Tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art.371 NCP. Decizia nr. 234/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 234/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-02-2016 în dosarul nr. 243/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2016:040._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ Operator date 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 234/A
Ședința publică din 25.02.2016
Completul constituit din:
Președinte: L. Ani B.
Judecător: A. N.
Grefier: C. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. U. C..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul R. (fost C.) M. împotriva sentinței penale nr. 328/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul apelant R. M., lipsă, avocat ales R. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosar împuternicire avocațială și motive de apel.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul ales al inculpatului apelant R. M., solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și în rejudecare, aplicarea unei pedepse cu amendă, în subsidiar pedeapsă cu închisoarea orientată spre minim, având în vedere că inculpatul a acționat în stare de surescitare, prima instanță aplicând o pedeapsă exagerată raportat la faptă, la recunoașterea acesteia de către inculpatul și la faptul că se află la primul contact cu legea penală.
Procurorul solicită respingerea apelului, considerând că în mod corect prima instanță a reținut vinovăția inculpatului, raportat la materialul probator administrat, la locul și modul săvârșirii faptei, inculpatul nefiind la primul contact cu legea penală.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița nr. 1634/P/2014, din data de 15.12.2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei Reșița la data de 18.12.2014 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului R. (fost C.) M., pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 371 C.pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în fapt că, în data de 03.06.2014, în jurul orelor 20,00, inculpatul R. M., în timp se afla în sala de așteptare de la sediul Poliției municipiului Reșița, a spart un geam al imobilului sus menționat și a luat în mână un ciob provenit din geamul spart, cu care a ieșit în stradă, în loc public, amenințând că își va secționa gâtul, în prezența unui mare număr de persoane.
Prin sentința penală nr. 328/2015 pronunțată de Judecătoria Reșița la data de 01.10.2015 în dosarul nr._ s-a dispus următoarele: în baza art. 396 alin. 1, alin. 4 C.proc.pen, cu aplicarea art. 375, art. 396 alin. 10 C.proc.pen., raportat la art. 83 C.pen, condamnarea la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare a inculpatului R. M. (fost C. M.) pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C.pen.; în baza art. 83 alin. 1, alin. 2 C. pen. amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, stabilit în condițiile art. 84 C.pen.; în baza art. 85 alin. 1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, respectarea de inculpat a măsurilor de supraveghere; în baza art. 404 alin. 3 C.proc.pen., raportat la art. 88 C.pen. atragerea atenției inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
Judecătoria a analizat probele administrate în cursul urmăririi penale stabilind că acestea sunt de natură a contura existența faptei ce întrunește conținutul laturii obiective a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului și vinovăția acestuia, reținând următoarea starea de fapt:
În fapt, în data de 03.06.2014, pe . Reșița – cartier Muncitoresc, a avut loc un conflict între familia inculpatului R. M. și membrii familiei D. I., zis C., pe fondul unor neînțelegeri mai vechi. Ulterior, în seara aceleiași zile, în jurul orelor 19,30-20,00 inculpatul R. M. împreună cu mai mulți membri ai familiei sale, s-au deplasat la sediul Poliției municipiului Reșița, pentru a da declarații referitor la scandalul respectiv.
Astfel, în jurul orelor 20,00, în timp ce se afla în sala de așteptare din incinta Poliției Municipiului Reșița, inculpatul R. M. a spart cu pumnul un geam al sălii de așteptare, după care cu un ciob de sticlă provenit din geamul spart, a ieșit în stradă, deplasându-se pe trotuarul de vis-a-vis, respectiv în fața blocului nr. A13 de pe . se aflau foarte multe persoane, membrii ai celor două familii de rromi implicate în scandalul din cartierul Muncitoresc. Inculpatul R. M., fiind dezbrăcat până la brâu și având sânge pe piept, și-a apropiat ciobul pe care îl ținea în mână, amenințând că își secționează gâtul cu ciobul de sticlă în situația în care nu i se va face dreptate. Totodată, acesta a făcut afirmații tendențioase la adresa lucrătorilor de poliție, strigând că își va face singur dreptate față de membrii familiei de rromi cu care se afla în conflict. Pe timpul acestor manifestări ale inculpatului, în zonă se aflau foarte multe persoane și a fost necesară intervenția organelor de poliție pentru a înceta activitatea infracțională.
Manifestările inculpatului au fost reflectate intens în mass media locală, precum și pe posturile de televiziune naționale.
În faza de judecată, la termenul din data de 11.06.2015, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen., sens în care a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea de probe noi.
Judecătoria a constatat că declarația inculpatului de recunoaștere a faptelor săvârșite, se coroborează cu probele administrate in faza de urmărire penală si anume: procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 05.06.2014, procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 11.06.2014 și planșa fotografică anexată, procesul verbal întocmit cu ocazia vizualizării imaginilor preluate de pe site-ul local de știri Infocs.ro și planșa fotografică anexată, declarațiile inculpatului R. M., alte înscrisuri depuse la dosar.
În drept, fapta inculpatului R. M., care în seara zilei de 03.06.2014, în jurul orelor 20,00, în timp ce se afla în sala de așteptare de la sediul Poliției municipiului Reșița a spart un geam și a luat în mână un ciob provenit din geamul spart, cu care a ieșit în stradă, în loc public, amenințând că își va secționa gâtul, în prezența unui mare număr de persoane, manifestări prin care a fost tulburată ordinea și liniștea publică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 371 din C.pen,
Elementul material al laturii obiective al infracțiunii constă în actele de violență și amenințare comise de inculpatul R. M. asupra persoanelor și bunurilor, care, după ce a spart un geam din incinta Poliției municipiului Reșița, a luat un ciob cu care amenințat că-si va secționa gâtul și își va face singur dreptate. Manifestările inculpatului au tulburat ordinea și liniștea publică, întrucât acestea au avut loc în fața sediului Poliției din Municipiul Reșița, în prezența a foarte multe persoane, creând o stare de teamă, revoltă și indignare în rândul martorilor oculari, manifestări ce au fost intens mediatizate în mass media locală, precum și pe posturile de televiziune naționale.
Judecătoria a reținut că, acțiunile inculpatului, au fost săvârșite în public în accepțiunea prevederilor art. 176 C.pen., întrucât, faptele s-au petrecut atât în incinta, cât și în fața sediului Poliției din Municipiul Reșița, în prezența a foarte multe persoane.
Urmarea imediată a infracțiunii a constat în starea de pericol creată pentru conviețuirea socială.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată a constat în faptul că tulburarea ordinii și liniștii publice a fost consecința directă a cuvintelor, gesturilor și actelor de violență exercitate de către inculpat, acțiuni care au provocat, de asemenea, și panică și teamă printre martorii oculari.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție a intenției directe, astfel cum aceasta este definită de art.16 alin. 3 lit. a) Cod pen., acesta a prevăzut rezultatul faptelor sale, urmărind producerea acestuia.
Având în vedere că prezenta faptă a fost comisă la data de 05.06.2014, după . noului Cod penal, la 01.02.2014, judecătoria a avut în vedere disp. art. 3 C.pen., potrivit cărora legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare, așa încât, la alegerea și individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, judecătoria a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, în baza criteriilor generale de individualizare prev. în cuprinsul art. 74 C.pen., raportate în prezenta cauză, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. În concret, judecătoria a reținut gravitatea infracțiunii comise; valorile sociale care au fost puse în pericol - relațiile privind conviețuirea socială; modalitatea concretă de săvârșire a faptei - în timpul zilei, într-un loc public, resepctiv în incinta și în fața sediului Poliției Mun. Reșița, în prezența a numeroase persoane, printre care copii și femei; agresivitatea deosebită și îndrăzneala de care a dat dovadă inculpatul, săvârșind faptele chiar în prezența organelor de poliție; rezultatul faptei săvârșite - tulburarea ordinii și liniștii publice, manifestările sale fiind intens mediatizate atât la nivel local, cât și național. Totodată, s-a avut în vedere, antecedența penală a inculpatului care a mai fost condamnat, dar și sancționat cu amendă administrativă prin ordonanțe ale procurorului pentru săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, ceea ce denotă că acesta perseverează în activitatea infracțională și nu a înțeles clemența organelor judiciare cu ocazia primelor încălcării ale legii, întărind concluzia unei reacții sociale mult mai severe.
Totodată, la stabilirea pedepsei și dozarea cuantumului acesteia, judecătoria a avut în vedere atitudinea constant sinceră manifestată de către inculpat pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând faptele comise, faptul că, în cursul judecății, s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, contribuind astfel, în mod nemijlocit, la soluționarea justă și cu celeritate a cauzei și la aflarea adevărului, cu respectarea exigențelor impuse de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, motiv pentru care i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoarea orientată spre minimul special, redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin.10 Cod pr.pen.
Așadar, constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că, fapta reținută în sarcina inculpatului există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către acesta, judecătoria în temeiul art. 396 alin. 1, alin. 4 C.proc. pen, cu aplicarea art. 375, art. 396 alin.10 C.proc.pen., raportat la art. 83 C.pen, a stabilit pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare în sarcina inculpatului R. M. (fost C. M.), apreciind ca acesta este suficientă pentru a conduce la atingerea scopul sancționator și educativ-preventiv al pedepsei.
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C.pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii care să atragă starea de recidivă; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută după săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, judecătoria a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
De asemenea, s-a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 2 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 C.pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului.
Față de aceste considerente, în baza art. 83 alin. 1, alin. 2 C.pen. a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, stabilit în condițiile art. 84 C. pen.; inculpatul urmând să respecte măsurile de supraveghere impuse.
Împotriva sentinței penale nr. 328/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ /2015 a declarat apel, în termen legal, inculpatul R. M. solicitând în principal, aplicarea unei pedepse cu amenda; iar, în subsidiar, o pedeapsă către minimul special avându-se în vedere circumstanțele producerii infracțiunii.
În motivarea apelului, inculpatul a învederat că a săvârșit fapta într-o stare de surescitare provocată de faptul că fiul său a fost grav vătămată de către vecinii care au dărâmat un zid peste el; la acel moment nu știa dacă viața acestuia va fi salvată; că fiind părinte, și-a pierdut discernământul deoarece i s-a părut că organele de poliție nu iau măsurile necesare. Totodată, inculpatul a apreciat că, deși fapta a fost comisă în fața sediului poliției, gravitatea ei nu este atât de mare încât să justifice o pedeapsă de 8 luni închisoare, chiar dacă s-a amânat aplicarea acesteia. Mai mult, s-a învedera că inculpatul se află al primul contact cu legea penală, fiind infractor primar, și are trei copii minori în întreținere.
Analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În prealabil, Curtea de Apel constată că nici starea de fapt reținută de prima instanță și nici încadrarea juridică dată faptei nu au fost contestate de inculpatul apelant; iar analiza probelor administrate în cauză a fost în mod corect și complet efectuată prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Reșița și nici nu se identifică din oficiu elemente de netemeinicie sau nelegalitate în aceste privințe. Mai mult, inculpatul R. M. a uzat de procedura recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 275 C.p.p., recunoscând fapta imputată de acuzare și însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale.
În ce privește individualizarea pedepsei se reține că potrivit art. 74 alin. 1 C.p.: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.” La analizarea naturii și cuantumului pedepsei, Curtea are în vedere că în sarcina inculpatului R. M. s-a reținut că în seara zilei de 03.06.2014, în jurul orelor 20,00, în timp ce se afla în sala de așteptare de la sediul Poliției municipiului Reșița a spart un geam și a luat în mână un ciob provenit din geamul spart, cu care a ieșit în stradă, în loc public, amenințând că își va secționa gâtul, în prezența unui mare număr de persoane, manifestări prin care a fost tulburată ordinea și liniștea publică. Din fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 11 dosar UP), instanța reține că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind condamnat prin sentința penală nr. 118/18.02.2002 pronunțată de Judecătoria Reșița, definitivă prin decizia penală nr. 885/16.10.2002 a Curții de Apel Timișoara pe care a executat-o în regim privativ de libertate, că prin ordonanța nr. 807/P/2009 din 09.07.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița i-a fost aplicată o amendă administrativă pentru art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002; că prin ordonanța nr. 1516/P/2010 din 27.12.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița i-a fost aplicată o amendă administrativă pentru art. 208 alin. 1 lit. a C.p. Raportat la gravitatea faptei săvârșite de inculpat, la circumstanțele comiterii acesteia – în incinta Poliției municipiului Reșița și ulterior în fața sediului, amenințând că își va secționa gâtul cu un ciob, că își va face singur dreptate, făcând afirmații tendențioase la adresa agenților de poliție; dar și la persoana inculpatului care nu se află la primul contact cu legea penală și a beneficiat de clemența organelor judiciare, Curtea de Apel constată că pedeapsa de 8 luni închisoarea a fost temeinic și legal stabilită, o pedeapsa cu amenda penală nefiind suficientă și nejustificându-se reducerea cuantumului pedepsei cu închisoarea.
Instanța de apel nu își însușește apărările inculpatului în sensul că a reacționat în asemenea modalitate întrucât se afla sub imperiul unei temeri pentru viața copilului său și i se părea că organele de poliție nu luau măsurile necesare. Astfel, instanța apreciază că și în condițiile în care aceste aspecte ar fi reale, ele nu justifică un asemenea comportament și, cu atât mai puțin, crearea unei situații de temere, de disconfort psihic pentru persoane care nu aveau nicio legătură cu conflictul care a condus inițial la sesizarea organelor de poliție; că inculpatul avea obligația de a respecta măsurile autorităților și nu să încerce prin tulburarea ordinii și liniștii publice să obțină rezultatul pe care îl aprecia ca fiind cel corect. În realitate, conduita inculpatului, chiar și în circumstanțele invocate, nu face decât să denote lipsa controlului și a respectului pentru autorități, ignorarea consecințelor la care se supune.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. M. împotriva sentinței penale nr. 328/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ /2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. M. împotriva sentinței penale nr. 328/1.10.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 160 lei cheltuielile judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2016.
Președinte, Judecător,
L. Ani B. A. N.
Grefier
C. G.
Red. LB/04.03.2016
Tehnored. CG/04.03.2016/2 .>
Prima instanță: Judecătoria Reșița
Judecător: P. I. L.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 33/2016.... | Mandat european de arestare. Încheierea nr. 55/2016. Curtea de... → |
|---|
