Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1189/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1189/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-11-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1189/A
Ședința publică din data de 18.11.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror B. E..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul H. A. împotriva sentinței penale nr. 2163 din 05.10.2015, pronunțată de J. A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul asistat de avocat din oficiu M. O., care depune la dosar delegație pentru asistență juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depus la dosar procesul verbal încheiat la data de 18.11.2015 de către președintele Secției Penale.
Inculpatul depune la dosar cerere în probațiune, totodată solicitând încuviințarea probei testimoniale cu martorul B. A., susținând că în opinia sa se impune reaudierea acestuia, întrucât în declarația pe care a dat-o anterior s-a consemnat parțial ceea ce acesta a declarat precum și întrebările formulate pentru a-i fi adresate.
Instanța pune în discuție cererea formulată de inculpat cu privire la reaudierea martorului B. A..
Procurorul solicită respingerea cererii în probațiune formulată de inculpat, considerând că nu este utilă soluționării cauzei reaudierea martorului B. A., arătând că declarația dată deja de acesta se coroborează cu materialul probator administrat, inclusiv raportul de constatare criminalistică și declarațiile inculpatului și în plus, profită inculpatului, iar o reaudierea ar conduce la tergiversarea soluționării cauzei.
Avocatul din oficiu al inculpatului solicită admiterea cererii formulată de inculpat.
C., în deliberare, respinge cererea în probațiune formulată de inculpat, având în vedere, pe de o parte, faptul că numitul B. A. a fost martor asistent care a fost prezent la cercetarea la fața locului iar, pe de altă parte, faptul că acesta a dat declarații complete în fața primei instanțe.
Inculpatul depune la dosar înscris olograf intitulat „Memoriu”.
Instanța învederează inculpatului că dispozițiile art. 420 alin 4 C.pr.pen. instituie ascultarea sa în fața instanței de apel, dar beneficiază în continuare de dreptul de a nu da nicio declarație și îi aduce la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 420 alin 4 rap. la art. 378, art. 108 și art. 83 C. pr. pen. Inculpatul este de acord să dea o declarație în fața instanței de apel, aceasta fiind atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocatul din oficiu al inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei noi hotărâri. În acest sens, solicită reindividualizarea pedepsei, respectiv aplicarea unei pedepse mai mici inculpatului decât cea la care a fost condamnat de către instanța de fond, pentru motivele învederate în scris de către inculpat.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului, arătând că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie și apreciind că pedeapsa aplicată de prima instanță corespunde criteriilor generale de individualizare a acesteia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, susține că ar fi fost utilă reaudierea martorului pe care l-a indicat, raportat la împrejurarea că declarațiile acestuia și ale persoanei vătămate sunt contradictorii. De asemenea, consideră că ar fi fost utile administrarea probelor propuse încă din procedura camerei preliminare, unele pentru a fi infirmată afirmația că ar fi folosit violența asupra persoanei vătămate. În plus, învederează că susținerea persoanei vătămate că i-a pus pistolul la tâmplă și că i s-ar fi luat sume de bani, nu este reală.
Inculpatul mai precizează că anterior incidentului, relația sa cu persoana vătămată a fost una apropiată, timp de 3 luni și că martorii pe care i-a propus în apărare la prima instanță au declarat că intenționa să vândă pistolul.
De asemenea, inculpatul solicită instanței de apel să aibă în vedere denunțul pe care l-a formulat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2163 din data de 05 octombrie 2015, pronunțată în dosarul nr._, J. A., în baza art. 396 alin. (1) C.pr.pen. raportat la art. 19 din Legea 682/2002, a condamnat inculpatul H. A., la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 al. 1 raportat la art. 234 al. 1 lit. a cu aplicarea art. 41 C.pen.
În baza art. 67 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, Cod Penal pe o durată de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, iar în baza art. 65 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a și b C.pen.
În baza art. 396 alin. (1) Cod procedură Penală raportat la art. 19 din Legea 682/2002, a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 al.1 cu aplicarea art. 41 C.pen.
În baza art. 67 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b C.pen. pe o durată de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii date, iar în baza art. 65 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a și b C.pen.
În baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare pe care a sporit-o cu 8 luni rezultând o pedeapsă de 5 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 43 al. 2 C.pen., a adăugat la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare restul neexecutat de 327 de zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală 1345/2012 a Judecătoriei G., stabilind ca inculpatul să execute 5 ani 8 luni și 327 zile închisoare.
În baza art. 45 al. 1 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b C.pen. pe o durată de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii date.
În baza art. 45 al. 5 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a și b C.pen.
În baza art. 399 C.pr.pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 72 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din data de 12.06.2015 la zi.
De asemenea a luat act că persoana vătămată C. M. V. nu are pretenții civile în cauză.
În baza art. 112 lit. e C.pen., a dispus confiscare specială a sumei de 200 de lei de la inculpat.
În baza art. 112 lit. f C.pen., a dispus confiscarea specială de la inculpat a revolverului marca Keseru cu seria_ VKH și a unui cartuș cu glonț de calibru 5,6 mm bunuri depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul IPJ A..
În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, iar onorariul apărătorului din oficiu a rămas în sarcina statului
De asemenea, în baza art. 7 din Legea 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul din dosarul nr. 3875/P/2015 al Pachetului de pe lângă J. A. înregistrat la instanță la data de 07.07.2015, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul H. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și nerespectare a regimului armelor și munițiilor, reținându-se sarcina sa faptul că folosind un pistol deținut fără drept a amenințat-o pe persoana vătămată C. V., solicitându-i să îi dea banii pe care îi are în casă.
În fapt, instanța de fond a reținut că, la data de 11.06.2015 în jurul orelor 16.00, persoana vătămată C. M. V. a fost apelată telefonic de către inculpatul H. A., cei doi stabilind să se întâlnească la locuința persoanei vătămate pentru a întreține relații sexuale timp de o oră în schimbul sumei de 200 de lei. Inculpatul a venit la locuința persoanei vătămate situată în municipiul A., ., . ce i-a înmânat suma de 200 de lei cei doi au întreținut raporturi sexuale.
Ulterior inculpatul i-a cerut persoanei vătămate suma de 50 de lei înapoi cu motivarea că a terminat mai repede de o oră. Aceasta s-a deplasat la bucătărie și când s-a întors cu banii inculpatul avea într-o mână o armă și în cealaltă un glonț. Inculpatul a prins-o pe persoana vătămată de păr și a amenințat-o cerându-i toți banii din casă. Aceasta s-a conformat solicitării inculpatului și i-a data acestuia toți banii pe care îi avea în casă. După aceasta inculpatul a comandat un taxi, a băgat pistolul într-o borsetă pe care o avea și a plecat. Persoana vătămată a plecat la martorul B. A. unde i-a povestit ceea ce i s-a întâmplat, după care a sesizat poliția.
Cu ocazia percheziției domiciliare la locuința inculpatului din A., .. 32, a fost ridicat revolverul marca KESERU cu . și un cartuș cu glonț deținute fără drept de inculpat.
S-a precizat că starea de fapt astfel cum a fost descrisă se probează cu proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare, declarații persoană vătămată, declarații inculpat, raport de constatare criminalistică nr._/2015 și_/2015.
Audiat în calitate de suspect în prezența avocatului, după ce potrivit art. 108 Cod Procedură Penală i s-au adus la cunoștință faptul că este suspectat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie precum și drepturile și obligațiile procesuale inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie față de persoana vătămată arătând că „...am prins-o de păr am imobilizat-o și i-am luat banii...”.
Audiat în calitate de inculpat la data de 26.06.2015, tot în prezența avocatului, inculpatul nu și-a mai menținut declarația de suspect și a arătat faptul că o cunoștea pe persoana vătămată de mai mult timp și i-a solicitat acesteia să îl ajute la vânzarea unui pistol. A fost la aceasta în data de 11.06.2015 având pistolul asupra sa, însă a întreținut doar relații sexuale cu acesta și nu a amenințat-o și nu i-a luat vreo sumă de bani. A recunoscut însă că a deținut pistolul fără drept.
Audiat în fața instanței tot în prezența avocatului și-a menținut declarația de inculpat.
Persoana vătămată audiată atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de fond, a avut o poziție constantă în care a descris detaliat întreaga desfășurare a incidentului.
Raportat la întregul material probator administrat în cauză precum și la poziția oscilantă a inculpatului, instanța de fond a stabilit că declarația persoanei vătămate este credibilă. În acest sens, a remarcat că acesta se coroborează cu declarația de suspect a inculpatului și cu celelalte probe administrate în cauză. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că raportul de constatare criminalistică asupra comportamentului simulat al persoanei vătămate atestă că persoana vătămată a spus adevărul.
S-a observat că, în faza de cercetare judecătorească, inculpatul a solicitat să fie audiat un martor care să ateste că acesta dorea să vândă pistolul. Cererea sa a fost admisă și a fost audiat martorul I. D. aflat în P. A.. Declarația acestuia în sensul în care știa că inculpatul dorea să vândă pistolul și că a găsit un client, s-a apreciat că nu este în măsură să ducă la înlăturarea răspunderii sale penale.
De asemenea, s-a reținut că, urmare a încuviințării cererii inculpatului instanța verificat la bancă ce sumă de bani avea acesta în cont în perioada săvârșirii faptei. În acest sens, s-a considerat că faptul că inculpatul a avut suma de 850 de lei în cont în acea perioadă nu înlătură răspunderea sa penală.
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat, în sensul de a se reține doar infracțiunea de nerespectare a regimului, armelor și munițiilor, instanța de fond a stabilit că de fapt aceasta vizează solicitarea inculpatului de a fi achitat pentru infracțiunea de tâlhărie, solicitare pe care acesta a avut-o și cu ocazia cuvântului în dezbaterea cauzei. Astfel, nu a fost analizată această solicitare separat.
Astfel, s-a apreciat că fapta inculpatului care prin întrebuințarea de violențe și amenințări precum și a unui pistol a deposedat-o pe persoana vătămată de banii pe care acesta îi avea în casă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 al. 1 raportat la art. 234 al. 1 lit. a Cod Penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare, totodată, fiindu-i aplicate pedepsele complementară și accesorie, astfel cum s-a arătat mai sus.
De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului de a deține fără drept a unui revolver și a unui cartuș, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 al.1 Cod Penal, text de lege în baza căruia instanța de fond a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare, totodată, fiindu-i aplicate pedepsele complementară și accesorie, astfel cum s-a arătat mai sus.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod Penal, care conferă faptelor inculpatului un grad de pericol social foarte ridicat precum și persoana acestuia care este cunoscută cu multiple antecedente penale. La stabilirea limitelor de pedeapsă instanța de fond a dat curs prevederilor art. 19 din Legea 682/2002 raportat la faptul că urmare a denunțului inculpatului s-a constituit dosarul penal nr. 3837/P/2015 având ca obiect săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 342 al. 1 și 2 Cod Penal și 71 din Legea 86/2006. Astfel limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate. Cu toate acestea raportat la gravitatea faptelor și persoane inculpatului prima instanță s-a orientat spre maximul acestora.
Din fișa de cazier judiciar al acestuia s-a reținut că inculpatul a fost condamnat de mai multe ori ultima condamnare fiind 5 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1345/2012 fiind liberat condiționat la data de 24.09.2014 cu un rest neexecutat de 327 de zile. Astfel, s-a reținut incidența stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 41 Cod Penal.
Constatând că faptele inculpatului sunt concurente instanța de fond a dat curs regulilor privind concursul real de infracțiuni, în baza art. 39 al. 1 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare pe care a sporit-o cu 8 luni rezultând o pedeapsă de 5 ani și 8 luni închisoare, în baza art. 43 al. 2 Cod Penal, a adăugat la această pedeapsă, restul neexecutat de 327 de zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1345/2012 a Judecătoriei G., stabilind ca inculpatul să execute 5 ani 8 luni și 327 zile închisoare, totodată fiindu-i aplicate pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie, astfel cum s-a redat mai sus.
În rest, instanța de fond a dispus conform celor redate mai sus.
Împotriva sentinței penale nr. 2163/05.10.2015 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, inculpatul H. A., apel înregistrat la C. de A. Timișoara la data de 07.07.2015.
Analizând apelul declarat de inculpat, prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de J. A. corespunde realității și este stabilită prin evaluarea temeinică și legală a probelor administrate în cursul urmăririi penale și din care rezultă că la data de 11.06.2015 inculpatul a mers la locuința părții vătămate C. M. pentru a întreține relații sexuale cu aceasta.
După întreținerea raporturilor sexuale, pentru care inculpatul a plătit suma de 200 lei i-a cerut părții vătămate suma de 50 lei, partea vătămată a mers în bucătărie și când s-a întors inculpatul, având un pistol în mână, a prins-o de păr pe partea vătămară amenințând-o cu moartea în cazul în care nu îi dă toți banii pe care îi avea în casă.
Cu ocazia audierii de către instanța de fond – fila 55 dosar fond, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, arătând că la data de 11.06.2015 a mers la locuința părții vătămate pentru a întreține relații sexuale cu aceasta, contra cost, așa cum a făcut timp de 3 luni de zile anterior dar că nu a amenințat-o pe partea vătămată cu pistolul pe care îl avea asupra sa, întrucât partea vătămată îi spusese că a găsit o persoană interesată de achiziționarea acesteia. Aceeași poziție procesuală a fost susținută de către inculpat și în fața instanței de apel.
Instanța de apel apreciază în sensul vinovăției inculpatului, față de poziția părții vătămate care confirmă întreținerea relațiilor sexuale cu inculpatul în data de 11.06.2015, pe care îl văzuse atunci pentru prima dată și cu care se înțelesese la suma de 200 lei. Partea vătămată arată că, după desfășurarea raporturilor sexuale inculpatul i-a solicitat restituirea sumei de 50 lei întrucât terminase mai repede de o oră derularea raporturilor sexuale, că a mers în bucătărie iar la întoarcere inculpatul avea pistol într-o mână și glonțul în alta, amenințând-o pe partea vătămată să îi dea toți banii pe care îi avea în casă, fapt ce s-a întâmplat întrucât inculpatul a luat toți banii de pe noptieră și cei aflați în portofelul aflat pe mobila de bucătărie. Partea vătămată arată că după ce a deposedat-o de banii ce îi avea, inculpatul și-a comandat telefonic un taxi, iar la venirea acestuia a introdus pistolul în geanta pe care o avea și a plecat. Plângerea părții vătămate se coroborează cu procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare la locuința inculpatului – fila 20-22 dosar u.p., unde a fost găsit pistolul cu care inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată. Partea vătămată a fost supusă efectuării unei constatări criminalistice asupra comportamentului simulat, răspunzând negativ la întrebările adresate acesteia și care interesează cauza respectiv dacă minte când afirmă că inculpatul a amenințat-o în apartamentul său cu un pistol și dacă minte când afirmă că inculpatul a încărcat un fel de cartuș în pistolul cu care o amenința, concluzionându-se că răspunsul acesteia nu a provocat modificări specifice comportamentului simulate – filele 83-87 dosar u.p.
De asemenea, instanța de apel reține că amprentele inculpatului au fost găsite pe masa din sufrageria locuinței ocupată de partea vătămată – fila 89 dosar u.p., iar revolverul marca Keseru calibru 6 mm găsit la percheziția domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului este în stare de funcționare și prezintă reziduuri de culoare neagră pe canalul țevii, reziduuri a căror natură nu a putut fi stabilită – fila 96 dosar u.p. De altfel, inculpatul nu a negat prezența sa în locuința părții vătămate pentru a întreține relații sexuale cu aceasta, contra cost, aspect recunoscut și de partea vătămată. În aceste condiții, prezența urmelor papilare la locuința părții vătămate nu a fost contestată. Martorul B. A. – fila 76 dosar fond - a participat în calitate de martor asistent la cercetarea la fața locului a locuinței părții vătămate, percepând în mod direct declarația dată de partea vătămată organelor de poliție, în care aceasta a povestit starea de fapt anterior descrisă, percepând că partea vătămată era extrem de speriată, martorul conducând-o la secția de poliție.
Instanța de apel apreciază că, deși pe parcursul procesului penal inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, nu a reușit să combată probele administrate pe parcursul procesului penal și care îl incriminau și îl indicau drept autor al faptelor.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat, instanța de fond a făcut o corectă analiză a incidenței prevederilor art. 234 al. 1 lit. a C.pen. cu aplicarea art. 41 C.pen. precum și a prevederilor 342 al. 1 C.pen. fapta de tâlhărie, prev. de art. 234 al. 1 lit. a C.pen. a fost săvârșită de către inculpat prin amenințarea părții vătămate cu un pistol în scopul deposedării acesteia de întreaga sumă de bani pe care o avea în locuință, în timp ce infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor a fost realizată prin deținerea revolverului, armă letală și despre care inculpatul afirma că intenționa să o înstrăineze.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei - care a constituit obiectul criticării hotărârii instanței de fond - se constată că, acestea reflectă gradul de pericol social al faptelor și al persoanei inculpatului. Astfel, instanța de apel apreciază că prin sentința penală atacată s-a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepselor raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de art. 74 alin. 1 C.pen. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea comisă a fost corect individualizată, fiind în măsură să asigure atingerea scopului de reeducare a inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale. Potrivit art. 74 alin. 1 C.pen. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.” În procesul de individualizare a pedepselor se reține că inculpatul are antecedente penale, faptele fiind comise în stare de recidivă postcondamnatorie, prin sentința penală nr. 1345/29.10.2012 pronunțată de J. G. fiind liberat condiționat și având un rest de 327 zile închisoare, fiind anterior condamnat pentru o multitudine de infracțiuni evidențiate în cazierul judiciar al inculpatului - fila 67-69 dosar u.p. Aceste aspecte permit concluzia că infracțiunea din prezenta cauză nu reprezintă o conduită izolată, ci una cu caracter constant, inculpatul fiind un pericol pentru societate și ignorând complet măsurile dispuse față de el de organele judiciare.
Instanța de apel va proceda însă la reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, întrucât în cursul urmăririi penale acesta a formulat un denunț care a dus la constituirea dosarului penal nr. 3837/P/2015 având ca obiect săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 342 C.pen și 71 din Legea 86/2006 privindu-l pe suspectul Ș. R., astfel încât limitele de pedeapsă ale infracțiunilor comise în prezentul dosar se înjumătățesc. Pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 234 al. 1 C.pen., limitele de pedeapsă reduse ca urmare a denunțului sunt de la 1 an și 6 luni la 5 ani, instanța de fond dispunând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 C.pen. limitele de pedeapsă sunt de la 6 luni la 2 ani și 5 luni, instanța de fond dispunând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Prin urmare, instanța de apel apreciază că orientarea instanței de fond spre limita maximă a pedepselor prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului nu este justificată, impunându-se reducerea cuantumului acestora de la 5 ani la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și de la 2 ani la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Instanța de apel apreciază că pedeapsa rezultantă, urmare a contopirii celor 2 pedepse și aplicării regulilor prevăzute de art. 43 al. 2 C.pen. Referitor la restul neexecutat de 327 zile închisoare, respectiv de 3 ani, 4 luni și 327 zile închisoare este justificată de pericolul social al faptelor comise, de persoana inculpatului și este în măsură să asigure reeducarea acestuia și formarea în conștiința inculpatului a conformării conduitei respectării valorilor sociale ocrotite de lege.
Față de considerentele anterior expuse, în baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. va admite apelul declarat de inculpatul H. A. împotriva sentinței penale nr. 2163 din 05.10.2015, pronunțată de J. A. în dosar nr._ .
În consecință, va desființa sentința penală apelată și, rejudecând:
Va reduce de la 5 ani la 3 (trei) ani, pedeapsa aplicată inculpatului H. A. pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 al. 1 raportat la art. 234 alin. 1 lit. a, cu aplicarea art. 41 C.pen. și art. 19 alin. 1 din Legea 682/2002.
Va reduce de la 2 ani la 1 (unu) an pedeapsa aplicată inculpatului H. A. pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin.1, cu aplicarea art. 41 C.pen. și art. 19 alin. 1 din Legea 682/2002.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen., rap. la 39 alin. 1 lit. b C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o va spori cu 4 luni rezultând o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare.
În baza art. 43 al. 2 Cod Penal, va adăuga la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare restul neexecutat de 327 de zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1345/2012 a Judecătoriei G., urmând ca inculpatul să execute: 3 (trei) ani 4 (patru) luni și 327 (treisutedouăzecișișapte) zile închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen și 72 C.pen va menține măsura arestării preventive luată față de inculpat și deduce în continuarea durata arestului preventiv din 05.10.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, vor rămâne în sarcina acestuia.
De asemenea, va dispune plata sumei de 260 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelul declarat de inculpatul H. A. împotriva sentinței penale nr. 2163 din 05.10.2015, pronunțată de J. A. în dosar nr._ .
Desființează sentința penală apelată și, rejudecând:
Reduce de la 5 ani la 3 (trei) ani, pedeapsa aplicată inculpatului H. A. pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 al. 1 raportat la art. 234 alin. 1 lit. a, cu aplicarea art. 41 C.pen. și art. 19 alin. 1 din Legea 682/2002.
Reduce de la 2 ani la 1 (unu) an pedeapsa aplicată inculpatului H. A. pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin.1, cu aplicarea art. 41 C.pen. și art. 19 alin. 1 din Legea 682/2002.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen., rap. la 39 alin. 1 lit. b C.pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o sporește cu 4 luni rezultând o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare.
În baza art. 43 al. 2 Cod Penal, adaugă la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare restul neexecutat de 327 de zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1345/2012 a Judecătoriei G., urmând ca inculpatul să execute:
-3 (trei) ani 4 (patru) luni și 327 (treisutedouăzecișișapte) zile închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen și 72 C.pen menține măsura arestării preventive luată față de inculpat și deduce în continuarea durata arestului preventiv din 05.10.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata sumei de 260 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. P. A. N.
GREFIER
O. IOȚCOVICI
Red. A.N./26.11.2015
Tehnored.O.I. 7 ex- 26.11.2015
Prima instanță– J. A. - jud. C. M.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
