Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1262/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1262/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-09-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 1262/R
Ședința publică din data de 19 septembrie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. I. M.
JUDECĂTOR: A. N.
JUDECĂTOR: G. B.
GREFIER: I. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de asiguratorul A. – Ț. A. SA BUCUREȘTI și părțile civile P. I. și V. M., împotriva sentinței penale nr. 181/2.04._ a Judecătoriei Caransebeș pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat K. K., avocat L. L. din cadrul Baroului T. și părțile civile recurente P. I. și V. M., precum și mandatarul acestora, B. S., lipsă fiind inculpatul intimat, partea responsabilă civilmente intimată P. Cristoforos și asiguratorul recurent A. – Ț. A. SA BUCUREȘTI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se depuse la dosar, prin registratura instanței, la data de 22.06.2012, motivele de recurs formulate de asigurator, iar la data de 17.09.2012, conclutzii scrise formulate de partea civilă recurentă P. I. prin mandatar, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și, potrivit art. 38513 C.p.p., acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor declarate în cauză.
Părțile civile recurente prin mandatar solicită admiterea recursului declarat pentru motivele depuse la dosar în termen legal și desființarea hotărârii, solicitând totodată să se constate că prima instanță a pronunțat o sentință nelegală, întrucât nu a acordat despăgubirile morale, dovedite prin probe cu înscrisuri și probe testimoniale.
Cu privire la recursul formulat de către asigurator, părțile civile recurente prin mandatar solicită respingerea acestuia.
Apărătorul din oficiu pentru inculpatul intimat solicită respingerea recursurilor pe latură civilă, ale părților civile și al asiguratorului, și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea celor trei recursuri declarate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că în hotărârea primei instanțe cu privire la latura civilă s-au stabilit sumele de bani reprezentând daune morale și materiale, dar nu s-a motivat modalitatea în care s-au acordat aceste despăgubiri, astfel că sentința recurată este nemotivată, în cauză fiind incident cazul de casare prev. de art. 3859 alin. 1 pct. 9 C.p.p.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 181/2.04._ a Judecătoriei Caransebeș pronunțată în dosarul nr._, au fost admise în parte acțiunile civile și în consecință:
A fost obligat inculpatul K. K., născut la data de 01.09.1968 în loc. Dramas – G., fiul lui Anastasios și E., domiciliat în loc. Dramas, . al CI . nr._ eliberat de autoritățile elene, cetățenie greacă, în solidar cu partea responsabilă civilmente P. C. și alături de asigurătorul de răspundere civilă A. Versicherung, prin corespondent asigurator A. Ț. A. SA, la plata sumei de_,50 lei despăgubiri civile (58.950,50 lei daune materiale și 200.000 lei daune morale), către partea civilă P. I. și la plata sumei de 237.550,50 lei despăgubiri civile către partea civilă V. M. (37.550,50 daune materiale și 200.000 lei daune morale) în solidar cu partea responsabilă civilmente P. C. și alături de asigurătorul de răspundere civilă A. Versicherung, prin corespondent asigurator A. Ț. A. SA.
A fost obligat inculpatul alături de asiguratorul de răspundere civilă A. Versicherung prin corespondent asigurator A. Ț. A. SA la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș din data de 11 mai 2011, înregistrat la Judecătoria Caransebeș sub nr. 2019/208 din 23 mai 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului K. K., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 al. 1, 2, 5 Cod penal.
P. sentința penală nr. 250/14.06.2011 pronunțată în dosarul nr._ 11 s-a dispus condamnarea inculpatului K. K. și s-a disjuns latura civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:
Inculpatul K. K. este autorul unui accident de circulație, pe DN 6 din direcția Caransebeș-Lugoj, accident care s-a soldat cu decesul numiților P. Boris Miroslav și V. D. D..
În cauză s-a constituit parte civilă P. I., astfel: în ședința publică din data de 14.06.2011 – dosar_ 11, 25.000 euro daune materiale și 9.000.000 euro daune morale. În ședința publică din data de 05 iulie 2011 – dosar_, numitul P. I., prin mandatar B. S., a depus la dosar (f.21 dosar) completarea și precizarea cererii de constituire parte civilă, respectiv: 35.000 lei daune materiale (cheltuieli ocazionate de înmormântare și pomenile ulterioare) și 1200 euro (58.000 lei) motocicleta proprietate a fiului defunct, 1600 lei valoarea expertizei tehnice – 1600 lei, 1788,50 lei contravaloarea sicriului, 14.762 lei contravaloarea monumentului funerar. A precizat cuantumul pretențiilor la 101.150 lei.
De asemenea, s-a constituit parte civilă și partea vătămată V. M. (f. 20 dosar), cu sumele de 38.250 lei daune materiale și 9.000.000 euro daune morale.
Instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998–999 C.Civ.: fapta ilicită – infracțiunea săvârșită, prejudiciul – rezultatul negativ suferit de părțile civile V. M. și P. I., este cert (cuantumul a fost stabilit conform înscrisurilor depuse de partea civilă la dosar) și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre faptele ilicite și prejudiciul produs, vinovăția sub forma culpei.
Instanța de fond a reținut că prejudiciul moral cauzat părților civile este indiscutabil, având în vedere suferința cauzată de decesul fiilor prin accident. În mod neechivoc, decesul acestora a determinat suferințe psihice ce se circumscriu noțiunii de prejudiciu moral patrimonial, astfel încât, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel cum au fost anterior analizate, se justifică pe deplin acordarea unor despăgubiri morale, în compensarea acestor traume sufletești.
Cât privește daunele morale pretinse instanța de fond a apreciat că sunt exagerat de mari. Despăgubirea, pentru a reprezenta o reparație, trebuie raportată la prejudiciul moral suferit, la gravitatea, importanța și consecințele acestuia pentru persoana vătămată.
Stabilirea cuantumului despăgubirii echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză apreciabilă de arbitrar, ceea ce trebuie evaluat în realitate este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, iar nu prejudiciul ca atare.
Ținând cont de considerentele expuse instanța de fond a apreciat că acordarea unor daune morale în cuantum de 200.000 lei pentru fiecare parte civilă sunt de natură a duce la restabilirea dreptului subiectiv lezat.
În consecință, instanța de fond a admis acțiunile civile și a obligat inculpatul K. K., în solidar cu partea responsabilă civilmente P. C. și alături de asigurătorul de răspundere civilă A. Versicherung, prin corespondent asigurator A. Ț. A. SA, la plata sumei de_,50 lei despăgubiri civile (58.950,50 lei daune materiale și 200.000 lei daune morale), către partea civilă P. I. și la plata sumei de 237.550,50 lei despăgubiri civile către partea civilă V. M. (37.550,50 daune materiale și 200.000 lei daune morale) în solidar cu partea responsabilă civilmente P. C. și alături de asigurătorul de răspundere civilă A. Versicherung, prin corespondent asigurator A. Ț. A. SA.
A obligat inculpatul alături de asiguratorul de răspundere civilă A. Versicherung, prin corespondent asigurator A. Ț. A. SA, la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței penale nr. 181 din 02.04.2012 pronunțată de Judecătoria Caransebeș au declarat recurs, în termenul legal, asigurătorul A. Ț. A. SA și părțile civile P. I. și V. M., recursuri înregistrate la Curtea de Apel Timișoara la data de 28 mai 2012.
În motivarea recursului declarat de partea civilă V. M. se solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale recurate și urmare a rejudecării obligarea inculpatului la plata despăgubirilor constând în daune morale și materiale raportat la trauma psihică suferită prin dispariția prematură a fiului său.
În motivarea recursului declarat de partea civilă P. I. se solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale recurate și urmare a rejudecării obligarea inculpatului la plata despăgubirilor constând în daune morale și materiale raportat la trauma psihică suferită prin dispariția prematură a fiului său.
P. concluziile scrise formulate în cauză de către asigurător se solicită admiterea recursului declarat, modificarea sentinței penale recurate în sensul înlăturării obligației asiguratorului la plata cheltuielilor judiciare față de stat și a diminuării daunelor morale acordate de către instanța de fond conform practicii și jurisprudenței în materie, raportat la condițiile socio-economice individuale ale părților civile, inclusiv venitul mediu la nivel național.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 385/6 C.pr.pen., instanța de recurs apreciază că sentința penală recurată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză.
Partea vătămată P. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 25.000 lei constând în contravaloarea motocicletei condusă de fiul lor, 9.000.000 euro reprezentând daune morale - fila 5 dosar fond – iar în completarea depusă - fila 21 dosar fond - a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 35.000 lei reprezentând contravaloarea alimentelor procurate pentru organizarea priveghiului și a înmormântării potrivit obiceiului locului, a sumei de 1788,50 lei contravaloarea sicriului, a sumei de_ reprezentând contravaloarea monumentului funerar, a sumei de 58.000 lei reprezentând valoarea motocicletei distrusă în totalitate.
Partea vătămată V. M. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 21.000 lei reprezentând contravaloarea alimentelor procurate pentru organizarea priveghiului și a înmormântării potrivit obiceiului locului - fila 20 dosar fond -, a sumei de 1788,50 lei contravaloarea sicriului, a sumei de_ reprezentând contravaloarea monumentului funerar, a sumei de 9.000.000 euro reprezentând daune morale. P. precizarea ulterioară depusă în fața primei instanțe, partea civilă a mai solicitat - fila 60 dosar fond - obligarea inculpatului și la plata sumei de 2518,50 lei contravaloarea articolelor de înmormântare.
Urmare a accidentului de circulație produs la data de 10.07.2010 când autocamionul condus de inculpatul K. K. a acroșat motocicleta marca Honda condusă de numitul P. Boris Miroslav, iar pasager pe locul din spate al vehiculului era numitul V. D. D. a rezultat decesul celor doi participanți la trafic aflați pe motoretă. În cauză s-au constituit părți civile tații celor două victime.
În ceea ce privește cuantumul daunelor materiale la care au dreptul cele două părți civile, instanța de recurs apreciază în materia răspunderii civile delictuale subzistă principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, fapt ce incumbă în sarcina inculpatului obligația de a repar consecințele activității sale ilicite. Raportat la probele administrate în cauză, instanța de recurs reține că părții civile V. M. i se cuvine suma de 37.550,50 lei acordată de către instanța de fond cu acest titlu și reprezentând contravaloarea articolelor de îmbrăcăminte necesare înmormântării victimei V. D. D., conform facturii fiscale nr.1464 din 15.07.2010- fila 61 dosar fond în cuantum de 2518 lei, a sumei de_ lei reprezentând contravaloarea monumentului funerar și a sumei de 21.000 lei reprezentând cheltuielile efectuate de partea civilă pentru organizarea priveghiului și a înmormântării potrivit tradiției și la care au făcut referire martorii audiați în cauză, C. M. - fila 70 dosar fond - și T. I. - fila 71 dosar fond. Aceleași sume de bani se cuvin și celeilalte părți civile P. I. cu precizarea că la sumele de bani acordate părții civile V. M. se va adăuga și contravaloarea motocicletei distruse în urma accidentului rutier raportat la valoarea acesteia care rezultă din actele depuse în fața primei instanțe.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul, instanța de recurs apreciază că suma stabilită de către instanța de fond nu depășește cuantumul rezonabil. La stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere atât suferințele părților civile, cât și necesitatea de a preîntâmpina o îmbogățire fără just temei. Astfel, despăgubirile acordate pentru daunele morale au semnificația unei compensații, a unei satisfacții acordate victimei. Trebuie reținut că nu orice daună se concretizează prin stări de fapt, ci se menține la nivelul trăirilor psihice. Tulburarea, prin fapta care creează suferințe de ordin psihic, dăunează climatului moral sănătos, de care are dreptul să beneficieze orice persoană, "creează o stare de neliniște, de zbucium interior, de zdruncinare a mersului calm și pașnic al vieții sufletești, deci o daună". Evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilitățile de orientare a judecătorilor în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale. De aceea, referitor la daunele morale, s-a arătat că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica, prin ea însăși, pe judecător ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor, care, în circumstanțele unui caz dat, ar putea constitui o reparație suficientă.
În același sens sunt și reglementările Consiliului Europei referitoare la repararea daunelor morale adoptate cu ocazia Colocviului de la Londra din perioada 21 - 25 iunie 1969, dintre care sunt semnificative următoarele: „1. Dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează unei evaluări pecuniare. Semnificația și conținutul său exact prezintă diferențe nesemnificative în diferite sisteme de drept; 2. Principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut, pe de o parte, în cazul leziunilor corporale, pe de altă parte, în caz de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalității umane, ca defăimarea, amestecul în viața privată, sechestrarea ilegală a persoanei; 3. În caz de deces, repararea daunelor morale trebuie acordată rudelor apropiate ale victimei dacă repararea este justificată în mod deosebit…5. Despăgubirea are ca scop de a da o compensare sau satisfacție victimei. În anumite cazuri, cuantumul compensației va putea fi determinat și de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna; 6. Repararea trebuie să cuprindă, în afară de despăgubirea bănească și măsuri care să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor dăunătoare; 7. La acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincție între dauna materială și dauna morală.; 8. În cazurile constatate, reparația poate fi acordată sub formă de vărsăminte periodice. În aceste cazuri este indicat ca beneficiarii să fie protejați împotriva devalorizării monedei..”
În speță, suferințele părților vătămate sunt deosebite în condițiile în care în urma accidentului produs din culpa inculpatului a avut loc decesul fiilor celor două părți civile, sprijin în contextul în care părinții acestora sunt în etate și în condițiile în care relația de familie este caracterizată prin afecțiune, încredere și sprijin reciproc, ceea ce face ca nicio sumă de bani să nu poată compensa o asemenea pierdere. Cu toate acestea, instanța este obligată să se raporteze la jurisprudența în materie, la nivelul salariului mediu pe economie, la nivelul de trai al colectivității, astfel încât să stabilească cu titlu de daune morale o sumă care să păstreze un grad de rezonabilitate, să nu constituie o îmbogățire fără just temei. Față de toate aceste aspecte, instanța de recurs apreciază că se impune menținerea cuantumului daunelor morale la suma de 200.000 lei.
P. urmare, apreciind corect soluționată latura civilă a cauzei, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cpp, va respinge ca nefondate recursurile formulate de asiguratorul A. – Ț. A. SA București și părțile civile P. I. și V. M., împotriva sentinței penale nr. 181/2.04._ a Judecătoriei Caransebeș.
În baza art. 192 alin. 2 Cpp. va obliga recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Va dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cpp. respinge ca nefondate recursurile formulate de asiguratorul A. – Ț. A. SA București și părțile civile P. I. și V. M., împotriva sentinței penale nr. 181/2.04._ a Judecătoriei Caransebeș.
În baza art. 192 alin. 2 Cpp. obligă recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, către Baroul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.09.2012.
PREȘEDINTE, C. I. M. | JUDECĂTOR, A. N. | JUDECĂTOR, G. B. |
GREFIER,
I. S.
Red. A.N./19.10.2012
Tehnored. I.S. – 2 ex./19.10.2012
Prima instanță – Judecătoria Caransebeș – jud. E. S.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ operator 2711
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 1262/R
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cpp. respinge ca nefondate recursurile formulate de asiguratorul A. – Ț. A. SA București și părțile civile P. I. și V. M., împotriva sentinței penale nr. 181/2.04._ a Judecătoriei Caransebeș.
În baza art. 192 alin. 2 Cpp. obligă recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, către Baroul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.09.2012.
PREȘEDINTE, C. I. M. | JUDECĂTOR, A. N. | JUDECĂTOR, G. B. |
| ← Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 795/2012.... → |
|---|
