Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1089/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1089/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-09-2013
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1089/R
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător L. Ani B.
Judecător A. N.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de Asociația Fondului de Protecție a V. S. București și părțile civile Țițaș F. C., în nume propriu și în reprezentarea minorilor Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. împotriva sentinței penale nr. 30 din 15 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Gurahonț
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsește inculpatul intimat C. M. P., pentru care se prezintă avocat din oficiu U. T. din cadrul Baroului T., cu delegație la dosar, lipsind recurenta Asociația F. de Protecție a V. S. București, partea civilă intimată S. C. Județean de Urgență Timișoara, părțile civile recurente Țițaș F. C., în nume propriu și în reprezentarea minorilor Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L., pentru care se prezintă avocat ales L. S. din cadrul Baroului A., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat L. S., pentru părțile civile recurente, depune la dosar în copie două decizii ale Curții de Apel Timișoara, ca practică judiciară. Solicită admiterea recursului părților civile, casarea sentinței și majorarea daunelor morale până la 100.000 euro pentru fiecare parte civilă și 300 lei pensie lunară de întreținere pentru fiecare minor. Solicită respingerea recursului Asociației F. de Protecție a V. S., ca nefondat.
Avocatul din oficiu, pentru inculpatul intimat C. M. P. solicită admiterea în parte a recursului declarat de Asociația F. de Protecție a V. S. numai cu privire la daunele morale și respingerea recursului declarat de părțile civile.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului declarat de părțile civile și admitere în parte cu privire la daunele morale, a recursului declarat de Asociația F. de Protecție a V. S..
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 30 din 15 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ /2012, în baza art. 1349, 1357, 1358 din noul cod civil - art.14, art. 346 Cod procedură penală instanța a admis în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile Țițaș F. C., personal și în reprezentarea părților civile minori Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L., împotriva inculpatului C. M. P., cu antecedente penale și părții responsabile civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S..
Inculpatul a fost obligat la plata către părțile civile Țițaș F. C., Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. și în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S., în limita plafonului stabilit de lege aferent anului 2011, a sumei de_ lei pentru fiecare parte civilă, cu titlul de despăgubiri pentru daune morale.
Inculpatul a fost obligat la plata către fiecare dintre părțile civile – minorii: Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. și în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S., în limita plafonului stabilit de lege aferent anului 2011, a pensiei de întreținere în cotă de câte 1/12 părți din venitul minim net pe economie, obligația urmând să curgă de la data de 23 septembrie 2011 (data decesului tatălui) și până la majoratul minorilor, sau dacă își continuă studiile până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani.
A fost respins restul pretențiilor ca nedovedite.
S-a constatat că S. C. Județean de Urgență Timișoara nu s-a constituit parte civilă.
A fost admisă acțiunea în regres exercitată de partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S. București.
A fost obligat inculpatul la rambursarea către partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S. a despăgubirilor achitate cu titlul de despăgubiri în baza acestei hotărâri.
Conform art. 193 al. 1 Cod procedură penală instanța nu a acordat cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 489/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț, a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul C. M. P., cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2006 și ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 al. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești în Dosarul_ al Judecătoriei Gurahonț, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
În seara zilei de 16.09.2011, inculpatul C. M.-P., care nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, fapt ce reiese din verificarea evidenței informatizate a conducătorilor auto, se reîntorcea de pe un teren agricol la volanul tractorului rutier U 650 și tracta o căruță încărcată cu saci de cartofi, tractor pe care 1-a condus pe DC 38, pe relația Gurahonț - Z..
Inculpatul, la ., s-a oprit la un local de alimentație publică unde a consumat cantitatea de aproximativ 1,5 litri bere, după care, în jurul orelor 2115-2120 s-a urcat din nou la volanul tractorului cu intenția de a ajunge la domiciliul cumnatului său - martorul M. V. - proprietarul vehiculului. După parcurgerea unei distanțe de aproximativ 250-300 m, a observat la singurul far în funcțiune al tractorului, că de pe o stradă lăturalnică, situată pe partea stângă a direcției sale de mers, a ieșit un moped care avea un far aprins și care s-a îndreptat cu viteză spre tractorul condus de el. Inculpatul a reușit, prin frânare, să oprească vehiculul în loc, moment în care a auzit o bubuitură și coborând a recunoscut în persoana conducătorului mopedului pe victima Țițaș C..
Ulterior, inculpatul împreună cu martora A. M., care locuiește în imediata apropiere, a mutat victima în afara părții carosabile, fiind sesizate telefonic ambulanța și organele de poliție.
Din cauza multiplelor leziuni suferite (politraumatism cranio-cerebral acut deschis, hematom subdural fronto-parietal stângcomă gradul IV) victima Țițaș C. a fost transportată la S. Județean A., unde s-a procedat și la recoltarea unei singure probe biologice. Complicațiile survenite ulterior,au necesitat internarea de urgență la S. Județean Timișoara - Clinica de Neurochirurgie, unde, dat fiind evoluția nefavorabilă, victima a decedat la data de 20.09.2011.
Conform Raportului medico-legal de necropsie nr. 428/A/22.09.2011, eliberat de Institutul de Medicină Legală Timișoara, moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat traumatismului cranio-cerebral cu hemoragie meningo-cerebrală. Totodată, din Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie reiese că la ora 010 victima avea o alcoolemie de 1,50 g/l.
În urma testării inculpatului cu aparatul alcooltest, acesta a indicat o valoare de 0,89 mg/l alcool pur în aerul expirat. Datorită acestui fapt, inculpatul C. M. a fost condus la S. Orășenesc Sebiș, unde i-au fost recoltate două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit Buletinului de analiză eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală A., rezultatul alcoolemiei a fost de 1,35 g/l (probă recoltată la ora 2333, la două ore de la producerea accidentului) și respectiv 1,20 g/l (a doua probă, recoltată la ora 033).
Cu prilejul cercetării la fața locului, s-a stabilit că tractorul U650 se afla pe mijlocul părții carosabile, în lățime totală de 4,10 m și fără marcaj longitudinal.
Din raportul de expertiză criminalistică efectuat de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timișoara reiese că, coliziunea a avut loc pe sensul de circulație al mopedului, la o viteză mică de deplasare a tractorului (19 km/h), în debutul procesului de frânare, concluzii care contravin astfel susținerilor inculpatului. De asemenea, se concluzionează în respectivul raport, că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă ar fi circulat cu tractorul în limitele conferite de banda corespunzătoare sensului său de deplasare, trecerea peste axul drumului declanșând starea de pericol iminentă și care a condus în final la producerea accidentului. Față de cele dovedite anterior, instanța a constatat că inculpatul a încălcat prevederile art. 41 din O.U.G. nr. 195/202 – republicată, potrivit căruia vehiculele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării și a regulilor de circulație.
Inculpatul, în faza de urmărire penală și-a însușit concluziile Raportului de expertiză criminalistică, față de care nu a formulat obiecțiuni și a recunoscut săvârșirea faptei.
În drept, fapta inculpatului C. M. P. constând în aceea în seara zilei de 16.09.2011, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, a condus pe drum public tractorul rutier U 650 provocând din culpă un accident de circulație în urma căruia a decedat victima Țițaș C. – D., s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 87 alin. 1, din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 195/2002– republicată, privind circulația pe drumurile publice, astfel cum a fost adoptată cu modificări prin Legea nr. 49/2006 și art. 173 al. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal, vinovăția îmbrăcând forma intenției directe prevăzută de art. 19 al. 1 pct. 1 lit. a) Cod penal.
Având în vedere cele expuse, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă de 8 luni închisoare.
De asemenea, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În conformitate cu art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare calculat potrivit art. 82 Cod penal, de 2 ani și 8 luni, care s-a socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev.de art. 83 Cod penal.
Hotărârea menționată a fost modificată prin Decizia nr. 382/R/28.03.2013 a Curții de Apel Timișoara, care, rejudecând, a dispus condamnarea inculpatului C. M. P. la 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În temeiul art. 178 alin. 3 C. penal cu aplicarea art. 74 alin. 2 C. penal și art. 76 alin. 1, lit. c C. penal și 3201 Cod procedură penală, l-a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate inculpatului C. M. P. în pedeapsa cea mai grea, care este și pedeapsa rezultantă, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 86 Cod penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată pe seama inculpatului, în temeiul art. 862 Cod penal, a stabilit termen de încercare de 7 ani pe seama inculpatului, iar în temeiul art. 863 Cod penal l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A.; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
A menținut în rest dispozițiile sentinței penale recurate.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut următoarele:
Pe parcursul urmăririi penale, partea civilă Țițaș F. C., personal și în reprezentarea părților civile minorii Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. s-au constituit părți civile în cauză solicitând obligarea la plata cheltuielilor ocazionate de decesul soțului, precum și a unei alocații pe seama celor patru copii minori,cererea de constituire ca parte civilă fiind reiterată în aceeași etapă procesuală (f. 22, 95- dosar u.p.).
Ulterior, părțile civile menționate și-au precizat cererea (f. 128 dosar instanță_ ), în sensul că au solicitat obligarea inculpatului, în solidar cu asiguratorul, la plata sumelor de_ euro, echivalentul în lei la data plății efective, cu titlu de daune morale și 100.000 euro, echivalentul în lei la data plății efective - daune materiale, în temeiul anexei Ordinului CSA nr. 14/2011, art. 24 al. 3 lit. b și de asemenea, obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere de câte 300 lei către cei trei minori, până la vârsta majoratului.
În dovedirea cererii, aceștia au solicitat probele cu înscrisuri și martori, probe încuviințate de instanță.
Au fost depuse la dosar copii acte de stare civilă (f. 130-139 dosar instanță_ ).
În cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii B. E. (f.37) și C. V. (f. 38).
Partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S. a depus la dosar concluzii scrise și copie M.O.(f. 5-24) și a solicitat obligarea persoanelor responsabile la rambursarea către acesta a despăgubirilor achitate cu titlul de despăgubiri în baza acestei hotărâri.
Cu privire la despăgubirile pentru daunele morale, răspunderea civilă a inculpatului s-a întemeiat pe dispozițiile art. 6 al. 2 din noul Cod civil, art. 998, 999 din vechiul Cod civil, art. 1349, 1357, 1358, 1381, 1385, 1386 din noul Cod civil.
Din depozițiile martorilor B. E. (f.37) și C. V. (f.38) reiese faptul că părțile civile Țițaș F. C. - soție supraviețuitoare și minorii Țițaș D. C. în vârstă de 9 ani, Țițaș C. V. în vârstă de 12 ani, Țițaș C. V. în vârstă de 16 ani și Țițaș C. L. în vârstă de 11 ani au fost foarte afectați psihic în urma pierderii soțului și tatălui lor.
Potrivit art. 6 al. 2 din noul Cod civil, art. 998 din vechiul Cod civil, art. 1349, 1357, 1358 din noul Cod civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara, iar potrivit disp. art. 999 din vechiul Cod civil, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa. Ca atare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie este necesară îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiții: 1) existența unui prejudiciu, 2) existența unei fapte ilicite, 3) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, 4) existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul 5) existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită.
Cât privește prima condiție menționată anterior, instanța de judecată a reținut că prin prejudiciu se înțelege efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o alta persoană, faptă de natura a aduce atingere unui drept subiectiv al victimei prejudiciului. Față de aceste considerente, instanța a apreciat că prin probele administrate s-a făcut dovada îndeplinirii acestei condiții.
Astfel, părțile civile au fost afectate psihic de pierderea soțului și tatălui lor.
Relativ la a doua condiție, instanța de judecata a reținut că prin fapta ilicită se înțelege orice faptă a omului prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv sau normele de conviețuire socială ce reprezintă o continuare a prevederilor legale, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
Instanța de judecată a apreciat ca părțile civile arătate, prin probele administrate în cauză, au făcut dovada îndeplinirii și acestei condiții, fapta ilicită constând în accidentul care a avut ca urmare moartea victimei.
Cât privește cea de-a treia condiție, respectiv existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, instanța a constatat că și această condiție a fost dovedită.
Relativ la cea de-a 4 condiție, vinovăția, instanța a reținut că prin vinovăție se înțelege atât atitudinea psihica a autorului faptei ilicite față de faptă și față de urmările acesteia, cu precizarea că în materia răspunderii civile delictuale, autorul faptei ilicite răspunde și pentru cea mai ușoară culpă, cuantumul despăgubirii nedepinzând de gravitatea vinovăției. Aplicând criteriul obiectiv pentru stabilirea vinovăției, instanța de judecată a apreciat că în cauză este îndeplinită condiția vinovăției inculpatului în ceea ce privește săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, întrucât, dacă s-ar fi comportat ca un „bonus pater familias” ar fi trebuit și ar fi putut sa prevadă consecințele faptei sale. Instanța a constatat totodată că din Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie (fila 74 dosar u.p.) reiese că la ora 010și victima avea o alcoolemie de 1,50 g/l.
Față de aceste considerente, instanța de judecată a apreciat că în cauză sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile generale ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, conf. art. 6 al. 2 din noul Cod civil, art. 998 ,999 din vechiul Cod civil, art. 1349, 1357, 1358 din noul Cod civil.
Ca urmare, în baza art. 6 al. 2 din noul Cod civil, art. 998, 999 din vechiul Cod civil, art. 1349, 1357, 1358, 1381, 1385, 1386 din noul Cod civil, articolului 14, articolului 346 Cod procedură penală instanța l-a obligat pe inculpat la plata către părțile civile: Țițaș F. C., Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. și în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S., în limita plafonului stabilit de lege aferent anului 2011, a sumei de_ lei, pentru fiecare parte civilă, cu titlul de despăgubiri pentru daune morale, având în vedere faptul că și victima a condus vehiculul sub influența alcoolului.
Cu privire la despăgubirile pentru daunele materiale, răspunderea civilă a inculpatului se întemeiază pe dispozițiile art. 6 al. 2 din noul Cod civil, art. 998, 999 din vechiul Cod civil, art. 1349, 1357, 1358, 1381, 1385, 1386 din noul Cod civil.
Relativ la acoperirea întreținerii prestată de către victimă anterior decesului, instanța a constatat următoarele:
Din depozițiile martorilor: B. E. (f.37) și C. V. (f. 38) reiese faptul că defunctul Țițaș C. nu a avut un loc de muncă propriu - zis, dar executa pe cont propriu lucrări de construcții. În zilele în care muncea victima câștiga câte 100 – 120 lei/ zi, dar această sumă varia în funcție de sezon.
În momentul producerii accidentului, partea civilă Țițaș F. C. era angajată la . și până în prezent. După decesul victimei, familia acestuia s-a descurcat destul de greu, minorii având vârste între 9 ani și 16 ani. Nici în prezent, situația materială a părților civile nu s-a îmbunătățit.
Inculpatul are doi copii minori în întreținere, fapt ce reiese din înscrisurile de la dosar (f. 43- dosar u.p., f.130- dosar_ ).
Prin declarația dată în dosarul_ (f. 127) inculpatul a arătat că este de acord să plătească o pensie de întreținere raportată la venitul minim pe economie.
Art. 516, art. 529 din Noul Cod civil arată că părinții sunt obligați să contribuie la întreținerea copiilor lor minori. Această obligație rezultă și din îndatorirea prevăzută în art. 499 din Noul Cod civil, aceea de a se îngriji de creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor lor minori.
Potrivit prevederilor art. 529 pct. 1 din Noul Cod civil, obligația de întreținere se datorează „potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti”, iar în conformitate cu alineatul 2 al aceluiași text, când întreținerea este datorată de părinți, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Inculpatul nu este încadrat într-o activitate salarială, motiv pentru care la stabilirea obligației de întreținere s-a luat în considerare venitul minim net pe economie.
Ca urmare, instanța l-a obligat pe inculpat la plata către fiecare dintre părțile civile – minorii Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. și în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S., în limita plafonului stabilit de lege aferent anului 2011, a pensiei de întreținere în cotă de câte 1/12 părți din venitul minim net pe economie, obligația urmând să curgă de la data de 23 septembrie 2011 (data decesului tatălui) și până la majoratul minorilor sau dacă își continuă studiile până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Au fost respinse restul pretențiilor civile ca nedovedite.
S-a constatat că S. C. județean de urgență Timișoara nu s-a constituit parte civilă.
Conform art. 25 ind. 1 din Legea 32/2000 și art. 13 din Ordinul CSA 1/2008 a fost admisă acțiunea în regres exercitată de partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S. București.
A fost obligat inculpatul la rambursarea către partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. S. a despăgubirilor achitate cu titlul de despăgubiri în baza acestei hotărâri.
Împotriva sentinței penale nr. 30 din 15 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț au declarat recurs, în termen legal, Asociația F. de Protecție a V. S. București și părțile civile Țițas F. C., personal și în reprezentarea părților civile minori Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L..
În motivele de recurs ale Asociației F. de Protecție a V. S. București se solicită admiterea recursului, desființarea parțială a sentinței și menținerea cuantumului daunelor morale acordate părților civile ca fiind în mod corect acordate, prin raportare la circumstanțele producerii accidentului; înlăturarea din garanția Fondului de Protecție a V. S. a rentei lunare acordate părților civile și obligarea doar a inculpatului la plata acestora; menținerea obligării inculpatului la plata către Asociația F. de Protecție a V. S. București a despăgubirilor civile care vor fi stabilite în sarcina Fondului în această cauză; constatarea calității de parte responsabilă civilmente a .>
În motivele de recurs ale părților civile se solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și în rejudecare să se dispună majorarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri morale la suma de 500.000 euro, echivalent în lei la data plății efective, cu titlu de daune morale către partea civilă și cei patru minori, respectiv câte 100.000 euro, echivalent în lei la data plății efective; majorarea plății de întreținere până la nivelul a câte 300 lei pentru fiecare din cei patru minori, până la vârsta majoratului, începând cu data decesului.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 C.pr.pen., instanța de recurs apreciază întemeiată calea de atac declarată de părțile civile și neîntemeiată cea a Asociației F. de Protecție a V. S. București, pentru considerentele ce vor fi prezentate.
Pentru a fi angajată răspunderea materială a inculpatului, se cer a fi întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu cert și nereparat încă, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției inculpatului.
În sarcina inculpatului C. M. P. s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat vinovăția sa sub forma culpei exclusive cu prevedere, astfel cum a fost stabilită prin sentința penală nr. 75 din 12.12.2012 a Judecătoriei Gurahonț, sentință rămasă definitivă sub aspectul laturii penale, fapta acestuia constând în aceea că în seara de 16.09.2011 a condus tractorul U 650, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o imbibație alcoolică ce depășește limita legală provocând un accident de circulație în urma căruia a decedat victima Țițaș C. D.. Critica adusă, prin urmare de Asociația F. de Protecție a V. S. București referitoare la dinamica producerii accidentului de circulație și culpa victimei nemaiputând fi pusă în discuție.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul - și cu privire la care părțile recurente au solicitat diminuarea, respectiv majorarea -, instanța de recurs apreciază că suma stabilită de către instanța de fond nu se situează într-un cuantum rezonabil. Părțile civile, respectiv soția și cei 4 copii minori ai victimei cu vârste de 7,9,10 și 14 ani au solicitat obligarea inculpatului, alături de Asociația F. de Protecție a V. S. București la plata a câte 100.000 euro pentru fiecare parte civilă - fila 128 dosar fond inițial. La stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere atât suferințele părții civile, cât și necesitatea de a preîntâmpina o îmbogățire fără just temei. Astfel, despăgubirile acordate pentru daunele morale au semnificația unei compensații, a unei satisfacții acordate victimei. Trebuie reținut că nu orice daună se concretizează prin stări de fapt, ci se menține la nivelul trăirilor psihice. Tulburarea, prin fapta care creează suferințe de ordin psihic, dăunează climatului moral sănătos, de care are dreptul să beneficieze orice persoană, „creează o stare de neliniște, de zbucium interior, de zdruncinare a mersului calm și pașnic al vieții sufletești, deci o daună”. Evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilitățile de orientare a judecătorilor în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale. De aceea, referitor la daunele morale, s-a arătat că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica, prin ea însăși, pe judecător ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor, care, în circumstanțele unui caz dat, ar putea constitui o reparație suficientă.
În același sens sunt și reglementările Consiliului Europei referitoare la repararea daunelor morale adoptate cu ocazia Colocviului de la Londra din perioada 21 - 25 iunie 1969, dintre care sunt semnificative următoarele: „1. Dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează unei evaluări pecuniare. Semnificația și conținutul său exact prezintă diferențe nesemnificative în diferite sisteme de drept; 2. Principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut, pe de o parte, în cazul leziunilor corporale, pe de altă parte, în caz de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalității umane, ca defăimarea, amestecul în viața privată, sechestrarea ilegală a persoanei; 3. În caz de deces, repararea daunelor morale trebuie acordată rudelor apropiate ale victimei dacă repararea este justificată în mod deosebit…5. Despăgubirea are ca scop de a da o compensare sau satisfacție victimei. În anumite cazuri, cuantumul compensației va putea fi determinat și de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna; 6. Repararea trebuie să cuprindă, în afară de despăgubirea bănească și măsuri care să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor dăunătoare; 7. La acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincție între dauna materială și dauna morală.; 8. În cazurile constatate, reparația poate fi acordată sub formă de vărsăminte periodice. În aceste cazuri este indicat ca beneficiarii să fie protejați împotriva devalorizării monedei; …”
În speță, suferințele părților vătămate sunt deosebite în condițiile în care în urma accidentului produs din culpa inculpatului a avut loc decesul tatălui, în contextul în care acesta era căsătorit și avea 4 copii minori, între membrii familiei existând relații de afecțiune, încredere și sprijin reciproc, ceea ce face ca nicio sumă de bani să nu poată compensa o asemenea pierdere. Cu toate acestea, instanța este obligată să se raporteze la jurisprudența în materie, la nivelul salariului mediu pe economie, la nivelul de trai al colectivității, astfel încât să stabilească cu titlu de daune morale o sumă care să păstreze un grad de rezonabilitate, să nu constituie o îmbogățire fără just temei. Față de toate aceste aspecte, instanța de recurs apreciază că se impune majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 20.000 euro pentru fiecare parte civilă, calea de atac declarată de Asociația F. de Protecție a V. S. București fiind prin urmare neîntemeiată.
S-a mai solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 300 lei pentru fiecare minor cu titlu de pensie de întreținere, instanța de fond acordând o cotă procentuală de câte 1/12 părți din venitul minim net pe economie. Instanța de recurs apreciază că,potrivit dispozițiilor art.86 alin. 2 C. familiei, „are drept la întreținere numai acela care se afla in nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci.
Descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere oricare ar fi pricina nevoii in care el se afla.” și că prevederile art.94 C.familiei stabilesc că „Întreținerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
Instanța judecătorească va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimba mijloacele celui care da întreținerea sau nevoia celui ce o primește. Raportat la aceste dispoziții legale și la împrejurarea că inculpatul are în întreținere un copil minor, instanța de recurs apreciază că au fost respectate dispozițiile art. 94 alin. final referitoare la modalitatea de acordare și procentul din câștigul realizat de inculpat până la care poate fi acordată pensia de întreținere, cota de 1/12 fiind astfel corect stabilită.
Astfel, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondat recursul declarat de Asociația Fondului de Protecție a V. S. București împotriva sentinței penale nr. 30 din 15 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Gurahonț.
În temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p. se va admite recursul declarat de părțile civile Țițaș F. C., în nume propriu și în reprezentarea minorilor Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. împotriva sentinței penale menționată, care va fi casată și rejudecând:
Se va majora cuantumul daunelor morale cuvenite părților civile de la suma de 10.000 lei pentru fiecare parte civilă la suma de 20.000 euro pentru fiecare.
Se vor menține în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. va fi obligată Asociația Fondului de Protecție a V. S. București la plata sumei de 100 lei cheltuieli, iar în temeiul art. 192 alin. 3 C.p.p. celelalte cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul T., onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de Asociația Fondului de Protecție a V. S. București împotriva sentinței penale nr. 30 din 15 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Gurahonț.
În temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de părțile civile Țițaș F. C., în nume propriu și în reprezentarea minorilor Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. împotriva sentinței penale menționată.
Casează sentința penală recurată și rejudecând:
Majorează cuantumul daunelor morale cuvenite părților civile de la suma de 10.000 lei pentru fiecare parte civilă la suma de 20.000 euro pentru fiecare.
Menține în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă Asociația Fondului de Protecție a V. S. București la plata sumei de 100 lei cheltuieli, iar în temeiul art. 192 alin. 3 C.p.p. celelalte cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul T., onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Septembrie 2013.
Președinte,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. B. L. ANI B. A. N.
Grefier,
A. B.
Red.A.N./27.09.2013
Tehnored. A.B.
2 ex./30 Septembrie 2013
Prima instanță: A. A.
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
MINUTA DECIZIEI PENALE Nr. 1089/R
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de Asociația Fondului de Protecție a V. S. București împotriva sentinței penale nr. 30 din 15 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Gurahonț.
În temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de părțile civile Țițaș F. C., în nume propriu și în reprezentarea minorilor Țițaș D. C., Țițaș C. V., Țițaș C. V., Țițaș C. L. împotriva sentinței penale menționată.
Casează sentința penală recurată și rejudecând:
Majorează cuantumul daunelor morale cuvenite părților civile de la suma de 10.000 lei pentru fiecare parte civilă la suma de 20.000 euro pentru fiecare.
Menține în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă Asociația Fondului de Protecție a V. S. București la plata sumei de 100 lei cheltuieli, iar în temeiul art. 192 alin. 3 C.p.p. celelalte cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul T., onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Septembrie 2013.
Președinte,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. B. L. ANI B. A. N.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1087/2013. Curtea... → |
|---|








