensul că pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Al doilea motiv de apel al Parchetului vizează omisiunea instanței de fond a de a se pronunța asupra corpului delict constând în plăcuța de înmatriculare nr._ atașată autoturismului cu care rula inculpatul la volanul autoturismului marca Nissan Micra.
Așa cum rezultă din procesul verbal întocmit de ofițerul din cadrul DGA- Serviciul Judiciar Anticorupție T.- fila 35 dosar UP, numărul de înmatriculare atașat autoturismului cu care a fost depistat în trafic inculpatul a fost atribuit la data de 8.04.2003 autoturismului marca Citroen C 25D1000 de culoare albă . VF 7290C92UD312131 proprietar fiind L. F., astfel încât întrucât din probele administrate în cauză nu au reieșit indicii temeinice care să permită concluzia că posesorul legal ar fi cunoscut scopul folosirii plăcuțelor de înmatriculare de către inculpat, se impune restituirea acesteia persoanei căreia i-a fost eliberată de către autorități.
Instanța de apel apreciază întemeiat și cel de al treilea motiv de apel al Parchetului în ceea ce privește confiscarea sumei de bani promisă de inculpat denunțătorului, întrucât așa cum rezultă din probele administrate în cauză inculpatul a oferit suma de 100 USD consemnată la CEC Bank, astfel încât în tem art.255 al.4 raportat la art.254 al.3 c.p doar aceasta trebuia să facă obiectul confiscării nu și suma de 100 euro, cum greșit s-a procedat de către instanța de fond.
Astfel, se va admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul T. împotriva aceleiași sentințe penale, se va desființa sentința penală apelată și rejudecând:
Se va interzice inculpatului P. A. exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II, 64 lit.b pe durata și condițiile art. 71 c.p., iar în temeiul art. 71 al.5 c.p. se suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Se va dispune restituirea către numitul L. F. a plăcuței de înmatriculare nr._ atribuită autoturismului marca Citroen C 25 D 1000 de culoare albă, având . VF 7290092UD312131, CNP-ul proprietarului L. F. fiind_.
Se va înlătura măsura confiscării de la inculpat a sumei de 100 euro consemnată la CEC Bank, conform recipisei nr._/1/28.09.2012.
Văzând și dispozițiile art. 192 al.2 și al.3 c.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 379 pct.1 lit.b C.p.p respinge apelul declarat de inculpatul P. A. împotriva sentinței penale nr.466/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
În temeiul art. 379 pct.2 lit.a c.p.p admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul T. împotriva aceleiași sentințe penale.
Desființează sentința penală apelată și rejudecând:
Interzice inculpatului P. A. exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II, 64 lit.b pe durata și condițiile art. 71 c.p.
În temeiul art. 71 al.5 c.p. suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Dispune restituirea către numitul L. F. a plăcuței de înmatriculare nr._ atribuită autoturismului marca Citroen C 25 D 1000 de culoare albă, având . VF 7290092UD312131, CNP-ul proprietarului L. F. fiind_.
Înlătură măsura confiscării de la inculpat a sumei de 100 euro consemnată la CEC Bank, conform recipisei nr._/1/28.09.2012.
În temeiul art. 192 al.2 c.p.p obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel, iar în temeiul art. 192 al.3 c.p.p celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 6 iunie 2013.
Președinte, Judecător,
A. N. G. B.
Grefier,
A. J.
Red.AN /12.06.2013
Tehnored A.J. /2 ex/13.06. 2013
Prima instanță: T.. T.- A. P.
| ← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 680/2013. Curtea... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
