Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 139/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 139/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 06-02-2013
Dosar nr._
Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.139 /R
Ședința publică din data de 06.02.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
JUDECĂTOR: F. P.
JUDECĂTOR: C. I. M.
GREFIER: L. P.
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror A. S..
Pe rol se află judecarea recursului declarat de partea civilă G. E. împotriva sentinței penale nr. 3237/18.12.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul intimat R. Z. I. în stare de detenție, în executarea mandatului, asistat de avocat Busa C. F., în substituirea avocatului ales Kocsis J. I., cu delegație de substituire la dosar, lipsind partea civilă recurentă G. E. și părțile civile intimate F. de Protecție a V. S. București și S. C. Județean A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se constată depusă prin registratură o cerere de amânare formulată de avocatul ales al părții civile recurente la care sunt anexate motivele de recurs.
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată .
Procurorul nu se opune la cererea de amânare formulată.
Apărătorul ales al inculpatului intimat lasă la aprecierea instanței cererea de amânare formulată.
Instanța în deliberare respinge cererea de amânare formulată întrucât motivele invocate nu sunt dovedite.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și, potrivit art. 38513 C.p.p., acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă și menținerea sentinței penale ca legală și temeinică și care în mod corect a stabilit despăgubirile.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului formulat de partea civilă cu consecința majorării daunelor morale față de vătămările produse.
Inculpatul intimat, luând cuvântul arată că este de acord cu susținerile apărătorului. Arată că este de acord cu suma stabilită de prima instanță.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3237/18.12.2012 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria A. în baza art. 184 al. 2 și 4 Cod Penal cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală a condamnat inculpatul R. Z. I. fiul lui I. Z. și I. născut la 18.06.1970 în Sebiș județ A. cu antecedente penale domiciliat în A. Splaiul General Proporgescu nr. 30 . în Penitenciarul Timișoara cu antecedente penale CNP_ la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
A descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin SP 352/F/2007 a Tribunalului Ialomița definitivă prin DP 1153/2012 a ICCJ în cele două pedepse componente de câte 3 ani închisoare fiecare.
În baza art. 36 Cod Penal a contopit toate pedepsele din SP 352/F/2007 cu pedeapsa din prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal.
A dedus din pedeapsa aplicată perioada executată din 18.04.2012 la zi și a dispus anularea MEP 433/17.04.2012 a Tribunalului Ialomița și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei conform prezentei hotărâri.
În baza art. 14, 346 Cod Procedură Penală a admis acțiunea civilă formulată de S. C. Județean de urgență A. și a obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 2.884,56 lei.
În baza art. 14, 346 Cod Procedură Penala a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G. E. domiciliată în A. . județ A. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București . nr. 24 sector 5 și a obligat F. de Protecție a V. S. la plata către acesta a sumei de 20.000 lei daune morale. A respins restul pretențiilor
În baza art. 191 Cod Procedură Penală a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. din dosar nr. 7776/P/2011, înregistrat la Judecătoria A. la data de 24.08.2012 a fost trimis în judecată inculpatul R. Z. I., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal.
Audiat în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
La data de 29.11.2011 în jurul orei 13,40 inculpat conducea autoturismul marca VW Golf 4 cu nr. de înmatriculare_ pe Calea V. din mun. A. din direcția Piața UTA spre Piața Spitalului, pe banda întâi a acestui sens de mers, pe scaunul din dreapta față a autovehicului, aflându-se martorul F. I. V..
În același timp partea vătămată G. E., a început traversarea Căii V., pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, situată în dreptul S.I.F. Banat-Crișana spre Restaurantul „ Cocoșul de aur”, deplasându-se dinspre sensul de mers Piața UTA- Piața Spitalului spre sensul opus de mers.
Ajungând pe banda I a sensului Piața UTA- Piața Spitalului, pe trecerea de pietoni, partea vătămată a fost lovită de partea din față a autovehiculului condus de inculpat, căzând pe carosabil.
Inculpatul a oprit imediat autovehiculul, a discutat cu partea vătămată și a transportat-o la S. C. Județean de Urgență A., unde i s-a stabilit diagnosticul prezumtiv de fractură cominutivă platou tibial stâng, rămânând internată.
Conform procesului verbal de cercetare la fața locului, Calea Victorie, în zona producerii accidentului este în aliniament, fără declivități, circulația desfășurându-se în ambele sensuri pe câte două benzi pe sens, sensurile fiind delimitate prin marcaj logitudinal continuu simple.
Conform raportului de constatare medico-legală cu examinarea persoanei nr. 19/A1 din 27.02.2012 efectuată de Serviciul de Medicină Legală A., leziunile traumatice necesită 120 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Partea vătămată a fost internată în spital în perioada 29.11._11.
Audiat în faza de cercetare judecătorească inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei solicitând ca instanța să facă aplicarea art. 3201 Cod Procedură penală
Fapta inculpatului, care în data de 29.11.2011, conducând autoturismul marca VW Golf 5 cu nr. de înmatriculare_, pe Calea V. din mun. A. nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate G. E., care, în calitate de pieton, traversa carosabilul, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, lovind-o cu partea din față a autovehiculului și pricinuindu-i acesteia o vătămare corporală ce a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 120 de zile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, text de lege în baza căruia va fi condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
Culpa în producerea accidentului aparține inculpatului care nu a respectat prevederile art. 135 al. h din HG 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 195/2002, în sensul că nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate, care, în calitate de pieton, traversa Calea Victori prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător.
În baza art. în baza art. 71 C. Penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C. Penal.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizarea prevăzute de art. 72 C. Penal, gradul de pericol social al faptelor, persoana acestuia care este cunoscută cu antecedente penale. S-au avut în vedere și prevederile art. 3201 Cod Procedură Penală.
Conform fișei de cazier judiciar inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.323 alin.1 și alin.2 Cod penal, art.26 Cod penal rap. la art.23 ali. 1 lit. a din Legea 656/2002 cu referire la art.17 lit. e din Legea 78/2000 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, definitivă prin decizia penală 1153/13.04.2012 a ÎCCJ București, infracțiune care se află în concurs real cu cea care formează obiectul prezentului dosare astfel că instanța a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin SP 352/F/2007 a Tribunalului Ialomița definitivă prin DP 1153/2012 a ICCJ în cele două pedepse componente de câte 3 ani închisoare fiecare.
În baza art. 36 Cod Penal a contopit toate pedepsele din SP 352/F/2007 cu pedeapsa din prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal.
A dedus din pedeapsa aplicată perioada executată din 18.04.2012 la zi și a dispus anularea MEP 433/17.04.2012 a Tribunalului Ialomița și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei conform prezentei hotărâri.
Partea vătămată a fost internată în spital în perioada 29.11._11 iar S. clinic județean de urgență A. s-a constituit parte civilă în procesul penal astfel că în baza art. 14, 346 Cod Procedură Penală a admis acțiunea civilă formulată de S. C. Județean de urgență A. și a obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 2.884,56 lei.
Partea vătămată G. Elivra, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 460.000 lei despăgubiri civile.
În cauză a fost introdus F. de protecție a victimelor străzii întrucât la data producerii accidentului 29.11.2011, autoturismul condus de inculpat nu era asigurat. Conform poliței de asigurare auto RCA existentă la dosar aceasta era valabilă începând cu data de 30.11.2011.
Instanța a stabilit că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale culpa în producerea accidentului aparținând inculpatului. În ceea ce privește cuantumul sumei solicitate și anume 460.000 lei instanța a apreciat că acesta este foarte mare. Partea civilă nu a probat efectuarea unor cheltuieli materiale pe care să le solicite instanței evaluând doar global întinderea prejudiciului.
Astfel că, în baza art. 14, 346 Cod Procedură Penala instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G. E. și a obligat F. de Protecție a V. S. la plata către acesta a sumei de 20.000 lei daune morale. Instanța a respins restul pretențiilor. Daunele morale au doar un efect compensatoriu al suferințelor ocazionate de partea civilă. Este neîndoios că urmare a accidentului în care aceasta a fost implicată a suferit însă raportat la leziunile produse și numărul de 120 de zile de îngrijiri medicale instanța a apreciat că suma de 20.000 lei este îndestulătoare
În baza art. 191 Cod Procedură Penală a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței penale nr.3237 din 18.12.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița A. în dosar nr._ a declarat recurs partea civilă G. E., înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 11.01.2013, sub nr._ .
În motivarea recursului partea civilă a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata în totalitate a despăgubirilor solicitate prin cererea de constituire de parte civilă.
Din analiza sentinței recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, potrivit art.3859 al.3 C.p.p. ,Curtea reține următoarele:
Rezultatul deliberării este consemnat în minuta și dispozitivul deciziei penale, potrivit art. 309 Cod procedură penală. Eventuala neconcordanță între considerente și dispozitiv constituie un motiv de exercitare a căii de atac a recursului .
În cauză, deși prima instanță a procedat la îndreptarea erorii materiale strecurată în minuta sentinței penale recurate a procedat la îndreptarea acestei erori materiale și în considerentele și dispozitivul sentinței fără ca aceste mențiuni să se regăsească în minuta și dispozitivul încheierii prin care s-a îndreptat eroarea materială, fiind dat cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.9 C.p.p.
De asemenea, potrivit art.195 alin.3 C.p.p. despre îndreptarea făcută se face mențiunea și la sfârșitul actului îndreptat, prevederi legale care nu au fost respectate de către prima instanță.
Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecata constituie o îndatorire care înlătura orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând parților din proces posibilitatea sa-si formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.
În practica s-a decis ca hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind incident cazul de casare prevăzut în art. 385/9 alin.1 pct.9 C.pr.penala, daca hotărârea cuprinde simpla afirmare a unei concluzii, fără indicarea datelor concrete folosite ca premise, sau cuprinde numai o referire la actele cauzei în general (dec. nr. 656/4.02.2004 a Î.C.C.J.).
Raportat la dispozițiile legale menționate, este cu valoare de principiu faptul că nu se acceptă pronunțarea unei hotărâri discreționare, care să nu fie întemeiată pe o motivare rațională, de natură să convingă despre legalitatea și justețea soluției adoptate. În acest sens sunt și prevederile art.256 C.p.p.
Obligația motivării hotărârii este impusă sub sancțiunea nulității relative, însă cum recursul este o cale de atac de retractare și nu de reformare, nerespectarea acestei obligații constituie motiv de casare.
Totodată, motivarea hotărârilor de câtre instanțele naționale constituie o obligație impusa acestora prin prevederile art. 6 si 1 din Conventia europeana pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale.
Potrivit jurisprudenței C.E.D.O., deși obligația instanțelor naționale de a motiva hotărârile pronunțate nu presupune existenta unui răspuns detaliat la fiecare argument, noțiunea de proces echitabil presupune ca instanța naționala care nu a motivat decât pe scurt hotărârea pronunțata, încorporând motivarea instanței inferioare, a examinat în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse si nu s-a limitat la a relua pur si simplu concluziile unei instanțe inferioare (cauza B. c. României, hotărâre din 15.02.2007).
Obligația impusă de lege instanțelor de a-și motiva hotărârile permite instanțelor de control judiciar de a le verifica. De aceea în cazul lipsei, insuficienței sau obscurității motivelor, instanța de control casează hotărârea, fiindcă în aceste condiții obligația de a controla hotărârea primei instanțe devine imposibil de realizat.
În speța, instanța de recurs constata ca instanța de fond, în motivarea hotărârii, deși a arătat că a avut în vedere întreg probatoriul administrat în cele două faze ale procesului penal, la soluționarea acțiunii civile nu a luat în considerare depozițiile martorilor și înscrisurile aflate la dosar.
Redarea în considerentele sentinței a unor împrejurări de fapt, circumscrise unor concluzii reținute de prima instanță „în ceea ce privește cuantumul sumei solicitate și anume 460000lei instanța apreciază că acesta este foarte mare. Partea civilă nu a probat efectuarea unor cheltuieli materiale pe care să le solicite instanței evaluând doar global întinderea prejudiciului” nu echivalează cu o motivare corespunzătoare, convingătoare, ci reprezintă o lipsă a unei argumentări pertinente cu referire directă, expresă la probele reținute sau înlăturate de instanță.
Curtea constată că în cauză este dat cazul de casare prevăzute de art. 3859 alin.1 pct.9 C.p.p..
Cum admiterea recursului părții civile în ipoteza la care face referire cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. are drept consecință casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, cercetarea celorlalte motive de recurs este inutilă, urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării până când partea civilă va preciza în scris valoarea daunelor morale și respectiv materiale solicitate din suma totală de 460 000 lei.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c C. pr. pen. va admite recursul declarat de partea civilă G. E. împotriva sentinței penale nr.3237 din 18.12.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița A. în dosar nr._, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria A. atât cu privire la acțiunea penală cât și la acțiunea civilă.
În temeiul art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.2 lit.c C.p.p. admite recursul declarat de partea civilă G. E. împotriva sentinței penale nr. 3237/18.12.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare.
În baza art.192 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. P. F. P. C. I. M.
GREFIER,
L. P.
Red.:C.I.M. 07.02.2013
Tehnored.L.P. 2ex/; 19.02.2013;
Prima inst M. C.- Jud. A.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator 2711
MINUTA DECIZIEI PENALE NR.139 /R
Ședința publică din data de 06.02.2013
În baza art.38515 pct.2 lit.c C.p.p. admite recursul declarat de partea civilă G. E. împotriva sentinței penale nr. 3237/18.12.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare.
În baza art.192 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. P. F. P. C. I. M.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator 2711
C Ă T R E,
JUDECĂTORIA A.
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus, privind pe inculpatul intimat R. Z. I., întrucât prin decizia penală nr. 139/R din 06.02.2013,s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Dosarul cusut și numerotat conține file.
Anexe: dosar Judecătoria A. nr._ -91 file, dosar urmărire penală nr. 7776/P/2011- al parchetului de pe lângă Judecătoria A.-64 file.
PREȘEDINTE,
F. P. GREFIER,
L. P.
Tehnored. L.P. 19.02.2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator 2711
C Ă T R E,
JUDECĂTORIA A.
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus, privind pe inculpatul intimat R. Z. I., întrucât prin decizia penală nr. 139/R din 06.02.2013,s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Dosarul cusut și numerotat conține file.
Anexe: dosar Judecătoria A. nr._ -91 file, dosar urmărire penală nr. 7776/P/2011- al parchetului de pe lângă Judecătoria A.-64 file.
PREȘEDINTE,
F. P. GREFIER,
L. P.
Tehnored. L.P. 19.02.2013
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 141/2013.... | Falsul în declaraţii. Art. 292 C.p.. Decizia nr. 173/2013.... → |
|---|
