Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Decizia nr. 849/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 849/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 16-10-2014

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

C. DE A. TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 849/A

Ședința publică de la 16 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Judecător C. I. M.

Grefier A. B.

Ministerul Public este reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de partea civilă U. P. împotriva sentinței penale nr.434 din 01.07.2014 pronunțată de J. L. în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul intimat S. A. personal și asistat de avocat ales D. D. din cadrul Baroului T., cu împuternicire avocațială la dosar, prezentă fiind și partea civilă apelantă U. P. personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se depune la dosar de către avocata D. D. împuternicirea avocațială nr._ emisă de Baroul T., chitanța nr. 398 din 13.10.2014 de plată a onorariului avocațial în sumă de 600 lei de către inculpatul S. A..

Partea civilă apelantă U. P. menționează că nu mai susține cererea de desemnare a unui avocat din oficiu depusă la dosarul cauzei, astfel că instanța nu mai pune în discuție această cerere.

Instanța procedează la audierea inculpatului intimat S. A. și a părții civile apelante U. P., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și depuse la dosar.

Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra apelului.

Partea civilă apelantă U. P. solicită admiterea apelului și arată că inculpatul nu a mai plătit din anul 2010 nici o sumă de bani, că a fost rău platnic și că a achitat pe parcursul timpului niște sume, însă nu a acoperit restanța de 3.250 lei.

Avocatul D. D., pentru inculpatul intimat S. A., depune la dosar copii după chitanțele de plată a unor sume de bani de către inculpat către partea civilă, emise în lunile iulie, august și octombrie 2014. Solicită respingerea apelului declarat de partea civilă întrucât a intervenit cauza de încetare a procesului penal, inculpatul achitând pensia de întreținere. Solicită ca instanța să se pronunțe și cu privire la tardivitatea plângerii prealabile, având în vedere practica judiciară a Curții de A. Timișoara și a Î.C.C.J., care stabilesc data de la care curge termenul de depunere a plângerii. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.

Instanța pune în discuție excepția tardivității apelului declarat de partea civilă, având în vedere faptul că pe plic este aplicată ștampila poștei la data de 14 iulie 2014 și a plicul a sosit la 16 iulie 2014, iar ștampila aplicată de instanță pe cererea de apel este la 23.07.2014.

Procurorul menționează că apelul este tardiv. În cazul în care instanța consideră apelul declarat în termen, pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, acțiunea civilă fiind respinsă ca inadmisibilă, partea civilă având sentința civilă ca și titlu executoriu, pe care o poate pune în executare.

Partea civilă apelantă U. P. susține că apelul nu este tardiv.

Avocatul D. D., pentru inculpatul intimat, solicită admiterea excepției tardivității apelului declarat de partea civilă.

Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, menționează că nu este vinovat pentru neplata restanței, nu a avut un loc stabil de muncă, a lucrat aproximativ 14 luni din perioada de 4 ani, a rămas cu datorii la două bănci după divorț.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.434 din 01.07.2014 pronunțată de J. L. în dosar nr._, în baza art. 396 al. 6 C.pr.pen. raportat la art. 16 al. 1 lit. h C.pr.pen., cu aplicarea art. 378 al. 4 C.pen. și a art. 5 C.pen. s-a încetat procesul penal pornit impotriva inculpatului S. A., fără antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. și ped. de art. 305 lit. c C.pen. din 1968, parte vătămată fiind U. P..

În baza art. 25 C.pen. raportat la art. 430 si 432 C.pr.civ. a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă U. P..

În baza art. 275 al. 1 pct. 2 lit. a C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata a 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. L., întocmit la data de 20.11.2013 în dosarul nr. 434/P/2013, înregistrat la data de 21.11.2013 pe rolul Judecătoriei L. sub nr._, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului S. A. și s-a dispus trimiterea acestuia în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. și ped. de art. 305 alin. 1 lit. c C. penal.

În fapt, prin actul de inculpare, s-a reținut că în luna februarie 2013 U. P. a formulat o plângere penală adresată Parchetului de pe lângă J. L. solicitând cercetarea penală a învinuitului S. A. (fostul soț) pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, susținând că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin S.C. 5513/26.04.2011 a Judecătoriei Sectorului 2 București, neachitând de la data rămânerii definitive a hotărârii decât în câteva rânduri anumite sume de bani (respectiv în 15.10.2011 - 300 lei, în 22.11.2011 - 200 lei, în 22.05.2012 -150 lei, în 26.06.2012 - 300 lei iar în 29.08.2012 - 300 lei)

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-au stabilit următoarele: S. A. a fost căsătorit cu U. (fostă S.) P. din anul 2005 și au împreună un copil minor - S. Issabel A., născută la 03.12.2007. Ulterior cei doi soți au divorțat, prin S.C. 5513 din 26.04.2011 a Secției Civile a Judecătoriei Sectorului 2 București (dos._/300/2010) dispunându-se atât desfacerea căsătoriei cât și încredințarea minorei spre creștere și educare mamei și obligarea tatălui să contribuie la plata cheltuielilor de creștere și educare privind minora cu suma de 150 lei lunar (sentința rămânând definitivă și irevocabilă la 23.11.2011).

Prin rechizitoriu s-a reținut că, deși inculpatul avea cunoștință despre conținutul sentinței civile, nu a achitat lunar pensia de întreținere, în intervalul 29.08._13 neachitând nici o sumă de bani. S-a învederat însă că după ce s-a formulat plângerea penală în prezentul dosar, S. A. a achitat sume de bani mai mari decât cuantumul de 150 lei lunar stabilit de instanță (respectiv în 15.05.2013 - 300 lei, în 05.06.2013 - 300 lei, în 12.06.2013 - 400 lei, în 26.08.2013 - 900 lei iar în 01.10.2013 - 200 lei) însă partea vătămată a declarat că-și menține plângerea, arătând că mai există o restanță totală de 3.000 lei.

Fiind audiat în dosarul de urmărire penală, inculpatul a recunoscut că nu a achitat mai multe luni pensia de întreținere la care știa că a fost obligat (respectiv în intervalul septembrie 2012 - mai 2013), precizând că a fost sănătos și apt de muncă, însă a susținut că nu a avut posibilitatea de a plăti (având și rate la bancă și neavând permanent loc de muncă).

Din actele de la dosar (inclusiv din adresa AFP Buziaș nr. 3085/19.04.2013 și adeverința nr. 596 emisă la 10.10.2013 de .) a rezultat însă că inculpatul a obținut venituri în lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2012, ca urmare reaua credință a acestuia a fost apreciată de procuror ca fiind evidentă.

Mijloacele de probă din dosarul de urmărire penală au fost: plângere penală prealabilă (f. 3 dup), declarațiile de parte vătămată U. P. (f.5-6 dup), copia S.C. 5513/26.04.2011 a Secției Civile a Judecătoriei Sector 2 București (f.7-8 dup), copie certificat de naștere minoră (f.9 dup), declarațiile învinuitului S. A. (f.10-12 dup), adeverințele nr.596/10.10.2013 și nr. 282/21.05.2013 ale . (f.14,16 dup), adresa nr. 3085/19.04.2013 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - AFP Buziaș (f.17 dup), copii facturi de achitare și expediere prin mandat poștal sume de bani (f.18-22, 33-41 dup), adresa nr.2163 din 13.06.2013 a AJOFM (f.24 dup), înscrisuri medicale eliberate inculpatului S. A. (f.29-32 dup), grafic de rambursare credit inculpat emis de BRD – Agenția Buziaș (f.47-48 dup), fișa cazierului judiciar (f.52 dup) și proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 55-56 dup).

În faza de judecată a fost audiat inculpatul, care a recunoscut faptul că nu a plătit pensia de întreținere în perioada septembrie 2012-mai 2013, însă a arătat că nu a putut plăti deoarece are două rate la bănci, iar veniturile i-au fost insuficiente.

Din probele administrate în cele doua faze ale procesului penal, instanța a reținut următoarele:

La termenul de judecată din data de 01.07.2014, instanța a pus în discuția părților incidența cauzei de nepedepsire prev. de art. 378 al. 4 C.pen., având în vedere . data de 01.02.2014 a dispozițiilor noului C.pen. și ținând cont de disp. art. 5 C.pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile inculpatului.

Potrivit art. 378 al. 4 C.pen. „Fapta nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.”

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. L., inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, reținându-se în sarcina sa faptul că nu a achitat pensia de întreținere în perioada septembrie 2012-mai 2013.

Pe de alta parte însă, în rechizitoriu s-a reținut că, după ce s-a formulat plângerea penală în prezentul dosar, S. A. a achitat sume de bani mai mari decât cuantumul de 150 lei lunar stabilit de instanță (respectiv în 15.05.2013 - 300 lei, în 05.06.2013 - 300 lei, în 12.06.2013 - 400 lei, în 26.08.2013 - 900 lei iar în 01.10.2013 - 200 lei). Inculpatul a achitat deci în intervalul menționat o sumă totală de 2100 lei, ceea ce reprezintă pensia de întreținere aferentă unui număr de 14 luni (14*150=2100).

Inculpatul a achitat deci până la 01.10.2013 întreaga sumă pe care o datora, aferentă perioadei septembrie 2012-octombrie 2013, interval care cuprinde atât perioada pentru care inculpatul a fost trimis în judecată (septembrie 2012 – mai 2013, adică 9 luni), cât și perioada ulterioară, până la data ultimei plăți ce a fost menționată în rechizitoriu (iunie-octombrie 2013).

Instanța nu a putut avea în vedere perioada anterioară lunii septembrie 2012 (pentru care afirmativ nu s-a achitat integral pensia de întreținere), câtă vreme pentru această perioadă nu s-a formulat plângere prealabilă în termenul prevăzut de lege (astfel cum s-a reținut și în rechizitoriu).

Având în vedere aceste considerente, întrucât inculpatul și-a îndeplinit obligațiile (ce au făcut obiect al procesului penal) înainte de terminarea urmăririi penale, în baza art. 396 al. 6 C.pr.pen. raportat la art. 16 al. 1 lit. h C.pr.pen., cu aplicarea art. 378 al. 4 C.pen. și a art. 5 C.pen. instanța a încetat procesul penal pornit împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. și ped. de art. 305 lit. c C.pen. din 1968.

În baza art. 25 C.pen. raportat la art. 430 și 432 C.pr.civ., a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă U. P., cu privire la obligațiile civile ale inculpatului existând autoritate de lucru judecat. În cazul în care inculpatul înregistrează restanțe pentru intervalul 30.06._12 sau ulterior datei de 01.10.2013, partea vătămată are posibilitatea executării silite a sentinței civile 5513/26.04.2011, pronunțate de J. Sectorului 2 București în dosarul_/300/2010.

Împotriva sentinței penale nr.434 din 01.07.2014 pronunțată de J. L. în dosar nr._ a declarat apel partea civilă U. P. înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 01.09.2014, sub nr._ .

În motivarea apelului partea civilă arată că inculpatul este restant la pensia de întreținere din iunie 2010, astfel că în anul 2010 nu a achitat din iulie – decembrie nici un ban, fiind restant pe 6 luni cu suma de 900 lei; în anul 2011 a achitat 500 lei, având o restanță de 1.300 lei; în anul 2012 a achitat 750 lei, având o restanță pe 7 luni de 1050 lei, astfel că până în intervalul 29.08.2012 – 15.05.2013 inculpatul avea o restanță de 3.250 lei, și chiar dacă acesta a achitat unele sume de bani ulterior depunerii acțiunii de către partea civilă, inculpatul nu a achitat integral toată restanța.

Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., C. reține următoarele:

Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă faptul că în prezenta cauză este incidentă cauza de nepedepsire a inculpatului pentru infracțiunea de abandon de familie prevăzută de art.387 alin.4 C.p.p., prima instanță pronunțând în mod corect o soluție de încetare a procesului penal.

Astfel, potrivit acestui text de lege, inculpatul nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale își îndeplinește obligațiile. Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul de urmărire penală inculpatul a achitat până la data de 1.10.2013 suma de 2100 lei cuprinzând astfel întreaga perioadă pentru care a fost cercetat penal, respectiv septembrie 2012 - octombrie 2013, pensia de întreținere fiind stabilită la suma de 150 lei lunar.

C. înlătură apărările părții civile referitoare la faptul că inculpatul nu ar fi achitat pensia de întreținere și pentru perioada 29.08.2012 - septembrie 2012, astfel încât nu se putea dispune încetarea procesului penal, deoarece pentru această perioadă nu s-a formulat plângere prealabilă în termenul prevăzut de legea în vigoare la acea dată, iar inculpatul a fost trimis în judecată pentru neplata cu rea credință a pensiei de întreținere în intervalul septembrie 2012 – mai 2013. Pentru aceleași considerente nu pot fi reținute nici criticile referitoare la faptul că din luna octombrie 2013 pensia de întreținere a fost majorată la 200 lei lunar.

Pentru aceste considerente, în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă U. P. împotriva sentinței penale nr.434 din 01.07.2014 pronunțată de J. L. în dosar nr._ .

În baza art.275 alin.2 C.p.p. va fi obligată partea civilă apelantă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.276 C.p.p. va fi obligată partea civilă să-i plătească inculpatului suma de 600 lei cheltuieli judiciare efectuate de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă U. P. împotriva sentinței penale nr.434 din 01.07.2014 pronunțată de J. L. în dosar nr._ .

În baza art.275 alin.2 C.p.p. obligă partea civilă apelantă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.276 C.p.p. obligă partea civilă să-i plătească inculpatului suma de 600 lei cheltuieli judiciare efectuate de acesta.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

G. B. C. I. M.

GREFIER,

A. B.

Red. C.I.M./24.10.2014

Tehnored.A.B.

2 ex./03.11.2014

Prima instanță: O.S.S.