Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 1056/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1056/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 16-09-2013
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1056/R
Ședința publică din 16 septembrie 2013
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: F. I.
JUDECĂTOR: V. S.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror L. D..
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de partea civilă G. (fostă S.) A. M. împotriva sentinței penale nr. 1584/26.06.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. I. D. pentru inculpatul intimat T. I., consilierul juridic L. M. M., pentru asigurătorul . R. SA, lipsă fiind partea civilă recurentă, părțile vătămate intimate B. Z., K. I. I., partea civilă intimată S. C. Județean de Urgență A. și părțile responsabile civilmente . și F. de Protecție a V. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că s-a depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură, o cerere formulată de partea civilă recurentă prin care arată că nu mai susține recursul deoarece s-a încheiat o tranzacție cu intimata.
Consilierul juridic al asigurătorului depune la dosarul cauzei contractul de tranzacție din 09.07.2013 pentru dosarul de daune_ încheiată între . R. SA și partea civilă G. A. M., precum și dovada plății efective a sumei stipulată în contract, solicitând astfel să se ia act de această tranzacție și să se respingă recursul părții civile ca nemotivat.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Apărătorul ales al inculpatului intimat pune concluzii de respingere a recursului părții civile ca nesusținut.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. nr. 6095/P/2008, înregistrat la această instanță cu nr._, a fost trimis în judecată inculpatul T. I. pentru săvârșirea a trei infracțiuni prev. de art. 184 alineat 2,4 Cod Penal.
În motivarea actului de sesizare s-a arătat că inculpatul a provocat un accident de circulație în urma căruia părțile vătămate S. A. M., B. Z. și Korpos I. I. au suferit leziuni care au necesitat 70 zile, 70-80 zile și respectiv 70 zile de îngrijiri medicale.
Prin sentința penală nr. 394/20.02.2013 a Judecătoriei A., dată în dosar nr._, definitivă prin nerecurare, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa finală de 4 luni închisoare, cu suspendare condiționată, pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, pentru săvârșirea celor trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă, fiind disjunsă soluționarea acțiunilor civile formulate de către partea civilă G. ( fostă S.) A. M., S. C. Județean de Urgență A. și S. C. Județean M., conform art. 3201 alineat 5 Cod Procedură Penală, celelalte două părți vătămate, respectiv B. Z. și Korpos I. I., neconstituindu-se părți civile.
În urma disjungerii s-a format un nou dosar, cu nr._, au fost audiați martorii S. E. și T. I., au fost depuse înscrisuri și practică judiciară în domeniu, a fost efectuat un raport de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei, și fost atașat dosarul inițial cu nr._ . La ultimele termene de judecată reprezentanta asigurătorului, susținută și de către apărătorul inculpatului, a solicitat înaintarea raportului de primă expertiză medico-legală nr. 83/A1 din 15 mai 2013 spre avizare Comisiei de Avizare și control a actelor medico-legale, cu motivarea că prin acest raport s-au majorat semnificativ, de la 70 de zile la 100-110 zile, perioada necesară pentru vindecarea leziunilor provocate părții civile. Instanța a respins această solicitare având în vedere că în conformitate cu prevederile art. 21 din HG 774/2000 această Comisie de Avizare se pronunță doar în situația în care concluziile expertizei medico-legale ar fi contradictorii. Or, în cazul de față, concluziile celor două raporturi de expertiză medico-legală nu sunt contradictorii, în condițiile în care primul raport, efectuat doar în baza actelor medicale, a avut în vedere leziunile și consecințele existente la momentul efectuării primului raport, iar al doilea raport medico-legal ( efectuat cu examinarea persoanei), a avut în vedere leziunile și consecințele existente la momentul acelei examinări, și a actelor medicale ulterioare primei examinări, în condițiile în care partea civilă a mai fost supusă, ulterior efectuării primului raport medico-legal, altor intervenții medicale.
Partea vătămată G. ( fostă S.) A. M. s-a constituit parte civilă inițial în cadrul dosarului cu nr._, solicitând plata sumelor de 5000 lei daune materiale și 300.000 lei daune morale. Ulterior a majorat cuantumul daunelor materiale la suma de 5193 lei.
Prin sentința penală nr. 1584 din 26 iunie 2013 a Judecătoriei A., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G. ( fostă S.) A. M. și în consecință a fost obligat inculpatul T. I. în solidar cu partea responsabil civilmente . S. G. și alături de asigurătorul G. R. A. R. SA ( fostă . limita plafonului legal aferent anului 2008, la plata sumei de 5193 lei cu titlu de daune materiale și 90.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă. Respinge celelalte pretenții solicitate de către partea civilă G. A. M..
S-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. Județean de Urgență A. și în consecință a fost obligat inculpatul T. I. în solidar cu partea responsabil civilmente . S. G. la plata sumei de 6987,67 lei către partea civilă S. C. Județean de Urgență A., la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive până la plata efectivă, cu titlu de cheltuieli de spitalizare ale părților vătămate B. Z., K. I. I. și S. A. M..
S-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. Județean M. și în consecință a fost obligat inculpatul T. I. în solidar cu partea responsabil civilmente . S. G. la plata sumei de 620,43 lei către partea civilă S. C. Județean M., la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive până la plata efectivă, cu titlu de cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate S. A. M..
S-a constatat că F. de Protecție a V. S. București nu are calitate de parte responsabilă civilmente în prezenta cauză.
În baza art. 191 Cpp a fost obligat inculpatul T. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente . S. G. la plata sumei de 350 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 193 Cpp a fost obligat inculpatul T. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente . S. G. și alături de asigurătorul G. R. A. R. SA ( fostă . limita plafonului legal aferent anului 2008, la plata sumei de 1488 lei către partea civilă G. ( fostă S.) A. M. cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de aceasta.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța a considerat că, deoarece în latura penală s-a reținut vinovăția inculpatului, și pe latură civilă acesta este obligat să repare daunele provocate conform principiilor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 cod civil și urm, aplicabile la momentul producerii accidentului rutier.
Daunele materiale solicitate de către partea civilă au fost dovedite în totalitate având în vedere declarația martorului S. E. care a arătat că partea civilă a cheltuit în jur de 5000 lei în total pentru toate intervențiile medicale necesare, și medicamentația aferentă. Suma de 193 lei a fost dovedită prin chitanțele atașate la fila 46 dosar instanță.
În ce privește acordarea de daune morale instanța a considerat că prin săvârșirea faptei și prin leziunile fizice care au urmat prin perioada de tratament și zilele de îngrijiri medicale de imposibilitate a exercitării acelorași activități normale s-au provocat suferințe morale părții civile, care trebuie acoperite. Astfel, au fost avute în vedere în primul rând numărul mare de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea civilă pentru a se recupera, respectiv 100-110 zile de îngrijiri medicale. Pe de altă, s-a avut în vedere că din declarațiile celor doi martori audiați rezultă că și în prezent partea civilă acuză urmările accidentului rutier, că s-a retras și izolat social ulterior, deoarece nu mai poate purta aceleași haine în condițiile în care la nivelul corpului au rămas urme specifice efectuării intervențiilor chirurgicale. Martorul T. I. a descris și el situația generală a părții civile, care era vizibil afectată de producerea respectivului incident rutier. .
Pentru aceste traume și suferințe instanța a apreciat că suma de 90 000 lei cu titlu de daune morale este de natură a duce la repararea acestora.
În cauză instanța l-a obligat pe inculpat, în temeiul răspunderii civile delictuale, iar în temeiul răspunderii civile contractuale a fost obligat la despăgubiri și asigurătorul G. R. A. R. SA ( fostă . limita plafonului legal aferent anului 2008, care, în temeiul poliței de asigurare valabilă la data producerii accidentului, s-a obligat să preia toate riscurile și daunele rezultate din evenimentele rutiere. Pentru a evita posibilitatea ca asigurătorul să nu accepte plata daunelor în lipsa unei obligări directe prin hotărâre judecătorească, instanța a obligat direct asigurătorul la plata acestor daune acordate și detaliate anterior. Asigurătorul va răspunde în baza contractului de asigurare și în baza legii care reglementează domeniul asigurărilor nr. 136/1995 cu toate modificările ulterioare.
Asigurătorul a invocat ( fila 77-78 dosar nr._ ), lipsa calității sale în condițiile în care inculpatul desfășura un transport de persoane decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri sau persoane, efectuat cu titlu oneros, susținând că trebuia să existe o poliță de asigurare aferentă acestui transport. În condițiile în care în cauză nu s-a putut efectua dovada existenței unui contract de transport, deoarece nici una din părți nu a putut să facă dovada existenței măcar a unui bilet de transport, instanța a apreciat că operează polița care acoperă daunele provocate de răspunderea civilă delictuală, poliță recunoscută ca fiind valabilă de același asigurator ( filele 76-77 dosar_ ). În aceste condiții s-a constatat și faptul că F. de Protecție a V. S. București nu are calitate de parte responsabilă civilmente în prezenta cauză.
În cauză a mai fost obligată, în calitate de parte responsabilă civilmente, și . S. G., deoarece în momentul producerii incidentului rutier inculpatul conducea autovehiculul implicat în calitate de șofer angajat al acestei societăți, iar transportul a fost efectuat în baza dispozițiilor primite de la conducerea acestei societăți. Astfel, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei ( fila 95 dosar_ ) societatea a arătat că autobuzul aparținea societății lor, iar inculpatul era angajatul acestei societăți. Această societate a invocat și ea lipsa unui bilet de transport, și deci lipsa răspunderii sale, dar instanța a apreciat că inculpatul răspunde din punct de vedere delictual și penal pentru faptele sale ( aspect necontestat de vreo parte în acest caz), iar în condițiile în care inculpatul efectua la momentul producerii incidentului rutier, un transport de persoane ca și angajat al ., și cu un autobuz aparținând acestei societăți, atunci este evidentă existența calității de parte responsabilă civilmente a acestei societăți, având în vedere prevederile art. 1000 alienat 3 din fostul Cod Civil, aplicabil în anul 2008.
În cauză s-a constituit parte civilă și S. C. Județean de Urgență A. ( 6987,67 lei filele 9, 17, 21 și 92 dosar nr._ ), reprezentând cheltuielile de spitalizare ale celor trei părți vătămate. S-a mai constituit parte civilă și S. C. Județean M. ( 620, 43 lei fila 132 dosar nr._ ), reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată S. A. M.. Aceste cheltuieli au fost dovedite prin actele justificative, nu au fost contestate în cauză și sunt imputabile inculpatului în condițiile prevăzute de art. 313 alineat 1 din legea nr. 95/2006. În condițiile arătate mai sus va răspunde în solidar și partea responsabil civilmente.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, partea civilă G. (fostă S.) A. M., fără a indica motivele.
Cu ocazia dezbaterilor instanța de recurs a fost informată că între partea civilă G. (fostă S.) A. M. și asiguratorul . R. SA s-a încheiat un contract de tranzacție având ca obiect stingerea acțiunii civile promovate de această în parte în prezentul dosar. Înscrisul constatator al tranzacției a fost depus la dosarul instanței de recurs.
Având în vedere principiul disponibilității care guvernează soluționarea laturii civile precum și împrejurarea că cele două părți au încheiat o înțelegere cu privire la acțiunea civilă, văzând și prevederile art.161 C.proc.pen, instanța de recurs va luat de tranzacția încheiată.
Pentru aceste motive în baza art. 38515pct. 2 lit. d C.p.p. va admite recursul declarat de partea civilă G. (fostă S.) A. M. împotriva sentinței penale nr. 1584/26.06.2013 a Judecătoriei A. – secția penală (dosar_ ).
Va casa parțial sentința recurată, numai sub aspectul modului de soluționare a acțiunii civile formulată de partea civilă G. (fostă S.) A. M..
Va înlătura dispoziția de admitere în partea acțiunii civile formulată de partea civilă G. (fostă S.) A. M. și de obligare a inculpatului, a părții responsabile civilmente și a asiguratorului la plata daunelor materiale și a daunelor morale.
Rejudecând în aceste limite: va lua act de tranzacția încheiată între . R. SA și partea civilă G. A. M. (contract de tranzacție din 09.07.2013, dosar de daune_), având ca obiect stingerea acțiunii civile pornită în dosarul penal_ (disjuns din dosarul nr._ ) aflat pe rolul Judecătoriei A..
Va menține în rest sentința atacată.
În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 2 lit. d C.p.p., admite recursul declarat de partea civilă G. (fostă S.) A. M. împotriva sentinței penale nr. 1584/26.06.2013 a Judecătoriei A. – secția penală (dosar_ ).
Casează parțial sentința recurată, numai sub aspectul modului de soluționare a acțiunii civile formulată de partea civilă G. (fostă S.) A. M..
Înlătură dispoziția de admitere în partea acțiunii civile formulată de partea civilă G. (fostă S.) A. M. și de obligare a inculpatului, a părții responsabile civilmente și a asiguratorului la plata daunelor materiale și a daunelor morale.
Rejudecând în aceste limite: ia act de tranzacția încheiată între . R. SA și partea civilă G. A. M. (contract de tranzacție din 09.07.2013, dosar de daune_), având ca obiect stingerea acțiunii civile pornită în dosarul penal_ (disjuns din dosarul nr._ ) aflat pe rolul Judecătoriei A..
Menține în rest sentința atacată.
În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. C. F. I. V. S.
Grefier,
C. I.
Red. F.I./18.10.13
Tehnored. C.I./18.10.13
PI. – R. E. M. – Jud. A.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1067/2013. Curtea... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
