Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 861/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 861/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 22-10-2014
DOSAR NR._ operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 861/A
Ședința publică din data de 22 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. M. C. FLORENȚA
JUDECĂTOR: F. P.
GREFIER: A. I. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror A. S..
Pe rol se află judecarea apelului formulat de inculpatul D. D. împotriva sentinței penale nr.553 din 05.09.2014 pronunțată de T. T. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul D. D., în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, asistat de avocat ales Dondeș C., se prezintă partea vătămată Asăvoiei T..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța îi pune în vedere inculpatului prezent, D. D. că dispozițiile art. 420 alin 4 C. pr. pen. instituie ascultarea sa în fața instanței de apel, dar beneficiază în continuare de dreptul de a nu da nicio declarație și îi aduce la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 420 alin 4 rap. la art. 378, art. 108 și art. 83 C. pr. pen. Inculpatul este de acord să dea o declarație în fața instanței de apel, aceasta fiind atașată la dosar.
Ulterior, avocatul inculpatului depune contractul de vânzare cumpărare care atesta că inculpatul a achiziționat un imobil într-o altă localitate făcând deja demersurile pentru a se muta acolo și de a evita alte altercații cu partea vătămate.
Nemaifiind alte cereri formulate și nici alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului formulat de inculpat.
Avocatul ales al inculpatului solicită admiterea apelului desființarea hotărârii pronunțate de prima instanță și aplicarea art. 76 Cp în sensul reducerii pedepsei spre minimul special si condamnarea inculpatului la o pedeapsa de maxim 3 ani închisoare pentru care să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării.
Avocatul arată că reeducarea foarte fi realizată și fără ca inculpat să fie privat de libertate, acesta înțelegând gravitatea faptei comise precum și consecințele ei, iar privarea de libertate până în momentul actual fiind îndestulătoare pentru a preveni pe viitor săvârșirea altor fapte de natura penală, indiferent de relații conflictuale pe care le are cu vecinii.
În continuare apărătorul arata că inculpatul nu are antecedente penale, are o vârstă înaintată și în decursul vieții nu a avut alte sancțiuni nici măcar contravenționale, iar atitudinea avută la momentul incidentului a fost accidentală, astfel că scopul sancțiunii penale poate fi atins și prin supravegherea la care va fi suspus ca urmare a suspendării pedepsie ce îi va fi aplicată.
De asemenea avocatul indică faptul ca inculpatul și-a recunoscut fapta încă de la început, a colaborat cu organele de cercetare penală și au fost depuse la dosarul cauzei caracterizări de la locul de muncă, incidentul în care a fost implicat fiind total nefericit și regretat, context în care apreciază că executarea în regim de detenție a pedepsei va fi de natură ai distruge viața și nici de cum de al reeduca.
În concluzie, avocatul arată că acestea sunt apărările pe care solicită instanței să le aibă în vedere cu ocazia deliberării și să reformuleze hotărârea pronunțată în sensul aplicării unui pedepse de maxim 3 ani a cărei executare să o suspende sub supraveghere.
Partea vătămată prezentă arată că dorește să fie aplicată legea, indicând totodată ca el a suferit în urma faptei comise de inculpat.
Procurorul solicită respingerea apelului formulate de inculpat apreciind că în cauză nu se regăsește nicio circumstanța atenuantă care să conducă la aplicarea unui pedepsei mai mic decât cea de 3 ani și 6 luni deja aplicată. Pe de pe altă parte, reprezentanta parchetului apreciază că nu se impune suspendarea sub supraveghere a pedepsi raportat la gravitatea infracțiunii pentru care este condamnat inculpatul, respectiv tentativa de omor, precum și având în vedere că incidentul a pornit de la un aspect care nu avea o importanță prea mare, și anume s-a certat cu vecinul ajungând apoi să îl înjunghie de mai multe ori.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită arestul la domiciliu sau supravegherea, arătând că regretă fapta comisă, își cere scuze părții vătămare și susține că nu a săvârșit fapta cu intenție.
C.,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.553 din 5 septembrie 2014 pronunțată în dosarul nr._ T. T. în baza art.32 C.p. raportat la art.188 alin.1 C.p. și cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p. l-a condamnă inculpatul D. D., în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
În baza art.67 alin.2 C.p. a aplicar inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 lit.a, b și h C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.65 alin.1 C.p. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit.a, b și h C.p. pe durata executării pedepsei.
În baza art.399 C.p.p. a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.72 C.p. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv de la data de 25.06.2014 la zi.
În baza art.25 C.p.p. raportat la art.397 C.p.p. a luat act că persoana vătămată A. T. și Spitalul Orășenesc Sânnicolau M. nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.112 alin.1 lit.b C.p. a confiscar de la inculpat un cuțit cu lungimea de aproximativ 27 cm, lama de 12 cm și mâner din corn de cerb de 15 cm.
În baza art.255 C.p.p. a dispus restituirea către inculpat a unui tricou de culoare portocaliu, corp delict la dosarul cauzei.
În baza art.274 alin.1 C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.
A dispus plata sumei de 38 lei din fondurile MJ către IML Timișoara reprezentând contravaloarea raportului de constatare medico-legală întocmit în cauză.
În baza art.4 și 7 din Legea nr.76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 850/P/2014 din data de 09.07.2014 emis de P. de pe lângă T. T. și înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 10.07.2014 sub număr unic de dosar_, inculpatul D. D. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 rap la art. 188 C.pen.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului D. D. că în noaptea zilei de 29.05.2014, în jurul orei 00.10, pe fondul unui conflict spontan, l-a înjunghiat pe numitul A. T. în zona abdominală și în brațul stâng, cu un cuțit de vânătoare, în lungime de 27 cm, leziunile provocate punându-i persoanei vătămate viața în pericol.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul și persoana vătămată erau vecini, ambii locuind în comuna Dudeștii Vechi, . zilei de 28.05.2014 inculpatul D. D. a consumat băuturi alcoolice, în curtea casei sale, împreună cu martorul C. T.. În același timp, cei doi ascultau muzică la casetofonul mașinii aprținând inculpatului, mașină care era parcată în curtea casei.
Fiind deranjată de volumul la care inculpatul asculta muzică, soția persoanei vătămate i-a cerut acestuia să reducă volumul casetofonului, dar inculpatul a ignorat această solicitare.
În acest context, numitul A. T. s-a deplasat la poarta casei inculpatului pentru a discuta cu acesta. Inculpatul a ieșit la poartă și cei doi au început să se certe, înjurându-se reciproc, iar la un moment dat inculpatul s-a deplasat la autoturismul parcat în curte și a luat din interior un cuțit, cu care a atacat persoana vătămată, aplicându-i mai multe lovituri în zona abdominală și în brațul stâng.
Prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art.174 C.p. prin săvârșirea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice.
Pe de altă parte,a mai reținut că în conformitate cu prevederile art.188 alin.1 C.p., din punct de vedere obiectiv, infracțiunea de omor se realizează prin uciderea unei persoane, adică prin orice activitate materială care are ca rezultat moartea unei persoane.
În consecință, instanța de fond a observat faptul că infracțiunea de omor se consumă în momentul în care se produce rezultatul socialmente periculos, adică decesul victimei, iar întrucât în situația în care executarea activității de ucidere a fost întreruptă, neducând la producerea efectului, fapta constituie tentativă.
Instanța fondului a mai indicat faptul că tentativa nefiind altceva decât o formă a activității infracționale, situată în faza de executare a infracțiunii, între începutul executării acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective și producerea rezultatului socialmente periculos, având în vedere probele administrate în cauză, a apreciat că fapta inculpatului de a încerca să suprime viața persoanei vătămate A. T., prin aplicarea mai multor lovituri de cuțit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor, numitul D. D. punând în executare hotărârea de a săvârși infracțiunea, fapta neproducându-și rezultatul socialmente periculos datorită unor împrejurări independente de voința acestuia.
În primul rând, prima instanța a constatat că atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată, inculpatul a adoptat o poziție sinceră, recunoscând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Inculpatul a arătat că în seara zilei de 28.05.2014, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorul C. T., pe fondul unor neînțelegeri legate de volumul casetofonului la care ascultau muzică, s-a certat cu persoana vătămată A. T., înjurându-se reciproc. Inculpatul a mai arătat că a fost lovit de persoana vătămată, iar în acest context, aflându-se și sub influența băuturilor alcoolice, s-a înarmat cu un cuțit cu care l-a înjunghiat pe A. T. în burtă și în brațul stâng.
În sprjinul declarației sale inculpatul a prezentat și certificatul medico-legal nr.820/29.05.2014 emis de IML Timișoara, din care a rezultat că la examinarea medico-legală, inculpatul a prezentat leziuni la urechea stângă, pe antebrațe, picioare și la mâna dreaptă, leziuni care au necesitat pentru vindecare 4 zile de îngrijiri medicale.
La soluționarea cauzei instanța de fond a luat în considerare și declarațiile persoanei vătămate A. T.. Acesta a confirmat existența unui conflict cu inculpatul datorat faptului că familia sa a fost deranjată de volumul la care inculpatul asculta muzica în curtea sa. S-a deplasat la poarta casei inculpatului, unde s-a certat cu D. D., iar la un moment dat a fost atacat de inculpat cu un cuțit, acesta înjunghiindu-l în burtă și în brațul stâng.
Niciun moment persoana vătămată nu a recunoscut că l-ar fi lovit pe inculpat.
Susținerile persoanei vătămate au fost confirmate și de soția sa, martorul A. N.. Aceasta a precizat că fiind deranjată de zgomotul produs de inculpat, i-a cerut acestuia să dea muzica mai încet. Inculpatul a ignorat-o, motiv pentru care soțul său s-a deplasat la poarta casei inculpatului pentru a discuta cu D. D.. A. N. nu a văzut momentul în care soțul său a fost înjunghiat, dar auzind scandal și ieșind afară, l-a văzut pe A. T. sângerând la nivelul abdomenului și brațului.
În curtea casei inculpatului se afla și martorul C. T. cu care D. D. consumase băuturi alcoolice. Acesta a indicat faptul că, într-adevăr, soția persoanei vătămate i-a cerut inculpatului să reducă volumul la care ascultau muzică, iar la scurt timp după aceea la poartă s-a prezentat A. T.. Inculpatul s-a deplasat spre poartă, iar martorul a rămas în curte pe terasă. C. T. a mai precizat că a auzit că părțile se ceartă, iar la un moment dat l-a văzut pe inculpat deplasându-se la mașină, de unde a luat un obiect (cuțitul), îndreptându-se apoi spre persoana vătămată. Martorul a indicat faptul că nu a văzut momentul în care persoana vătămată a fost înjunghiat, dar la scurt timp a auzit-o pe A. N. că soțul său a fost tăiat.
Prima instanță a reținut că existența infracțiunii a rezultat și din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 29.05.2014 de către organele de cercetare penală. Fiind direcționați prin stație către locul incidentului, polițiștii au identificat persoana vătămată care primea îngrijiri în Ambulanță. De asemenea, la fața locului a fost identificat și inculpatul, care a indicat organelor de cercetare penală locul unde să găsea cuțitul folosit împotriva persoanei vătămate.
De asemenea, organele de cercetare penală au consemnat faptul că la locul incidentului, pe trotuarul ce face legătura dintre imobilele părților, precum și în fața porților celor două imobile, au fost descoperite mai multe urme de sânge. Tododată, urme de sânge au fost găsite și pe cuțitul predat de inculpat, precum și pe hainele inculpatului.
La stabilirea vinovăției inculpatului instanța de fond a ținut seama și de împrejurarea că între activitatea desfășurată de acesta și leziunile cauzate victimei există un raport de cauzalitate, fiind evident că fără loviturile de cuțit aplicate de inculpat, aceste leziuni nu s-ar fi produs. În acest sens au fost observate concluziile raportului de constatare medico-legală nr.976/30.05.2014 al IML Timișoara. Potrivit acestui raport, la examinarea medico-legală victima A. T. a prezentat leziuni în zona abdomenului și brațului stâng, leziuni care pot data din ziua de 29.05.2014, care pot fi rezultatul lovirii directe și repetate cu un corp înțepător-tăietor, și pentru vindecarea cărora au fost necesare 25 zile de îngrijiri medicale. Totodată, raportul de constatare medico-legală a confirmat faptul că leziunile suferite au pus în primejdie viața persoanei.
Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție indirectă. Sens în care, a reținut că inculpatul a avut reprezentarea socialmente periculoasă a faptei sale, în condițiile în care a lovit cu un cuțit o persoană, de mai multe ori, într-o zonă vitală a corpului. În acest sens inculpatul a cunoscut împrejurarea că prin actele sale poate provoca moartea victimei și chiar dacă este posibil să nu fi urmărit producerea acestui rezultat, totuși el a acceptat posibilitatea producerii sale, motiv pentru care instanța de fond a reținut intenția indirectă ca modalitate a vinovăției.
Pentru aceste considerente, ținând seama și de prevederile art.188 alin.2 C.p., instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, urmând ca la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată să țină seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii, antecedentele penale ale inculpatului, conduita sa procesuală, precum și persoana acestuia.
În primul rând instanța fondului a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracțiunea de tentativă de omor, art.32 și 33 C.p. raportat la art.188 alin.1 C.p. stabilind că tentativa de omor se sancționează cu închisoarea de la 5 la 10 ani.
La termenul de judecată din data de 05.09.2014, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul D. D. a învederat instanței că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere care a fost încuviințată de instanță în condițiile prevăzute de art.375 C.p.p.
În consecință, în condițiile prevăzute de art.396 alin.10 C.p.p. inculpatul a beneficiat, în prezenta cauză, de o reducere a limitelor de pedeapsă stabilite de legiuitor cu o treime, sancțiunea urmând să fie stabilită între 3 ani și 4 luni și 6 ani și 8 luni închisoare.
Prima instanță a reținut că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social deosebit, prin actele sale numitul D. D. aducând o atingere gravă relațiilor sociale referitoare la ocrotirea dreptului oricărei persoane la viață.
La stabilirea pedepsei instanța de fond a luat în considerare și persoana inculpatului. Astfel, a reținut că inculpatul se află la prima abatere de acest gen, el nefiind cunoscut cu antecedente penale.
De asemenea, prima instanța a constată că pe tot parcursul procesului inculpatul a adoptat o poziție relativ corectă, recunoscând săvârșirea faptei și manifestându-și regretul pentru cele întâmplate.
Totodată, instanța de fond a luat în considerare și împrejurările în care a fost săvârșită fapta ce formează obiectul învinuirii. Inculpatul a comis infracțiunea pe fondul consumului de alcool și al unei situații tensionate generată de cearta pe care a avut-o cu persoana vătămată. Chiar dacă inculpatul a menționat că a săvârșit fapta în încercarea de a se apăra de persoana vătămată, care l-ar fi lovit, instanța de fond nu a reținut această împrejurare în favoarea inculpatului. După cum s-a arătat deja, niciunul dintre martorii audiați nu a indicat că inculpatul ar fi fost lovit de persoana vătămată, în vreme organele de cercetare penală au consemnat în cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului că inculpatul nu prezenta niciun fel de urme de violență pe corp. În acest context, existența unor violențe exercitate de persoana vătămată nu a putut fi reținută, însă la stabilirea pedepsei instanța de fond a luat în considerare vârsta inculpatului, precum și împrejurarea că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Raportându-se la toate aceste aspecte, în vederea atingerii scopului pedepsei, observând și prevederile art.33 alin.2 C.p., instanța de fond constatat ca fiind necesară aplicarea unei sancțiuni privative de libertate orientată spre minimul special, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.67 alin.2 C.p. instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a, b și h C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. Instanța de fond a mai apreciat că raportat la mijloacele folosite de către inculpat la săvârșirea faptei, interzicerea dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme este pe deplin justificată.
Instanța fondul a făcut aplicarea dispozițiilor art.65 C.p. referitoare la pedeapsa acesorie, astfel că inculpatului i-au fost interzise, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a, b și h C.p.
În temeiul art.399 C.p.p. prima instanță a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv.
Apărătorul inculpatului și acesta personal au solicitat, în ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, suspendarea sub supraveghere a executării. Această cerere nu putut fi acceptată în contextul în care, raportat la pedeapsa aplicată, nu erau îndeplinite cerințele prevăzute de art.91 C.p.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța de fond a reținut că persoana vătămată A. T. și Spitalul Orășenesc Sânnicolau M. nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.112 alin.1 lit.b C.p. instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpat a cuțitului folosit la săvârșirea faptei, iar în temeiul art.255 C.p.p. a dispus restituirea către inculpat a hainelor purtate în momentul săvârșirii faptei.
În temeiul art.274 alin.1 C.p.p. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca, din fondurile MJ, suma de 38 lei să fie virată către IML Timișoara reprezentând contravaloarea raportului medico-legal întocmit în cauză.
În temeiul art.4 și 7 din Legea nr.76/2008 instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel inculpatul, solicitând în principal reducerea pedepsei și individualizarea executării pedepsei sub forma suspendării sub supravegehere
Analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art. 417 C.pr.pen., C. constată următoarele:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut faptele în fața instanței, aplicându-se procedura reglementată de dispozițiile art.396 alin.10 C.p.p.
Astfel, s-a reținut că în noaptea de 29.05.2014, în jurul orei 00.10, pe fondul unui conflict spontan, l-a înjunghiat pe numitul A. T. în zona abdominală și în brațul stâng, cu un cuțit de vânătoare, în lungime de 27 cm, leziunile provocate punându-i persoanei vătămate viața în pericol.
Instanța de apel constată că încadrarea juridică dată faptei este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 32 C.p. raportat la art. 188 C.p.
Astfel, în mod constant s-a stabilit că elementul subiectiv al infracțiunii de tentativă de omor, trebuie dedus din următoarele criterii obiective: împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, intensitatea loviturii, numărul loviturilor, regiunea corpului în care a fost aplicată lovitura precum și aceea vizată de făptuitor, obiectul contondent, consecințele cauzate și raporturile dintre autor și victimă.
Lovirea părții vătămate cu o cuțit (instrument apt de a ucide), într-o zonă vitală a corpului (abdomen) de mai multe ori și cu intensitate, demonstrează că inculpatul a urmărit suprimarea vieții victimei, sau cel puțin a acceptat acest deznodământ, iar împrejurarea că rezultatul letal nu s-a produs se datorează unor împrejurări independente de voința acestuia.
În ce privește sancțiunea aplicată, instanța de apel apreciază că prin sentința penală atacată s-a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 74 C.pen., Astfel potrivit acestor dispoziții „stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială
Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Prin urmare, instanța de apel, apreciază că se impune menținerea pedepsei 3 ani și 6 luni, fără a reține în cauză circumstanțe atenuante, reținând că în cauză nu au fost identificate elemente care să poată fi reținute drept circumstanțe atenuante judiciare, respectiv împrejurări care, dacă ar fi luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei sau caracterizează de o așa manieră persoana inculpatului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special este în măsură să corespundă unei juste individualizări.
Pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor cu executare în regim de detenție este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale.
În aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen, prima instanță a efectuat o analiză și evaluare completă a circumstanțelor personale ale inculpatului, a condițiilor producerii faptei și consecințele acesteia. În acest sens, se reține că infracțiunea de tentativă de omor în general denotă un pericol social ridicat, aducând atingere celei mai importante valori sociale, dreptul la viață al individului, sancțiunea aplicată fiind conformă gravității faptei. În cazul de față împrejurările care au condus la o pedeapsă mai blândă au constat în aplicarea dispozițiilor privind procedura recunoașterii vinovăției.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, având în vedere cuantumul acesteia, dar și împrejurarea că suspendarea sub supraveghere nu ar constitui un avertisment suficient pentru inculpat, rezultă că se impune executarea pedepsei în regim de e detenție.
Pentru considerentele expuse apelul inculpatului apare ca fiind nefondat, urmând a fi respins.
În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen C.pen., va menține starea de arest a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și mai mult împotriva inculpatului s-a pronunțat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de deținere.
Va deduce în continuare arestul preventiv din 05.09. 2014 la zi
Văzând și prevederile art. art. 192 alin. 3 C.pr.pen., cheltuieli judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. D. împotriva sentinței penale nr. 553/05.09.2014, pronunțată de T. T. în dosar nr._ .
În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen și 72 C.pen menține starea de arest a inculpatului și deduce în continuare arestul preventiv din 05.09.2014 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.10.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
F. M. C. FLORENȚAFLORENTINA P.
GREFIER,
A. I. C.
Red.F.P./12.12.2014
Tehnored. A.C
Nr. Ex.
Jud. Fond. R. H.
| ← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 886/2014.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 687/2014. Curtea... → |
|---|
